Featured
Armata SUA cere predarea proprietății intelectuale pentru sistemele sale critice de navigație
Armata Statelor Unite a lansat o solicitare de informații (RFI) pentru o nouă generație a sistemului său de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) montat pe vehicule, însă cu o clauză neobișnuită: contractantul principal va trebui să cedeze drepturile de proprietate intelectuală pentru întregul sistem.
O condiție fără precedent pentru tehnologia militară
Această cerință, considerată rară în contractele de achiziții militare, a fost publicată miercuri și stipulează că „Guvernul nu deține drepturile asupra pachetului detaliat de desene, documentației tehnice și codului sursă software suficient pentru a furniza un pachet ‘Build to Print’ unei terțe părți pentru producție.” Astfel, în secțiunea intitulată „Proprietate Intelectuală” a RFI-ului, Biroul Executiv de Program pentru Capacitate al Armatei, specializat în Inteligență, Război Electronic și Senzori, solicită furnizorilor interesați să „ofere detalii despre documentația tehnică specifică, inclusiv specificațiile de design, diagramele arhitecturii sistemului și manualele de întreținere care vor fi necesare ca parte a pachetului de date pentru acest contract.”
MAPS Gen II: De la Collins Aerospace la o nouă etapă
Programul Mounted Assured PNT System (MAPS Gen II) de a doua generație este în prezent sub contract cu Collins Aerospace, o subsidiară a RTX. Sistemul este conceput pentru a furniza date PNT vehiculelor terestre, în special în medii în care semnalul GPS este indisponibil sau bruiat. Collins a câștigat contractul pentru acest sistem în 2022, iar în septembrie, Armata a început implementarea acestuia după ce fusese aprobat pentru producția la scară largă în luna martie. Contractul Armatei cu Collins este programat să se încheie la sfârșitul lunii septembrie 2027, ceea ce explică de ce serviciul caută acum proactiv furnizori dispuși să renunțe la proprietatea intelectuală.
Viziunea liderilor militari: Autonomie și dreptul la reparații
Această prevedere vine în contextul în care lideri militari de rang înalt, precum Secretarul Armatei Dan Driscoll și șeful Comandamentului Materialelor Armatei, Lt. Gen. Christopher Mohan, au pledat constant pentru ca Armata să achiziționeze mai multă proprietate intelectuală de la furnizori și să nu-și cedeze dreptul de a repara echipamentele și sistemele de armament. Într-un interviu din octombrie, Generalul Mohan a explicat că, deoarece Armata nu deține proprietatea intelectuală pentru multe dintre componentele armelor și platformelor sale, devine dificil, costisitor sau chiar imposibil să le reconstruiască sau să le printeze 3D atunci când este nevoie de înlocuiri. „Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală,” a spus Mohan. „Este o rușine pentru noi că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este prostesc, o misiune de nebuni.”
De altfel, eforturile legislative privind „dreptul la reparații”, incluse în proiecte de lege atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, au fost eliminate din versiunea finală. Senatorul Tim Kaine (D-Va.) și-a exprimat dezamăgirea, declarând că nu înțelege de ce limbajul a fost eliminat.
O provocare pentru industria de apărare?
Deși nu este clar cum va reacționa industria la o astfel de cerere din partea Armatei, serviciul intenționează să avanseze rapid cu solicitarea sa pentru MAPS Gen II. În documentul RFI, se menționează dorința de a achiziționa 150 de sisteme pe lună, cu o capacitate de creștere la 300 de sisteme pe lună în termen de 12 luni de la atribuirea contractului. Răspunsurile la solicitarea de informații sunt așteptate până pe 19 ianuarie.
Administratie
Ploieștiul deschide porțile „Ținutului Vinului”: primul Wine Center promovează Dealu Mare
De Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei Românești, la Ploiești a fost inaugurat primul Wine Center al proiectului „Ținutul Vinului”. Centrul își propune să aducă în prim-plan cramele, vinurile și patrimoniul viticol al regiunii Dealu Mare.
Un centru de prezentare și un punct de plecare
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a declarat că noul spațiu ar trebui să depășească rolul unei simple săli de prezentare. Potrivit acestuia, Wine Center-ul poate deveni poarta de intrare către cramele și comunitățile locale, oferind vizitatorilor prilejul de a descoperi gastronomia, peisajele și oamenii care dau identitate zonei.
Dealu Mare, promovat ca destinație
Nanu a subliniat importanța regiunii pentru vinul românesc și necesitatea unei promovări coordonate. În opinia sa, vinurile, cramele și poveștile locale pot transforma Dealu Mare într-o destinație căutată de turiști, pe care aceștia să își dorească să o viziteze și să o revadă.
