Connect with us

Anchete

Romania in ping-pongul rusesc. Armele si victimele razboiului psihologic. Cum te aperi? Interviu – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Suntem in epoca post-incredere, nu mai avem incredere in ce stim. Rusia pompeaza atat de multe informatii false incat oamenii isi pierd increderea in adevarul si relatarea jurnalistice, in institutii si in toti politicienii la gramada. Rusia incearca sa stea cat poate de aproape de art 5 al Cartei NATO, dar suficient de departe cat sa nu provoace o reactie militara. Acesta e razboiul psihologic, afirma Corina Rebegea, analist al unui institut din Washington dedicat studierii Europei Centrale si de Est.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Corina Rebegea a detaliat felul in care Rusia duce razboiul informational in Romania si scopul pe care il urmareste: „Iscusinta rusilor este sa speculeze tensiuni care deja exista in societate, istoria, nationalismul, antisemitismul. Se lucreaza foarte bine cu materialul clientului. (…) Scopul e sa introduci neincrederea in Vest si sa slabesti atasamentul Romaniei pentru cel mai mare proiect de dupa Marea Unire.

Corina Rebegea conduce Initiativa SUA-Romania a CEPA, institut din Washington dedicat studierii Europei Centrale si de Est, si face parte din programul STRATCOM al institutului, care studiaza si analizeaza modul de operare al propagandei si dezinformarii ruse in Europa Centrala si de Est.

Suntem in plin al 3-lea Razboi Mondial, dupa cum spun multi?

Da, de mai mult timp. Poate nu e chiar un razboi mondial, dar e o confruntare foarte agresiva anuntata de ani de zile de doctrina militara rusa. Razboiul acestei epoci este mai ales non-chinetic, inclusiv razboiul informational.

Ce inseamna razboiul informational?

Inseamna coruperea spatiului informational, de media, dar si retelele sociale precum Facebook. Toate aceste zone au devenit corupte si coruptibile de catre forte si actori statali, in primul rand Kremlinul, dar nu numai.

Nu in aceeasi masura, dar si guvernul chinez are o activitate intensa pe social media, are si cel mai mare buget dedicat, dar intentia e mai mult de soft power, de prezentare a Chinei, naratiuni pozitive care trebuie infiltrate.

Ne afecteaza si pe noi acest razboi?

Da, mai mult decat vrem sa acceptam si nici nu prea discutam despre asta pentru a intelege modalitatile de actiune si a incepe sa le vedem in practica.

Care sunt ele?

Eu vorbesc despre un ecosistem al dezinformarii. Pe de-o parte, avem organele de presa clasice de propaganda despre care stim ca sunt platite de Kremlin, gen Sputnik, Rusia 1, RT.

Dar sunt si canale pentru tineri pe Youtube de exemplu, „Ruptly”, „In the now”, unde vezi niste tineri haiosi, dinamici care iti explica intr-o engleza impecabila evenimentele de pe scena mondiala, conspiratiile si degradarea Vestului.

Apoi avem tot felul de site-uri marginale cu un numar destul de mic de cititori, conform cifrelor de pe net, cu proprietari necunoscuti si surse de finantare necunoscute si ale caror servere sunt in toate colturile lumii. Si de multe ori aceste site-uri sunt inregistrate de web-developeri, acoperire perfecta.

Aceste site-uri sunt conspirationiste, distorsioneaza evenimentele, apar tot
felul de enormitati, de la faptul ca Regina Angliei e reptiliana pana la faptul ca Putin e cel mai grozav lider si ne va apara de americanii neocolonialisti invadatori si asupritori.

Si partea de social media, in special Facebook, unde activitatea e foarte interesanta pentru ca sunt multe pagini pro-ruse, unele declarate ca atare, unele nu, cum ar fi „International politics and events” unde se posteaza in mai multe limbi continut de tip Sputnik.

Foarte activ este Centrul rus pentru stiinta si cultura, o Asociatie de cooperare Romania-Rusia al carei presedinte a fost invitat observator in alegerile din Rusia.
Toate vin impreuna.

Dar daca au audienta mica, cum pot fi eficiente acele surse de propagare?

Noi, la CEPA, vorbim despre o tehnica de dezinformare numita „ping-pong rusesc”.

O anumita naratiune e aruncata dintr-un colt intr-altul al internetului. Apare ceva pe un site, cineva pe Facebook reda povestea, Sputnik intra si spune „uite ce spun romanii sau blogerii!”

Deci sunt lansatori, se propaga pe Facebook in mai multe locuri, ceea ce creste credibilitatea si penetrarea.

