Anchete
OPINIE/Existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal – Comisarul de Prahova
In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.
Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]
“Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.
Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.
Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”
Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt, confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).
De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:
- Sistemului naţional de securitate cibernetică (SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
- Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu, recent adus consilier de stat in cabinetul prim-ministrului). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
- Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].
Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.
Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.
Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:
“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”
Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea prevederilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.
Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa.
[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443
[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
Anchete
Războiul viitorului se câștigă în laborator: Cum poate „creierul digital” ACES să unifice apărarea NATO
Europa traversează un moment critic pentru securitatea sa regională, unde succesul Alianței Nord-Atlantice depinde de o coordonare perfectă între cei 32 de membri și partenerii lor. Deși NATO a făcut progrese uriașe în doctrina comună, un obstacol major persistă: fragmentarea sistemelor de simulare. În prezent, națiunile se bazează încă pe instrumente învechite și baze de date izolate, un „mozaic” tehnologic care poate încetini reacția în fața amenințărilor hibride moderne.
Adio sisteme izolate: O arenă virtuală comună pentru toate domeniile
Pentru a elimina aceste bariere, platforma Advanced Center for Experimentation and Simulation (ACES), dezvoltată de Lockheed Martin, propune o soluție revoluționară: un mediu de modelare unic și integrat. Spre deosebire de vechile metode, ACES folosește o arhitectură deschisă care permite oricărei platforme — fie ea aeriană, terestră, maritimă, cibernetică sau spațială — să se conecteze de tip „plug and play” într-o arenă virtuală globală.
Această capacitate de „federație dinamică” înseamnă că fiecare stat membru își poate aduce propriile modele, reale sau sintetice, într-un spațiu de luptă partajat în timp real. Rezultatul? Staff-ul multinațional poate co-crea exerciții de amploare, reducând ciclul de planificare de la zile la doar câteva minute.
Analiza „What If”: Testarea tehnologiilor de mâine pe platformele de ieri
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformei ACES este capacitatea de a previziona impactul tehnologiilor emergente. În acest laborator digital, comandanții pot introduce arme hipersonice, roiuri de drone autonome sau sisteme de energie dirijată alături de echipamentele deja existente pe teren.
Acest lucru permite factorilor de decizie din cadrul NATO să cuantifice impactul real la nivel de forță și să modeleze costurile pe întreg ciclul de viață, legând performanța tehnică de logistica și sustenabilitatea necesare în teatrele de operații. Practic, se creează o „gemănare digitală” a câmpului de luptă, unde senzorii live se suprapun peste acțiunile simulate ale adversarului, oferind o claritate strategică fără precedent.
Scutul colectiv: De la concept la desfășurare în timp record
Dincolo de exerciții, ACES funcționează ca un „sandbox” strategic care scurtează drumul de la concept la implementare. Într-un scenariu de antrenament integrat, trupele de la sol, piloții din simulatoare și navele de pe mare sunt conectate într-o singură rețea. Comandantul poate rula, pune pe pauză și relua același scenariu de nenumărate ori pentru a evalua performanța comună.
Prin unificarea datelor și a expertizei fiecărei națiuni membre, ACES nu doar că întărește doctrina Alianței, dar construiește și un nivel superior de încredere între parteneri. În fața unor adversari de calibru egal, această agilitate digitală devine noul „vârf de lance” al apărării colective, asigurând că forțele NATO rămân pregătite să anticipeze și să depășească orice provocare viitoare.
Anchete
Tentativă de destabilizare prin dezinformare: Numele premierului interimar Ilie Bolojan, folosit într-o amplă campanie de „fake news” și furt de date
Într-un context politic marcat de interimat, spațiul digital din România a devenit scena unui atac hibrid îngrijorător. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat o alertă de ultimă oră prin care avertizează populația cu privire la apariția unor conturi fantomă pe rețelele de socializare, create special pentru a disemina informații false despre membrii Guvernului. Această campanie de manipulare nu vizează doar imaginea publică a liderilor politici, ci reprezintă și un paravan pentru atacuri cibernetice de tip phishing.
Minciuni orchestrate: De la starea de sănătate a premierului, la procese fictive
Ținta principală a acestor atacuri informaționale pare să fie premierul interimar, Ilie Bolojan. Potrivit precizărilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne, dezinformările ating cote alarmante, propagând scenarii grave, precum presupuse probleme de sănătate ale șefului Executivului.
Campania de denigrare nu se oprește însă aici. Autoritățile au identificat mesaje care inventează procese intentate ministrului interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Conform precizărilor venite de la Ministerul Afacerilor Interne, aceste narațiuni sunt construite cu scopul de a capta atenția publicului prin titluri alarmiste și de a submina încrederea în instituțiile statului în perioade de tranziție politică.
Capcana din spatele link-ului: Phishing sub masca informării
Dincolo de componenta de manipulare a opiniei publice, această campanie de dezinformare ascunde un pericol mult mai concret pentru cetățeni. Textele false sunt însoțite de invitații de a accesa diverse link-uri pentru a obține „mai multe detalii” despre situația premierului sau a miniștrilor vizați.
Sursa citată avertizează că aceste adrese web sunt, în realitate, instrumente de atac cibernetic. Accesarea lor expune utilizatorii la riscul de a le fi furate datele personale, parolele sau informațiile bancare. Reprezentanții MAI subliniază că aceste metode de tip phishing profită de curiozitatea sau îngrijorarea oamenilor pentru a compromite securitatea dispozitivelor acestora.
Recomandările autorităților: „Verificați doar din surse oficiale!”
În fața acestui val de informații false și pericole informatice, Ministerul Afacerilor Interne a emis un set de reguli stricte pentru utilizatorii de internet. Cetățenii sunt sfătuiți să nu distribuie astfel de postări, pentru a nu deveni complici involuntari la propagarea minciunilor, și, sub nicio formă, să nu acceseze link-urile suspecte inserate în text.
Instituția face un apel la vigilență și responsabilitate, reamintind că singura metodă eficientă de protecție împotriva dezinformării este verificarea informațiilor din surse oficiale și de încredere. „Atenție, informații false!”, este semnalul de alarmă final tras de autorități, care îndeamnă populația să rămână conectată doar la canalele de comunicare acreditate ale Guvernului României. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 3 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Featuredacum 4 zileMarea „Diamantiadă” a foamei: Cum vrea Ministerul Muncii să transforme polițistul în voluntar de lux și pe șefi în faraoni de birou
-
Administratieacum 3 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii



