Anchete
EXPLOZIV/ Elicopeterele Mi – 17, puse pe butuci/Tara arde, flota IGAV la pamant! – Comisarul de Prahova
Trec zilele si nicio sansa ca incendiul care a afectat deja peste 10 hectare de vegetatie din Parcul National Domogled – Valea Cernei din Mehedinti sa fie stins! Si asta cu toate ca anuntul oficial privind „lichidarea” incendiului a apucat sa fie facut, dar alte noi focare au aparut peste noapte.

Pompierii intervin in Domoglod de la sol
Ce-i drept, eforturile pompierilor din patru judete sunt sustinute si cu „elicopterele MAI”, dupa cum suna anunturile oficiale, dar situatia de pe teren este cu mult mai jalnica decat se prezinta din birourile din Bucuresti. Si chiar daca elicopterele MAI, atatea cate au mai ramas in functionare din flota IGAV nu fac fata situatiei, s-a renuntat si la ideea de a chema in sprijin elicoptere din dotarea Ministerului Apararii Nationale. Din motive pur tehnice, intrucat aparatele MApN nu se potrivesc misiunilor cu sisteme de aruncare de apa, avand putere de ridicare mai mica decat elicopterele Inspectoratului General de Aviatie al Ministerului de Interne.

Si uite cum Parcul National de la Domogled arde de aproape o saptamana, in timp ce „tehnica” trimisa la fata locului este reprezentata de doar doua elicoptere care fac mai mult zboruri de recunoastere, un Mi- 17 cu probleme tehnice la motor si un Mi – 8 care este total contraindicat unor misiuni intr-o astfel de zona cu puternici curenti de aer, cum este in Herculane !
Tinute la sol !
Zona Parcului National Domogled, puternic afectata de incendiul generalizat care o „bantuie” de cateva zile bune este dificila din punct de vedere al interventiei autoritatilor nu doar din cauza peisajului stancos, cat mai ales a curentilor de aer extrem de puternici. Astfel ca, pentru a se recurge la zboruri specializate cu sisteme de aruncare a apei, cele mai eficiente in aceste cazuri, este nevoie de elicoptere puternice, cu o putere de ridicare pe masura, asa cum sunt aparatele Mi – 17 din dotarea IGAV. Numai ca acestea sunt tinute si acum la sol, dupa ce Aviatia Internelor a fost pur si simplu pusa pe butuci de „cartelul comandorilor” condus de cuplul Reliu – Machidon.

Elicopeterele Mi – 17, puse pe butuci
Si cu toate ca seria de dezvaluiri din „National” a dus la cea mai complexa ancheta a MAI din ultimii ani si implicit la o plangere penala si stabilirea unui prejudiciu urias, banii nu au fost recuperati nici acum, ca barem astfel s-ar mai fi putut cumpara ceva piese. Drept urmare, la Domoglod se intervine doar cu un Mi-8 total insuficient ca si caracteristice tehnice si cu un Mi – 17 care are insa si acesta probleme tehnice la motor ! Desigur, cea mai la indemana solutie ar fi fost aducerea celuilalt Mi – 17 de la Cluj, dar si acesta a fost pus pe butuci si nu poate zbura ! Asa ca nu ne ramane decat sa ne rugam sa fim feriti de vreo catastrofa naturala, ca pe suportul aerian al Ministerului de Interne este clar ca inca nu ne putem baza nici acum…(Catalin Tache).
Anchete
Captură de lux la frontiera cu Ucraina: Zeci de piei de șinșilă și haine de nurcă, ascunse în saci menajeri într-un camion
Polițiștii de frontieră din Suceava au dejucat o tentativă de contrabandă cu mărfuri de lux, după ce au descoperit un transport ilegal de blănuri scumpe în cabina unui camion. Un cetățean ucrainean este acum cercetat penal, după ce autoritățile au găsit peste 130 de piei de șinșilă și haine de nurcă pentru care bărbatul nu deținea niciun document de proveniență sau autorizație specială.
Marfă de 40.000 de lei, „pitită” printre deșeuri
Incidentul a avut loc în Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, unde s-a prezentat pentru a intra în țară un bărbat de 60 de ani, la volanul unui ansamblu rutier înmatriculat în Ucraina. Deși la prima vedere transportul părea unul de rutină, vigilența polițiștilor de frontieră a dus la solicitarea unui control amănunțit din partea inspectorilor vamali.