Si uneori as include in ecosistem si zona de media main-stream, asa ca vom vedea in prime-time la televizior sau in ziare cu credibilitate naratiuni care favorizeaza Rusia.

De exemplu?

Am vazut niste editoriale interesante in Evenimentul Zilei si in Cotidianul. Nu atat pro-ruse, cat antioccidentale.

Credeti ca e ignoranta sau intentie?

Ambele. Stalin vorbea despre „idioti utili”, sunt unii ingnoranti si daca vad o poveste senzationala despre o conspiratie care poate prinde la public o vor folosi. Apoi sunt cei care isi dau seama de implicatiile povestii, dar o vor folosi in scop politic, ignorand implicatiile mai largi ale gestului lor. Altii poate ca urmaresc jocul Rusiei.

Exista in anumite cercuri ideea mielului care suge la doua oi, si cu Occidentul, si cu Rusia, ori toate acestea sunt pentru Kremlin modalitati de a-si proiecta influenta, o forma de agresiune.

Rusia incearca sa stea cat poate de aproape de art 5 al Cartei NATO, dar suficient de departe cat sa nu provoace o reactie militara. Acesta e razboiul psihologic.

Ca sa ce?

Slabirea sentimentului pro-Occidental, adica pro-NATO, pro-UE, pro-SUA. Plus slabirea aliantei din interior, adica suscitarea de tensiuni intre vecini, intre parteneri, Romania- Ungaria, Franta – Germania, toate combinatiile posibile.

In alte state se incearca si sensibilizarea publicului la imaginea Rusiei ca actor global pozitiv: Rusia e o eliberatoare a Europei de fascism, nazism, marele razboi patriotic. Ei chiar cred aceasta reinterpretare a istoriei.

Interventia in Siria portretizeza Rusia ca agent al binelui care sta langa statele mici si neajutorate, impotriva teorismului. Interventia in Crimeea e prezentata pozitiv ca salvare a rusilor opresati de acolo care doreau sa revina la patria mama. Iar Putin este prezentat ca eliberator, descendent al tarilor si al sanctitatii poporului rus. Sfanta Rusie!

Iar daca sentimentul pozitiv fata de Rusia nu poate creste, macar sa-l ambiguizam, sa nu uram Rusia pentru ca nici ceilalti nu sunt mai breji.

Care sunt concret narativele prin care sunt urmarite aceste obiective?

Iscusinta rusilor este sa speculeze tensiuni care deja exista in societate, istoria, nationalismul, antisemitismul. Ei nu inventeaza, se lucreaza foarte bine cu materialul clientului. Uneori mi se pare ca ne cunosc mai bine decat ne cunoastem noi insine.

Se folosesc de agenti de influenta locali care inteleg foarte bine limbajul potrivit pentru fiecare zona. Pot fi platiti sau activisti care vor sa aiba un rol, in special pe internet.

Exista mai multe meta-narative:

1.NATO este o alianta agresiva, nu si-a tinut promisiunile de a nu se largi alianta cu membri dintre fostii sateliti ai URSS. Multi cred asta desi nu a existat nicio promisiune. Rusia e cetate asediata care se apara.

2.SUA sunt putere neocoloniala, oriunde se duc exploateaza economic, militar politic, nu le pasa de securitatea partenerilor, de valori democratice. In Romania e una dintre naratiunile cel mai bine aspectate.

Foarte interesant de urmarit dezbaterea in jurul cumpararii rachetelor Patriot si elementele false despre contract, despre legislatia romana, despre ceea ce stiu sa faca aceste rachete pe care le folosesc si americanii. Felul in care circula aceste naratiuni le face foarte greu de cartografiat si anumite aspecte se prind de mentalul nostru.

3.Naratiunea anti-UE. Aderarea a fost o greseala, UE e un loc al decaderii morale si ne va duce la pierderea fibrei nationale prin acceptarea refugiatilor, prin impunerea valorilor liberale progresiste si ne indeparteaza de adevarata sora spirituala care e Rusia.

Nationalismul si traditionalismul fac parte din acest arsenal?

Sunt un teren predilect si o zona foarte ieftina de investitie pentru masinaria de propaganda rusa.

Intra aici si referendumul pentru familia traditionala?

Terenul e fertil, Coalitia pentru familie e o miscare la nivel global, finantata activ si substantial de Constantin Malofeev, oligarh apropiat al Kremlinului, foarte ortodox, pe lista de sanctiuni pentru ca a sprijinit invadarea Crimeei.

