Într-o Românie unde evaziunea fiscală a devenit sport național, iar bugetul de stat o gaură neagră gata să înghită orice speranță de prosperitate, iată că apar, din când în când, vocile „înțelepților” nației, gata să ne lumineze calea. Cel mai recent episod al acestei comedii amare ne-a fost servit de domnul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, un veritabil expert în a constata evidențe și a propune… nimic concret. Potrivit unui articol tăios semnat de Claudia Marcu în Cotidianul Național, Dăianu, după ce-a elogiat cu patos „măsurile de austeritate” ale Guvernului Bolojan (aceleași măsuri care ne golesc buzunarele și ne sufocă economia reală), a simțit nevoia să arate cu degetul spre ANAF. Dar, surpriză, a uitat să menționeze elefantul din cameră: politizarea până la os a instituției!

Oracolul economic Dăianu: De ce-i greu la stat, când tu ești sus pe stat?

Așadar, după ce a aplaudat cu ardoare tăierile, domnul Dăianu, de pe scaunul său călduț de la Consiliul Fiscal, a decis că e timpul să „distrugă” și bruma de autoritate a ANAF. Nu, nu prin a demasca șefii puși politic ce veghează la bunăstarea „celor de sus”, ci prin a cere niște măsuri atât de generale, încât par desprinse dintr-un manual de management pentru grădinițe. „Trebuie sparte rețelele de interese care favorizează corupția!”, exclamă luminatul Dăianu. Sună bine, nu? Dar cine le-a construit, domnule Dăianu? Cine le-a girat? Cine a pus pumnul în gură angajaților ANAF care au semnalat, de nenumărate ori, că exact politizarea posturilor de conducere este cancerul instituției și scutul evaziunii fiscale? Tăcere mormântală. E mai ușor să lovești în instituție, decât în mâna care o hrănește cu incompetență și interese obscure.

Pentru Dăianu, colectarea veniturilor fiscale este o „problemă de siguranță națională”. Adevărat, domnule președinte, la fel ca și corupția la vârf, incompetența ministerială și legile făcute pe genunchi, cu dedicație! Dar, în loc să-și canalizeze energia spre cauzele reale, Dăianu anunță apocaliptic că, dacă deficitul în 2026 va fi sub 6,5% din PIB, ar fi „o realizare remarcabilă”. Ceea ce, tradus din limbajul de lemn, înseamnă că suntem pe drumul cel bun spre prăpastie, dar măcar încetinim puțin căderea. Și cine e de vină? Nu, nu politicienii, nu legile strâmbe, ci tot ANAF-ul!

Pe site-ul instituției pe care o conduce, domnul Dăianu a filosofat mai departe: „Contează mult cum va continua stabilizarea bugetară după 2026 – cât vor contribui reducerea evaziunii fiscale, creşterea bazei de impozitare, descurajarea optimizărilor fiscale în acest scop.” Bla-bla-bla, domnule președinte! Corecția deficitului, continuă el, „este dezirabil să nu ignore aspecte de echitate socială”. Ah, echitatea socială! Asta în timp ce milioanele de români care își plătesc taxele cu sfințenie se întreabă unde se duc banii și de ce unii sunt mereu mai „egali” decât alții.

Strigătul din subsolul ANAF: Când inspectorii vorbesc, experții joacă teatrul!

Dar, pe când domnul Dăianu jonglează cu concepte pompoase și evită cu grație esențialul, vocile autentice din ANAF se fac auzite, chiar dacă sunt ignorate cu obstinație de „elită”. Daniel Baluță și președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure, au transmis Guvernului un mesaj simplu, dar devastator pentru narațiunea oficială: dacă vreți eficientizare, depolitizați și simplificați!

„Schimbați legislația!”, urlă Modure, exasperat de Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și legile evaziunii și insolvenței, care sunt mai încurcate decât un ghem de șerpi. Digitalizare? Da, dar una REALĂ, nu doar pe hârtie sau în declarații de presă, care să aducă o analiză de risc corectă. Așa, pe bune, nu cu dedicație, să lovească pe cine trebuie, nu pe cine poate.

Și, cireașa de pe tortul ipocriziei: salariile! „Este nevoie și de creșterea urgentă a salariilor și implementarea unei salarizări corespunzătoare, în concordanță cu importanța socială și complexitatea muncii prestate și de depolitizarea urgentă a instituției”, tună Modure. „Să nu uităm faptul că însăși rațiunea înființării ANAF a fost tocmai scoaterea acestei activități de sub umbrela ministerului, adică a politicului. Practic, în acest moment se încalcă tocmai rațiunea existenței ANAF!” Mai clar de atât nu se poate! ANAF a fost creată ca să fie independentă, iar acum e ghidonată de sforile politice, transformată într-o unealtă de șantaj și protejare a „băieților deștepți”.

Justiția fiscală „personalizată”: Mamă pentru unii, ciumă pentru toți ceilalți!