Surpriza a venit în momentul verificării cabinei capului tractor. Autoritățile au descoperit, îndesate în saci menajeri și nedeclarate, 132 de piei de șinșilă și cinci haine din blană de nurcă. Conform estimărilor oficiale, valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 40.000 de lei, întreaga cantitate fiind confiscată pe loc.
Specii protejate, aduse în țară fără avizele CITES
Gravitatea faptei este accentuată de faptul că bunurile sunt susceptibile a proveni din specii de animale protejate prin lege. Potrivit surselor judiciare, cetățeanul ucrainean nu a putut prezenta certificatul CITES sau autorizația specială emisă de autoritățile pentru protecția mediului, documente obligatorii pentru tranzitul unor astfel de mărfuri la nivel internațional.
Această lipsă a documentației transformă transportul într-o încălcare gravă a regimului de protecție a biodiversității, pe lângă tentativa evidentă de a eluda taxele vamale.
Dosar penal pentru „Contrabandă calificată”
Consecințele legale pentru bărbatul de 60 de ani sunt severe. Inspectorii vamali i-au aplicat deja o amendă contravențională în valoare de 3.000 de lei, însă problemele acestuia abia încep. Polițiștii de frontieră suceveni au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă calificată.
De asemenea, cetățeanul străin este cercetat pentru deținerea și transportul exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca la finalizarea anchetei să fie dispuse măsurile legale care se impun pentru protejarea regimului vamal și a speciilor protejate. (Sava N.).
Anchete
ROMGAZ ÎȘI UMPLE BUZUNARELE: 6,5% ÎN PLUS LA SALARII, PE TĂCUTE, LA ADĂPOSTUL „STRATEGICULUI” NEPTUN DEEP
Când e criză pentru toți, dar nu și pentru băieții de la gaz
Guvernul a descoperit, brusc, că are inimă mare – dar doar pentru Romgaz. În ședința de vineri, Executivul a aprobat, prin memorandum, majorarea salariilor din companie cu 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.
Nu prin lege, nu prin mare transparență, ci discret, „pe surse” la început, și abia apoi cu documentul scos la lumină, semnat de:
- Ilie Bolojan – ministru interimar al Energiei,
- Oana Gheorghiu – vicepremier interimar,
- Alexandru Nazare – ministru interimar al Finanțelor.
Când e vorba de tăieri, se dau ordonanțe și conferințe. Când e vorba de măriri la o companie de stat „de casă”, se lucrează cu memorandume și comunicate atent ambalate.
„Nu mai facem față pieței”. Săracii giganți monopol de stat
Justificările oficiale pentru creșterea salariilor la Romgaz par rupte din manualul de plângeri al corporațiilor cu profit record:
- „Anul trecut, creșterea salarială a fost sub nivelul pieței de specialitate.”
- „E nevoie de măsuri pentru păstrarea angajaților performanți.”
- „Compania are în plan investiții majore, e complicat să mai ții oamenii buni.”
Memorandumul plânge, în esență, de mila unei companii uriașe, de stat, care:
- e pe profit,
- are poziție strategică,
- și se vaită că „nu mai poate concura la salarii” cu privații.
Așa că soluția găsită nu e piața liberă, nu e eficiența, nu e reforma, ci reflexul clasic: mai mulți bani, aprobați politic, printr-un document netrecut la vedere pe ordinea de zi inițială.
40,6 milioane lei „indexare”: o mică atenție pentru motivația personalului
În cifre, „modestul” 6,5% arată așa:
- Majorarea totală: 40.654.274 lei, conform memorandumului.
- Data de aplicare: 1 iunie 2026.
Explicația oficială:
„Menținerea angajaților, în special a celor direct productivi (inclusiv cu studii superioare, TESA) (…) devine din ce în ce mai dificilă”, în condițiile în care competitorii din piață oferă salarii mai mari, iar anterior au existat „multiple restricții legislative” la indexări.
Traducere: ani de zile, statul a pus frână generală la creșteri, acum, când e nevoie să nu fugă oamenii buni din companiile „strategice”, se ridică frâna, dar selectiv. Când e pentru bugetari de rând sau sectoare uitate de lume, ni se explică doct că „nu sunt resurse” și „trebuie responsabilitate bugetară”. Când e pentru Romgaz – hop, se găsesc peste 40 de milioane.