N-as suspecta insa trei milioane de oameni ca fac jocul Rusiei.

Cu sigurata nu. Intrebam daca este o manipulare cu materialul clientului care a prins.

Narativul a fost: Occidentul ne impune sa fim ce nu suntem, sa renuntam la valorile noastre traditionale, la ortodoxie, la ceea ce consideram ca reprezinta familia si relatia normala, ne distrug fibra nationala.

4. Un alt narativ este: o sa pierdem Transilvania, exista un complot mondial pentru dezmembrarea Romaniei, iar occidentalii nu ne sunt alaturi. Aici intra si Moldova Mare.

Daca intrati pe grupurile getodace de pe Facebook veti vedea aceste teme. Unii dintre activistii care posteaza articole clar sponsorizate de Kremlin infiltreaza si asemenea grupuri. Posteaza acolo un articol care se potriveste cu ce spune grupul si de la 3000 de accesari ajunge la 13 de mii.

„Dacopatia” are terminatiile la Kremlin?

Greu de gasit cine e in spatele acestor web-site-uri. N-au date de contact, nu au numar de telefon. Asta e un element de educatie deja: daca un site nu are date de contact, nu are o persoana reala listata pe site, de ce sa citesti ceva de acolo?

Exista cel putin doua site-uri ortodoxe care nu erau despre ortodoxie, ci despre politica externa si va las sa ghiciti a cui politica externa o promoveaza.

Dar un discurs de tip „multinationalele ne maresc preturile si ne iau resursele” este unul de tip Kremlin?

Face parte dintr-un trend regional, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia. Genul acesta de argumente se aliniaza cu obiectivele Kremlinului: SUA si UE puteri neocoloniale care sug sangele poporului, ne iau resursele si apoi pleaca.

Dar nimeni nu vorbeste despre tipul de business pe care il promoveaza aceste companii, despre felul in care s-au dezvoltat industrii in jurul lor.

Scopul e sa introduci neincrederea in Vest si sa slabesti atasamentul Romaniei pentru cel mai mare proiect de dupa Marea Unire, sa fim membrii UE, NATO.

In timp, tot apasand aceste mesaje, este posibil ca din memoria colectiva sa fie sterse traumele istorice legate de Rusia, mai ales de URSS? Poate avea succes spalarea pe creier?

Depinde de felul in care ne educam tinerii, ce se preda in scoala. Un rol important il are presa si aici. O forma de manipulare foarte raspandita e reinterpretarea istoriei: rusii au fost prietenii nostri, s-au luptat alaturi de noi impotriva turcilor, Moldova nu a fost ocupata pentru ca moldovenii nu sunt romani, domnitorii romanii si-au cautat afinitatile politice la Sankt Petersburg. Nu m-ar mira ca unii sa cada in capcana.

Multi dintre cei care propaga narativele mentionate de dvs, rasfatatii Sputnik, sunt in acelasi timp adversarii declarati ai anticoruptiei. Si ma gandesc, de exemplu, la dl Plesoianu. Este si atacul la anticoruptie un narativ al Kremlinului?

Da, si nu doar in Romania. Unul dintre meta-narative este al statelor esuate si al statului ascuns, paralel – unealta prin care Occidentul isi duce la indeplinire efortul de decimare a elitelor locale, politice si economice.

Jocul dezinfomarii este delicat, cu recursul la trauma istorica a securitatii. Ar trebui sa nu ne jucam atat de usor cu traume istorice.

Trauma istorica a securitatii nu are cea mai mare legatura cu Rusia?

Corect. Lucru despre care nu discutam foarte mult. DNA a aparut inclusiv in discursul lui Putin care a spus ca nu vrea sa ajunga ca alte state care au o instituie necontrolabila. Cand au fost protestele de anul trecut s-a vorbit despre „maidanizarea” Romaniei pusa la cale de CIA prin SRI, ca sa-si protejeze copilul de suflet – DNA, scopul final fiind distrugerea Romaniei.

Daca slabesti lupta anticoruptie e un semnal ca se deschid alte usi si oricine poate obtine orice cu un plic. Pe de alta parte, slabirea anticoruptiei ne decredibilizeaza in fata partenerilor straini si atunci investitia economica occidentala, si ea o garantie de securitate, slabeste. Asta e un mare pericol.

Scandalul Facebook are legatura cu acest razboi?

Mare. El a aratat ca sunt colectate foarte multe date despre utilizatori si ni se creeaza un profil cateodata mai bine definit decat l-am creat noi insine. Pe baza lui ni se servesc apoi anunturi care se potrivesc cu sensibilitatile noastre, comerciale sau politice.