Iar Dorin Modure continuă cu un adevăr incomod: „Dacă se depolitizează instituția, aceasta nu va mai răspunde la comenzi politice, ceea ce ar însemna că nu vor mai exista firme protejate politic. Dacă ar crește salariile la un nivel corespunzător, inspectorii ar avea o anumită independență, s-ar reduce riscul de corupție, s-ar atrage mai mulți specialiști, ceea ce iar ar încurca multă lume.” Ați auzit bine? „Ar încurca multă lume!” Acea „lume” din care fac parte și cei care ne dau lecții despre „siguranța națională” și „echitate socială”, dar care, de fapt, prosperă pe spinarea celor cinstiți.

O digitalizare autentică și o legislație simplificată ar fi, spune Modure, „o armă absolut înspăimântătoare pentru evazioniști”. Însă, cui îi convine să sperie evazioniștii când unii dintre ei sunt chiar „ai noștri”? „Știm cu toții că există prevederi fiscale care pentru unii sunt mumă, pentru alții ciumă”, concluzionează Modure. Adevăr amar. „De asta nu s-a făcut, nu se face și, din păcate, încep să cred că nici nu se va face nimic în această privință. Va fi doar pâine și circ, pâinea probabil un pic mai puțină pentru noi, ăștia mulți, și considerați de ei, fraieri.”

Într-un final apocaliptic, Modure ne lasă cu o întrebare retorică, al cărei răspuns îl știm cu toții, dar pe care nimeni de la putere nu vrea să-l rostească: „De ce nu vrea să schimbe ceva? Cred că orice angajat din ANAF știe răspunsul la această întrebare.” Și noi îl știm, domnule Modure. Îl știm cu toții. Pentru că actuala guvernare, exact ca și cele anterioare, nu vrea o reformă și o eficientizare a ANAF. Vrea doar mai mulți bani la buget, pe care să-i toace la fel de ineficient, fără să deranjeze rețeaua de interese, corupție și evaziune care, de fapt, menține sistemul în echilibrul său precar. O Românie eșuată, dar stabilă – pentru câțiva. Restul, să plătim!

Competiția pentru un loc în rândurile Poliției de Frontieră Române se apropie de fazele finale. Sesiunea de admitere pentru cele 240 de locuri disponibile în cadrul Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, desfășurată în perioada 30 septembrie – 24 decembrie 2025, a intrat în linie dreaptă, cu mii de aspiranți visând la o carieră în apărarea granițelor țării.

Un proces riguros de selecție: De la dosar la probele decisive

Procesul de selecție a debutat cu depunerea cererilor de înscriere, exclusiv pe portalul de servicii electronice al M.A.I (hub.mai.gov.ro), termenul limită fiind 17 octombrie 2025. La fel ca în anii precedenți, admiterea a inclus două probe esențiale: evaluarea performanței fizice și proba de verificare a cunoștințelor, ambele fiind eliminatorii și clasificatoare.

Până la data de 3 noiembrie 2025, candidații au avut obligația de a-și completa dosarele, conform dispozițiilor interne. Ulterior, aceștia au trecut printr-o evaluare psihologică.

Cifrele admiterii: Un filtru drastic pentru viitorii polițiști de frontieră

Interesul pentru o carieră în Poliția de Frontieră a fost semnificativ, cu un număr inițial de 733 de candidați înscriși. După etapa evaluării psihologice, 487 de aspiranți au fost declarați „apt” și au continuat în competiție.

Proba de evaluare a performanței fizice, care a constat în parcurgerea unui traseu practic-aplicativ, s-a desfășurat în perioada 7-12 noiembrie 2025, în cele șase centre zonale de selecție. Din cei 487 de candidați planificați, 465 s-au prezentat la start, iar în urma eforturilor depuse, 316 au reușit să promoveze această etapă solicitantă, dintre care 29 de fete și 287 de băieți.

Proba cunoștințelor: Ziua adevărului pentru aspiranți, rezultate așteptate 

Ieri, pe 15 noiembrie 2025, la sediul Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” din Oradea, a avut loc proba de evaluare a cunoștințelor. Aceasta a constat într-un test grilă, care a acoperit o gamă variată de discipline, incluzând limba română, o limbă străină la alegere (engleză sau franceză), legislația specifică Ministerului Afacerilor Interne și instituțiilor politice ale statului, educație civică și cetățenească, precum și exerciții menite să evalueze capacitatea de analiză, sinteză și raționamentul logic.

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, „Lista provizorie cu rezultatele obținute de candidați la probele de concurs” va fi publicată astăzi, 16 noiembrie, până la ora 10:00, atât pe site-ul școlii (www.avramiancu.ro), cât și pe portalul de servicii electronice al MAI.

Contestații și etape finale: Drumul spre gradul de agent de poliție

Candidații nemulțumiți de rezultate pot depune contestații online la adresa de e-mail a unității de învățământ (spapf.avramiancu@igpf.ro) în termen de 24 de ore de la postarea listei provizorii. Acestea vor fi soluționate în termen de 48 de ore.