Susținere din partea sectorului viticol
Președintele CJ Prahova a mulțumit Ordinului European al Cavalerilor Vinului, lui Paul Palaș și cramelor partenere pentru implicarea în realizarea centrului. El a transmis că proiectul „Ținutul Vinului” se dezvoltă treptat, prin colaborarea celor care cred în potențialul regiunii.
La final, Virgil Nanu a adresat un mesaj de apreciere vinului românesc și celor care îi duc povestea mai departe.
Administratie
Handbalul prahovean, susținut pentru performanță: tribune pline și sprijin pentru echipă
Conducerea clubului își propune să întărească susținerea echipei și să atragă publicul și sponsorii în jurul performanței sportive.
Administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, a transmis un mesaj de încurajare pentru echipa feminină de handbal, aflată pe primul loc. Acesta a fost alături de jucătoare împreună cu noul director al clubului, Cristian Nica.
Sprijin pentru echipă și obiective clare
Potrivit lui Emil Drăgănescu, formația va beneficia de susținerea necesară pentru a-și continua parcursul. Printre prioritățile anunțate se numără atragerea unui număr cât mai mare de spectatori în tribune, implicarea sponsorilor și sprijinirea performanței sportive.
„Astăzi, împreună cu noul director al clubului, domnul Cristian Nica, am urat succes fetelor noastre de pe locul 1”, a transmis administratorul public al județului Prahova.
Performanța, în centrul atenției
Drăgănescu a subliniat că susținerea echipei și consolidarea legăturii cu suporterii și sponsorii sunt esențiale pentru viitorul handbalului prahovean.
Administratie
Nanu: Centura Comarnic aparține prahovenilor, nu unui partid
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a răspuns criticilor lui Mircea Roșca privind Centura Comarnic, susținând că proiectul nu poate fi revendicat de o singură persoană sau formațiune politică. Într-o declarație adresată lui Roșca, Nanu a afirmat că investiția a presupus atât inițierea și etapele anterioare mandatului său, cât și eforturile necesare pentru finalizarea lucrării.
„Nu am pretins că este proiectul meu”
Nanu a respins ideea că și-ar atribui meritele pentru Centura Comarnic. El a spus că știe când a fost inițiat proiectul și cine a lucrat la el înaintea mandatului său, dar a subliniat că a preluat o investiție cu probleme, care necesita multă muncă pentru a ajunge la finalizare.
Potrivit președintelui CJ Prahova, proiectul a avut dificultăți încă din faza de concepere și lansare. În opinia sa, ar fi fost mai ușor ca autoritățile să invoce obstacolele și să lase responsabilitatea mai departe, însă administrația județeană a ales să ducă lucrarea la capăt.
Întrebări despre implicarea lui Roșca
Adresându-se lui Mircea Roșca, Nanu a întrebat de ce acesta nu l-ar fi contactat, pe parcursul lucrărilor, pentru a afla stadiul proiectului, problemele întâmpinate sau modalitățile prin care ar fi putut contribui la accelerarea investiției.
Președintele CJ Prahova a susținut că nu l-a văzut pe Roșca implicat în găsirea soluțiilor tehnice și administrative și nici în discuțiile cu constructorii și specialiștii. În schimb, a afirmat Nanu, criticile au apărut după ce drumul a fost gata.
„Drumul este al prahovenilor”
Nanu a insistat că Centura Comarnic nu aparține nici lui, nici lui Roșca și niciunui partid. Investiția, a spus el, este a locuitorilor județului Prahova și a tuturor celor care circulă pe DN1.
El a mai arătat că proiectele publice trebuie continuate de la o administrație la alta, indiferent de schimbările politice, iar fiecare echipă are responsabilitatea de a finaliza lucrările începute și de a contribui la dezvoltarea județului.
Deschiderea drumului, un motiv legitim de bucurie
În legătură cu momentul marcării finalizării lucrării, Nanu a precizat că nu a fost organizată o „festivitate”, ci a fost consemnat un moment festiv. După aproape trei ani de șantier, cu întârzieri, presiune și dificultăți, cei implicați în proiect aveau, în opinia sa, dreptul să se bucure.
Președintele CJ Prahova i-a menționat printre aceștia pe constructori, proiectanți, specialiști, angajații instituției și reprezentanții autorităților implicate, dar și pe prahoveni.
În încheiere, Nanu a afirmat că istoria unui proiect nu se reduce nici la cel care îl inaugurează, nici la cel care l-a început. Între cele două momente, a susținut el, se află efortul de a duce lucrarea la bun sfârșit — iar aceasta, potrivit declarației sale, a fost contribuția administrației pe care o conduce.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum o zi„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