Exista companii foarte mari de marketing politic care lucreaza cu psihologi, cu specialisti in zona digitala si folosesc FB ca pe un instrument. Asta a fost revelatia: tehnicile sunt folosite de partide mari la limita legalitatii, mai laxa in SUA, in conditii de totala netransparenta. E un semnal de alarma pentru zona de reglementare si autoreglementare.

Statul ar trebui sa se uite la aceste companii, cum sunt finantate, cum acceseaza date si nu comunica despre aceste lucruri.

Trebuie transparentizata si zona de finantare a partidelor politice pentru a vedea cum sunt platite aceste companii.

Cum ne putem apara pentru a nu fi victime in acest razboi informational?

Sa fim mai atenti la ce consumam pe Facebook, sa nu dam share unui articol pe care nu l-am citit si cand acesam un site sa fim siguri ca e de incredere. Daca suna ciudat, incredibil, verifica informatia din mai multe surse.

Poate ar trebui ca jurnalistii sa publice mai multe elemente de analiza pentru ca oamenii sa ajunga sa isi puna intrebari. A existat si o aplicatie datorita careia atunci cand accesai un site dubios iti aparea o banda rosie: verifica informatia!

Exista si masuri de igiena on-line: sa vedem ce am selectat in setarile de securitate, putem sa oprim componenta de tracking, sa limitam anumite aplicatii in a ne folosi datele, sa limitam anunturile pe care le primim, informatiile pe care vrem sa le impartasim.

Cambridge Analytica foloseau pentru profiling teste din acelea comice: ce printesa Disney esti, cate culori vezi etc.

Daca acum ceva vreme se vorbea despre post-adevar, cred ca acum suntem in post-incredere si mi se pare ingrijorator.

Adica?

Nu mai avem incredere in ce stim. E o strategie maiastra de dezinformare a Kremlinului. Pompeaza atat de multe informatii false incat oamenii isi pierd increderea in adevarul si relatarea jurnalistice, in institutii si in toti politicienii la gramada.

Urmeaza o retragere inclusiv de la vot cu iluzia participarii pe internet. Si nici un el, iata, nu mai putem avea incredere.

Jurnalistilor si institutiilor de presa le va reveni o mare raspundere pentru autoreglementare si excludere a celor care nu reprezinta profesia. Asa a fost in Franta in perioada alegerilor.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

USR-istul de lux de la gunoaie: când un șef de salubritate câștigă mai mult decât un judecător

Publicat

pe

De

„Regimul Bolojan” și propaganda anti-magistrați: până la bani, totul e moral

Dacă v-ați lăsat vreodată vrăjiți de propaganda anti-magistrați a așa-numitului „regim Bolojan”, cu refrenul lor preferat „judecătorii sunt prea bine plătiți”, merită să vă opriți un minut și să vă uitați la niște cifre foarte concrete. Nu vin din „bula magistraților”, ci din realitatea administrativă în care un userist ajuns șef peste gunoaie încasează mai mult decât un judecător de Curte de Apel cu peste două decenii de vechime.

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație care face praf discursul anti-magistrați: în timp ce vedem zilnic atacuri la adresa judecătorilor, în curtea administrațiilor „salvatoare” se aruncă cu bani publici în personaje de partid care ajung să fie plătite regește.

Șeful de la salubritate: 35.000 lei pe lună ca să „salveze” gunoaiele

Personajul principal: useristul Ionuț Inași (foto dreapta). În august 2025, primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, îl numește la conducerea SALUT – firma de salubritate a municipalității, aflată în subordinea Primăriei Timișoara.

Funcție „tehnică”, responsabilitate mare, desigur, dar și un salariu pe măsură: nici mai mult, nici mai puțin de 35.000 de lei pe lună. Pentru o firmă de salubritate. Din bani publici. Sub umbrela „fără corupți în funcții publice”, slogan repetat până la sațietate de aceeași zonă politică ce defilează cu lupta pentru „moralizare” și „reformă”.

35.000 de lei lunar pentru șeful de la gunoaie – asta este măsura reală a „austerității” și „eficienței” clamate în conferințe de presă și postări inflamatorii împotriva altora.

Judecătoarea cu 22 de ani vechime: 20.000 lei pe lună pentru a aplica legea

În colțul opus al ringului: judecătoarea Adriana Stoicescu (foto stânga), de la Curtea de Apel Timișoara. Un magistrat cu 22 de ani vechime, definitiv pe funcție, cu carieră construită în timp, în sistemul care, ne place sau nu, ține în picioare statul de drept de care se agață toată lumea în discursuri.

