Anchete
EXCLUSIV/ Andronache Florian era “omul de legatura” dintre MJ si renumitul general Dumitru Dumbrava – seful Directiei Juridice din SRI, in baza Protocoalelor ilegale semnate dintre cele doua institutii
Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’ te-ai culcatu’ / Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”(Cântec de jale și arest).
DE LA PORTAR LA SRI PRAHOVA DIRECT CONSILIER AL MINISTRULUI JUSTITIEI SI ULTERIOR REVENIT CA OFITER LA SECTORUL W LA DJI PRAHOVA UNDE ACTIVEAZA IN PREZENT! Curat murdar, coane Fănică!
Una din cele patru persoane care au intrat, în anul 2013, în arhiva SIPA, secretizată, este Florian Teodor Andronache, care, în perioada respectivă, era consilier al ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, dar și ofițer activ al Serviciului Român de Informații, după cum a dezvăluit jurnalistul Sabin Orcan, în emisiunea X-Press. În replică, Robert Cazanciuc, vărul fostului premier PSD Victor Ponta, a declarat că Andronache, Marius Ștef, Adrian Oltenaș și Nicolae Tiliban au intrat în arhivă ca să înlocuiască un bec.
În februarie 2015, fostul ofițer SRI Adrian Radu a arătat, în emisiunea X-Press, moderată de directorul editorial al Rl, Sabin Orcan, că unul din consilierii lui Cazanciuc, Florian Teodor Andronache, era și ofițer activ în Serviciul Român de Informații. „Coldea încalcă Legea siguranței naționale pentru că îl trimite la Ministerul Justiției ca și consilier al unui om politic, și mai mult de atât pune sub semnul întrebării independența justiției”, preciza, atunci, fostul ofițer.

Conform declarațiilor de avere din 2013 și 2014, Andronache era plătit de SRI în timp ce era și consilier. Astfel, el a menționat la rubrica “Sursa Venitului: numele, adresa” Serviciul Român de Informații. Mai exact, în declarația din 2013, Florian Teodor Andronache a indicat “Serviciul Roman de Informatii”, iar in declaratia din 2014 Florian Teodor Andronache a indicat “UM 0735 Ploiesti”, care este o unitate militară care aparține SRI.
În timpul liber, Andronache, fin al lui Robert Cazanciuc, era pasionat de birdwatching.
Explicația lui Cazanciuc: Toate sigiliile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte
Ministrul Justiției din anul 2013 era Robert Cazanciuc, care a declarat că, la vremea respectivă, s-a făcut o comisie din patru persoane care să intre pe holul exterior camerelor sigilate unde erau depozitate documentele arhivei SIPA, pentru că se stricase un bec.
”S-a semnat un ordin pentru o comisie din patru persoane. (…) Era o comisie care a constatat o chestiune tehnică. Nu știau dinainte despre ce e vorba. (…) Membrii comisiei, care erau toți cu diverse funcții și responsabilități pe zona de documente clasificate, doar aceia au intrat într-un hol din zona în care se află depozitată arhiva SIPA. Au verificat instalația de iluminat, au schimbat un bec și au părăsit acea incintă constatând că toate sigiliile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte. (…) Nu am primit niciodată nicio informație eu, direct la minister, oficial, neoficial, în afară de ce a apărut in spațiul public la un moment dat despre documente SIPA că ar fi fost sustrase în timpul mandatului meu. La momentul predării-primirii mandatului nu a avut informații despre faptul că s-ar fi întâmplat ceva în mandatul anterior legat de arhiva SIPA”, a declarat Cazanciuc, pentru agenția Agerpres.
Și judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), a reacționat, pe contul său de Facebook, referitor la prezența lui Andronache în arhiva SIPA.
