Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” pentru acest an, măsură menită să relanseze un sector agricol aflat pe deficit comercial. Bugetul total alocat schemei este de 60.000.000 de lei, iar plățile către beneficiari vor fi făcute până la 22 decembrie 2026, inclusiv.

Usturoiul, sector pe deficit: „Reluăm sprijinul pentru producători”

Viceprim-ministrul și ministru interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a explicat, potrivit declarației oficiale, că prin acest program se urmărește atât creșterea suprafețelor cultivate, cât și menținerea activităților agricole în zonele cu tradiție:

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție.”

Tánczos Barna a subliniat, totodată, că Ministerul Agriculturii cere „echitate” și pentru alte sectoare aflate pe deficit comercial semnificativ, cu referire directă la cultivatorii de cartofi, care nu au beneficiat de ajutor nici în anul precedent, marcat de importuri crescute și ieftinirea produselor venite din afara țării sau din spațiul intracomunitar.

3.000 de euro pe hectar: condiții stricte pentru fermieri

Ajutorul de minimis destinat cultivatorilor de usturoi este stabilit la 3.000 euro/ha. Sprijinul se acordă fermierilor care exploatează:

• o suprafață minimă de 3.000 mp,
• o suprafață maximă de 6 ha/beneficiar,
• și obțin o producție de cel puțin 3,5 tone/ha.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii.

Beneficiarii eligibili sunt:

• producători agricoli persoane fizice,
• producători agricoli organizați ca PFA, II, IF în baza OUG nr. 44/2008,
• producători agricoli persoane juridice.

Control în teren și termene-limită pentru recoltare și valorificare

Verificările se vor realiza în teren, de echipe mixte ale Direcțiilor Agricole Județene și ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Controalele vizează:

• identificarea exactă a suprafețelor declarate,
• confirmarea existenței culturii de usturoi înainte de recoltare,
• evaluarea densității culturii.

Recoltarea și valorificarea producției trebuie să aibă loc după încheierea verificărilor în teren, dar nu mai târziu de 23 noiembrie 2026, inclusiv. Documentele justificative care atestă valorificarea producției pot fi depuse până la 24 noiembrie 2026, inclusiv.

Sprijin economic și social pentru mediul rural

Executivul mizează pe efectele economice și sociale ale programului. Conform argumentării oficiale, ajutorul de minimis acordat cultivatorilor de usturoi poate contribui la:

• echilibrarea raportului dintre venituri și cheltuieli ale producătorilor agricoli,
• creșterea nivelului de trai al acestora,
• prevenirea depopulării satelor prin menținerea locurilor de muncă,
• atragerea tinerilor către sectorul agricol.

Prin această schemă, Ministerul Agriculturii încearcă să reducă deficitul comercial pe segmentul usturoiului și, în același timp, să transmită un semnal de susținere pentru culturile considerate vulnerabile pe piața internă.

Într-o lume fragmentată de limbi, granițe, istorii și diferențe, cultura rămâne unul dintre puținele spații în care oamenii se mai întâlnesc cu adevărat. Un cântec, o carte, un film, un dans, un tablou sau o simplă poveste reușesc adesea ceea ce politica, economia sau diplomația eșuează să facă: apropie oameni.

Cultura, acolo unde dialogul nu mai există

În contextul în care aproape 89% dintre conflictele globale au loc în state cu un nivel scăzut de dialog intercultural, cultura își depășește statutul de patrimoniu sau simplă expresie artistică. Devine spațiu de întâlnire și instrument de reconciliere. Devine limbaj comun între comunități care altfel nu ar avea punți de legătură.

Diferențele dintre noi nu mai sunt, astfel, pretext pentru teamă, ci prilej pentru respect și interes sincer față de celălalt. Diversitatea culturală devine nu doar un ideal, ci o condiție pentru conviețuire pașnică.

Diversitatea culturală, memoria vie a lumii

Diversitatea culturală înseamnă memoria lumii: tradiții transmise din generație în generație, limbi care poartă identitatea popoarelor, artiști care spun povești despre libertate, speranță și demnitate. Înseamnă comunități care refuză să-și piardă vocea într-o epocă dominată de viteză, standardizare și schimbare permanentă.

Ministrul Culturii, Demeter András István, atrage atenția, într-o declarație oficială, asupra riscului de a ne îndepărta de această dimensiune profund umană, într-o lume dominată de tehnologie și date măsurabile:
„Poate că, trăind în ritm cu evoluția amețitoare a tehnologiei și cu avansul uluitor al științei, ne-am îndepărtat ușor-ușor de sensibilul echivoc al vieții, apropiindu-ne tot mai frenetic de concretețea măsurabilă a cotidianului. Și, făcând asta, am pierdut curiozitatea și atracția nu doar pentru propria #comunitate, dar și pentru celelalte, ale colegilor de planetă; cei cu care nu semănăm fiindcă suntem atât de diferiți și cu care, totuși, semănăm până la identitate, deoarece avem esențialul în comun: suntem oameni.”