Neptun Deep, Iernut, Azomureș: lista de proiecte, folosită ca paravan
Guvernul scoate artileria grea a proiectelor pentru a justifica mărirea:
- Proiectul strategic Neptun Deep;
- Finalizarea centralei de la Iernut;
- Acordul de principiu cu Azomureș pentru preluarea activității operaționale.
Se mai flutură, în treacăt, și cifra magică:
- „Cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei”.
Morala oficială: dacă Romgaz e „strategic” și investește masiv, automat trebuie să creștem salariile, altfel nu se mai face nimic. Responsabilizarea costurilor? Management pe bune? Condiționarea măriri de performanță reală, nu doar de titulatura de „strategic”? Nu se discută.
Strategia e simplă: spui „securitate energetică” și „stabilitatea pieței de gaze” și orice critică devine, brusc, atac la siguranța națională.
Memorandum pe sub masă: trei proiecte anunțate, unul gras strecurat
Piesa cea mai „amuzantă” a întregii povești ține de transparență:
- Pe ordinea de zi au fost anunțate inițial trei proiecte.
- În comunicatul de după ședință apar patru.
- Dar niciun cuvânt despre salariile de la Romgaz.
Decizia privind majorarea cu 6,5% apare inițial doar „pe surse”, apoi abia ulterior Guvernul face public memorandumul. Practic, un bonus financiar de zeci de milioane de lei, aprobat într-un mod în care omul obișnuit să nu priceapă prea mult din proceduri nici nu știe exact când și cum a fost aruncat pe masă.
Nu vorbim de o pensie minimă. Vorbim de un colos energetic de stat, implicat în proiecte majore, unde fiecare decizie de acest tip ar trebui discutată și analizată în plenă lumină. În schimb, totul miroase a „hai să nu stricăm imaginea, vedem noi după ce trece”.
Statul sărac la profesori și doctori, darnic la „strategici”
Contrastul e inevitabil:
- la educație, sănătate, asistență socială, orice cerere de creștere salarială e întâmpinată cu lecții de „sustenabilitate” și „disciplină bugetară”;
- la companii de stat mari, cu profit, se trece direct la memorandum și majorare, sub pretextul „competiției pe piața muncii”.
Nu e vorba că angajații Romgaz n-ar merita salarii competitive. Problema este dublul standard:
- pentru cei „strategici”, angajați într-o companie de stat bine așezată, se găsesc imediat argumente și bani;
- pentru cei care țin pe umeri sisteme întregi subfinanțate, se inventează comisii, discuții, amânări și promisiuni abstracte pentru „după reformă”.
Concluzie: Romgaz, laboratorul perfect al salariilor „strategic” discrete
Guvernul își ambalează decizia într-o frază impecabilă de comunicat:
„Decizia de majorare a salariilor angajaţilor Romgaz cu 6,5% (…) are în vedere rolul strategic al Romgaz (…) și nevoia de menţinere a stabilităţii şi motivării resursei umane.”
Sună tehnic, grav, responsabil. Dar, dincolo de limbajul lustruit, rămâne imaginea următoare:
- o companie de stat pe profit;
- un memorandum discret, cu zeci de milioane în joc;
- un Guvern care nu simte nevoia să își asume direct, transparent, o astfel de decizie încă de la început.
Când e vorba de bani pentru sistemul public la scară largă, totul se transformă în criză, deficit și avertismente europene. Când e vorba de bani pentru un colos „strategic”, se poate și altfel: repede, tăcut, cu explicații frumos ambalate, după ce trece trenul ședinței de Guvern.
În România, nu toți suntem „strategici”. Unii suntem doar contribuabili. Cei de la Romgaz tocmai au aflat, negru pe alb, de ce e bine să fii în prima categorie. (Irinel I.).
Anchete
„Brațul lung” al Laurei Kovesi lovește în inima politicii franceze: Ancheta împotriva lui Jordan Bardella stârnește acuzații grave de partizanat
Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.
Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?
Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.
Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.
Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?
Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.
În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.
Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat
Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.
Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum o ziLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 3 zileDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 5 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zileOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 4 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 4 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)