„Ce a cautat un cadru SRI in arhiva SIPA in 2013? Ii felicit pe toti jurnalistii care au insistat pentru a se face lumina in legatura cu arhiva SIPA si pe ministrul justitiei Tudorel Toader pentru ca a facut acest prim pas, de a publica numele celor care au intrat in arhiva SIPA. Contrar celor spuse de unele persoane din presa, lamurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA este imperativa pentru a clarifica aceasta pata neagra din justitia post-comunista romaneasca”, a scris Dana Gîrbovan.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut publică lista persoanelor care au vizitat arhiva SIPA. După desființarea arhivei, 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spațiilor în care a fost depozitată arhiva”.
Incepem, pentru a vă introduce în atmosfera de chantal, cu nr. 12718/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti, în care reclamanta, doamna locotenent-colonel SRI în rezervă ANDRONACHE CRISTINA, l-a dat în judecată pe tatăl copilului ei, pârâtul colonel SRI în rezervă PÂLTÂNEA CORNELIU, pentru stabilire domiciliu minor. Două menţiuni complet “nesemnificative” avem a vă face: doamna reclamantă era măritată cu subofiţerul (ulterior ofiţer) SRI ANDRONACHE FLORIAN TEODOR (cel care a ajuns, prin utilizarea de pile tip bastard – pentru cunoscători! –, consilier al ministrului Justiţiei, ROBERT CAZANCIUC), iar domnul pârât era căsătorit cu … soţia dânsului, pe care nu o numim din respect pentru câte a pătimit. Curat murdar, coane Fănică!
Cine este ANDRONACHE CRISTINA?
Desi minionă si usor cam slabuta, moldoveanca la origine, in tineretea ei CRISTINA a fost o femeie frumoasa, cu sex appeal. A fost, initial, procuror la Procuratura Locala Brasov. Deoarece la SRI Prahova se vacantase postul de ofiter cu asigurarea legalitatii, sotul sau, care era subofiter SRI la Prahova, cu prijinul acordat si de nasul de cununie, fostul ministru de interne Doru Viorel Ursu, a adus-o in SRI pe sotie, la Sectia Prahova. Ulterior, ANDRONACHE CRISTINA a devenit una din amantele lui Păltânea Cornel, cu care are chiar un copil (daca va uitati pe profilul de Facebook, veti observa cat de mult seamana cu Paltanea). Din ratiuni pe care nu le intelegem, dar nici nu ne intereseaza, Florian Andronache a recunoscut copilul la starea civila, desi cunoaste ca nu este al sau.
Cum v-am mai povestit, conform surselor noastre, ANDRONACHE CRISTINA a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier pe probleme juridice (si nu numai) al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, COSTIN GEORGESCU. O perioada a locuit in gazda, intr-o zona rezidentiala, pe o strada paralela cu Bulevardul Aviatorilor 021/6574439 (unde dezvolta o afacere de acoperire, Valachia), vizavi cumva de strada Povernei, unul din sediile SRI la acea vreme.
După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, CRISTINA ANDRONACHE a fost dată afară din Serviciu, dar a continuat ca avocat in Baroul Bucuresti si a fost si administrator judiciar al F. C. Rapid in perioada 2012-2014.
Nici fostului sot nu i-a mers rau. “Incumetrindu-se” cu Paltanea, a reusit sa ajunga ofiter si si-a refacut viata, in a doua casatorie fiind cununat de bunul sau coleg de liceu si prieten, CAZANCIUC ROBERT, fost ministru al justitiei, care – pe mana cu directorul SRI de atunci, GEORGE–CRISTIAN MAIOR – l-a detasat nelegal pe ANDRONACHE FLORIAN TEODOR la Ministerul Justitiei in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate (sic!).
Detasarea s-a efectuat in etape. A fost mutat de la DJI Prahova la Directia W Bucuresti ca, ulterior sa fie “detasat” in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate. In fapt, Andronache Florian era “omul de legatura” dintre MJ si renumitul general Dumitru Dumbrava seful Directiei Juridice din SRI, in baza protocoalelor ilegale semnate dintre cele doua institutii.(Cutov Ina).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