Demeter András István subliniază că „#Diversitatea culturală, #dialogul și #dezvoltarea ca ființe spirituale sunt date ale naturii noastre”, amintind că ziua de 21 mai, marcată drept Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare, ar trebui să fie un reper permanent, nu doar simbolic: „Astăzi, 21 mai, este ziua în care ne reamintim acest fapt. Pe care, de altfel, n-ar trebui să-l uităm nicio clipă”.

Cultura, motor economic: milioane de locuri de muncă și 3,1% din PIB-ul global

Cultura nu hrănește doar sufletele, ci și economiile. Potrivit datelor UNESCO, sectorul cultural și creativ generează peste 48 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial și reprezintă 3,1% din PIB-ul global. În plus, oferă oportunități semnificative pentru tineri și pentru femei, devenind un vector de dezvoltare, inovare și coeziune socială.

La Conferința Mondială MONDIACULT din 2022, 150 de state au recunoscut oficial acest rol strategic, declarând cultura „bun public global” – un bun esențial, de interes comun pentru întreaga umanitate.

România, în prima linie la UNESCO și o nouă lege-cadru pentru cultură

România își afirmă deschis angajamentul în favoarea diversității culturale și a dialogului intercultural. Țara noastră contribuie activ la promovarea diversității expresiilor culturale prin mandatul său în cadrul Comitetului Interguvernamental al Convenției UNESCO pentru Protecția și Promovarea Diversității Expresiilor Culturale, pentru perioada 2023–2027.

Pe plan intern, autoritățile lucrează la un cadru legislativ care să așeze cultura în centrul politicilor publice. Viitoarea lege-cadru a culturii va stabili, pentru prima dată, principiile și mecanismele prin care statul susține, protejează și promovează diversitatea expresiilor culturale, consolidând rolul culturii nu doar ca patrimoniu, ci ca pilon al dezvoltării durabile și al coeziunii sociale.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu anunță un progres important în Parlamentul European pentru o inițiativă pe care o promovează de mai multe luni: introducerea unei taxe europene aplicate marilor platforme de jocuri de noroc și pariuri online, pentru finanțarea suplimentară a educației, a programelor destinate tinerilor, a sănătății mintale, a prevenției și a protecției copiilor. Declarațiile au fost făcute public de Victor Negrescu și sunt citate ca atare în acest articol.

Dezbatere oficială în plenul Parlamentului European

Potrivit europarlamentarului social-democrat, la inițiativa sa, plenul Parlamentului European a dezbătut oficial această propunere împreună cu reprezentanții Comisiei Europene. Negrescu precizează că discuția marchează un nou pas instituțional pentru transformarea ideii într-o măsură concretă la nivelul Uniunii Europene.

El subliniază că obiectivul este ca resursele generate de industria jocurilor de noroc online să fie redirecționate către domenii esențiale pentru viitorul societății europene: educație, tineret și sănătate mintală.

Semnal de la Comisia Europeană și sprijin în Consiliul European

Victor Negrescu afirmă că demersul său a primit un răspuns favorabil din partea executivului european. Conform declarațiilor sale, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a confirmat că „executivul european va evalua rapid introducerea acestei măsuri”.

Europarlamentarul PSD adaugă că propunerea se bucură deja de susținere și la nivelul Consiliului European, ceea ce indică un potențial real pentru avansarea inițiativei în procesul legislativ european.

O taxă de 1% pe marile platforme – până la 28 de miliarde de euro pentru UE

Negrescu descrie proiectul ca fiind „o soluție europeană concretă, adaptată economiei digitale actuale”. El propune o contribuție limitată, de aproximativ 1%, aplicată marilor operatori online de jocuri de noroc și pariuri, fără a încălca sau diminua competențele fiscale ale statelor membre.

Conform estimărilor prezentate de europarlamentar, această taxă ar putea aduce între 14 și 28 de miliarde de euro în viitorul buget european – o sumă echivalentă cu finanțarea actualului program Erasmus+. Banii ar urma să fie direcționați către educație, programe pentru tineri și acțiuni în domeniul sănătății mintale și al protecției copiilor.

Lupta cu platformele ilegale și protecția minorilor

În paralel cu noua sursă de venit pentru bugetul european, social-democratul subliniază necesitatea unei acțiuni ferme împotriva platformelor ilegale de jocuri de noroc, care „reprezintă deja o parte uriașă din piața europeană” și generează „riscuri serioase pentru consumatori, în special pentru tineri și minori”.

Negrescu insistă că reglementarea și taxarea marilor operatori legali trebuie dublate de măsuri de control, sancțiuni și instrumente de prevenție, pentru a limita accesul minorilor și a reduce dependențele asociate jocurilor de noroc online.

„Europa are nevoie de resurse noi, echitabile și moderne”

În concluzie, Victor Negrescu susține că Uniunea Europeană nu mai poate vorbi doar despre priorități strategice – precum educația, digitalizarea sau sprijinul pentru tineri – fără să definească și mecanismele concrete de finanțare.

„Europa trebuie să găsească resurse noi, echitabile și moderne pentru a investi în viitor. Nu putem vorbi doar despre priorități europene fără să construim și soluțiile prin care le finanțăm”, afirmă europarlamentarul PSD, care vede în taxa aplicată marilor platforme de jocuri de noroc online un astfel de instrument.