Ultima etapă a concursului o reprezintă examinarea medicală, programată între 24 noiembrie și 19 decembrie 2025. La aceasta vor participa candidații care se încadrează în numărul celor 240 de locuri scoase la concurs, în ordinea descrescătoare a notelor finale. Lista cu rezultatele finale ale admiterii va fi afișată până la data de 24 decembrie 2025.

Absolvenții școlii vor primi gradul profesional de agent de poliție și li se va asigura un loc de muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Poliția de Frontieră Română, repartizarea fiind realizată în ordinea strict descrescătoare a mediilor de absolvire și în funcție de nevoile instituției. (Paul D.).

Miliarde de euro în ajutor de stat, un obiectiv nerealizat?

Companiile românești care au beneficiat de ajutoare de stat substanțiale, menite să genereze „investiții majore în economie,” se confruntă cu dificultăți serioase în îndeplinirea obligațiilor asumate. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie că multe dintre aceste societăți nu au reușit să contribuie la bugetul de stat, în termen de cinci ani, cu cel puțin valoarea sprijinului public primit. Această situație îngrijorătoare a determinat Ministerul Finanțelor să propună o soluție inedită: prelungirea perioadei de calcul a contribuțiilor.

Criza globală, scuza pentru neîndeplinirea angajamentelor?

Ministerul Finanțelor argumentează necesitatea acestei măsuri prin impactul crizelor economice și energetice succesive, care ar fi lovit direct competitivitatea companiilor. Creșterea prețurilor la energie, generată de conflictul din Ucraina, inflația globală și majorarea ratelor dobânzilor sunt invocate ca principale cauze. Într-un proiect de ordonanță de urgență, Ministerul Finanțelor precizează că: „În contextul actual al evoluției economiei globale afectate de războiul din Ucraina, creșterea costurilor cu energia, materii prime, transport, inflația globală și creșterea ratelor dobânzilor este necesară introducerea unor modificări în vederea sprijinirii operatorilor economici beneficiari de ajutor de stat afectați de crizele succesive care se manifestă începând cu anul 2020” (sursa: proiect de ordonanță de urgență, Ministerul Finanțelor). Această justificare deviază atenția de la eventualele politici guvernamentale, punând accentul pe factori externi.

Conform reglementărilor inițiale, operatorii economici care au primit ajutoare de stat pentru proiecte de investiții au obligația să mențină aceste investiții pentru o perioadă minimă de cinci ani de la finalizare. De asemenea, aceștia trebuie să genereze contribuții la bugetul general consolidat al statului de o valoare cel puțin egală cu ajutorul de stat aprobat/plătit, pe toată durata de implementare și menținere a investiției.

Risc de faliment și miliarde de euro în balanță: Soluția salvatoare?

Analiza efectuată de Ministerul Finanțelor în 2024 a relevat o situație alarmantă: din cele 75 de societăți aflate în monitorizare – reprezentând aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor schemei de ajutor de stat – circa 25 înregistrează deja decalaje semnificative față de obligațiile fiscale asumate. Aceste decalaje sunt atribuite perturbărilor activității cauzate de contextul economic global.

Pentru a preveni o situație de criză majoră, care ar putea duce la falimentul unui număr considerabil de companii și la pierderea efectului pozitiv al ajutoarelor de stat, ministerul propune introducerea posibilității de extindere a perioadei de menținere a investiției cu până la maximum doi ani. Această măsură ar oferi întreprinderilor un răgaz pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale. „În situația în care nu s-ar oferi posibilitatea prelungirii perioadei de monitorizare de 5 ani pentru a putea îndeplini obligațiile asumate se va ajunge în situația în care se va recupera parțial ajutorul de stat acordat/plătit de la un număr semnificativ de companii ceea ce le va afecta grav situația economico-financiară și va determina diminuarea/anularea efectului pozitiv al acordării ajutorului de stat,” se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ (sursa: nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor).

Schema inițială: Un buget generos de 1,5 miliarde de euro și reguli stricte

Conform Hotărârii de Guvern 807/2014, care a instituit aceste scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major, bugetul maxim al schemei era de aproape 7,38 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,5 miliarde euro. Ajutoarele de stat urmau să fie plătite în perioada 2015-2028, cu un buget anual de 150 milioane de euro. Beneficiarii erau obligați să asigure o contribuție financiară proprie de cel puțin 25% din costurile eligibile. HG 807/2014 prevedea explicit și sancțiuni: „Ajutorul de stat plătit se recuperează proporțional cu gradul de nerealizare în situația în care întreprinderea nu realizează contribuția la dezvoltarea regională într-un cuantum echivalent cu ajutorul de stat plătit în total. Ajutorul de stat plătit care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării.”

Decizia de a prelungi termenele reflectă o situație economică complexă, în care Guvernul încearcă să găsească un echilibru între aplicarea strictă a legii și susținerea economică a firmelor aflate în dificultate, chiar și cu riscul de a dilua eficiența inițială a schemelor de ajutor de stat.