Salariul ei: 20.000 de lei pe lună.

Așadar, în România spectacolului politic, un judecător cu 22 de ani de muncă în spate valorează – la nivel de venit – semnificativ mai puțin decât un userist instalat la vârful unei firme de salubritate controlate de primărie. Aceasta este „corectitudinea” pieței muncii în varianta celor care tună și fulgeră împotriva „privilegiilor” magistraților.

Cifrele care ard: 35.000 vs 20.000, direct de pe Facebook

Nu vorbim despre zvonuri, ci despre cifre clare, publice. Luni, 7 septembrie 2026, timișoreanul Corneliu Neculau publică pe Facebook datele referitoare la veniturile lui Ionuț Inași și ale judecătoarei Adriana Stoicescu, însoțite de descrierea: „fără corupți în funcții publice”.

Postarea nu rămâne anonimă. Judecătoarea Adriana Stoicescu distribuie informațiile, cu următorul comentariu: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”

Dintr-odată, sloganul „fără corupți în funcții publice” capătă o tentă amar-comică, atunci când este pus lângă un salariu de 35.000 lei lunar pentru un șef de firmă de salubritate numit politic, și un salariu de 20.000 lei pentru un magistrat cu 22 de ani vechime.

„Jos corupțea!”: când gunoaiele devin mai valoroase decât dreptatea

Comentariul judecătoarei Stoicescu – „Hai, jos corupțea!” – lovește exact în ipocrizia discursului public. Ani de zile, aparatul de propagandă anti-magistrați a vândut imaginea unui sistem judiciar „plin de privilegii”, în timp ce pe tăcute, prin consilii de administrație, firme publice și direcții subordonate primăriilor, se împart salarii de zeci de mii de lei pentru oameni de partid.

SALUT, firma de salubritate subordonată Primăriei Timișoara, devine simbolul acestei „noi lumi”: una în care șeful de la gunoaie, numit de primarul USR Dominic Fritz, este mai bine plătit decât un judecător de Curte de Apel. Nu pentru că justiția ar fi ieftină, ci pentru că loialitatea de partid, în unele structuri locale, pare mai scumpă decât competența juridică.

Concluzia usturătoare: nu magistrații sunt problema, ci „selectați” de partid bine plătiți

Din toate aceste date – relevate în spațiul public, inclusiv de Lumea Justiției și amplificate prin postarea lui Corneliu Neculau și reacția Adrianei Stoicescu – se conturează o imagine simplă și dureroasă:

  • Ionuț Inași, userist, numit în august 2025 de primarul USR Dominic Fritz la conducerea SALUT, firma de salubritate a municipalității Timișoara, încasează 35.000 lei pe lună.
  • Judecătoarea Adriana Stoicescu, Curtea de Apel Timișoara, magistrat definitiv cu 22 de ani vechime, câștigă 20.000 lei pe lună.
  • Cifrele sunt făcute publice pe 7 septembrie 2026, pe Facebook, de Corneliu Neculau, sub sloganul: „fără corupți în funcții publice”.
  • Judecătoarea Stoicescu distribuie și comentează: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”

Pamfletul nu trebuie să inventeze nimic. E suficient să pună cifrele una lângă alta. Pentru că, atunci când un șef userist de la gunoaie este plătit mai bine decât un judecător de Curte de Apel, întrebarea nu mai este „de ce sunt magistrații prea bine plătiți?”, ci „cine a decis că loialitatea politică face mai mult decât 22 de ani de justiție?”

Restul este doar propagandă. Și un imens „SALUT” ipocriziei, plătit cu 35.000 de lei pe lună. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail

Publicat

pe

De

Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon

Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.

Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.

Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.

Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.

De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini

În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.

Este una dintre cei 268 de magistrați172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.

Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.

„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală

Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:

  1. o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
  2. o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.

Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.

Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.

Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic

Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.

Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.

Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.

Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”

Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:

  • Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
  • Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
  • Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.

Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.

Lecția pe care internetul refuză s-o învețe

Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:

  • înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
  • înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
  • înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.

Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.

Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi

În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.

Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.

Adevărul este simplu:

  • nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
  • există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
  • iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.

Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată

Publicat

pe

De

Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.

O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție

Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.

Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.

Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței

Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.

Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.

Comentariul ironic al judecătoarei

Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:

„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv2 ore ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv2 ore ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusivo zi ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusivo zi ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusivo zi ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Exclusiv2 zile ago

De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc

Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță

Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...

Exclusiv3 zile ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv3 zile ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv4 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv4 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv