Featured
Strategia „zonei gri”: Pentagonul extinde războiul neregulat, forțele convenționale pe frontul noii competiții
O nouă directivă a Pentagonului lărgește oficial responsabilitatea pentru războiul neregulat (IW) mult dincolo de domeniul de acțiune al forțelor pentru operații speciale (SOF). Această mișcare, considerată de foști practicieni și experți drept o dezvoltare semnificativă pentru postura Americii în „zona gri”, va avea însă impact doar dacă va fi urmată de o implementare concretă.
O nouă paradigmă pentru războiul neregulat
La sfârșitul lunii septembrie, subsecretarul Apărării pentru Politici, Elbridge Colby, a semnat o instrucțiune actualizată a Departamentului Apărării privind Războiul Neregulat. Documentul stipulează că războiul neregulat „este o activitate a forței comune condusă de forțele convenționale și de forțele pentru operații speciale”.
Acest limbaj aparent arid, explică experții citați, echivalează cu oficializarea unei direcții pe care armata a încercat să o impună, cu succes limitat, de ani de zile. Seth Jones, președintele Departamentului de Apărare și Securitate de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), a declarat pentru Breaking Defense: „Nu este ca și cum războiul neregulat a fost complet ignorat de elemente ale Departamentului [Apărării] al SUA în afara comunității operațiilor speciale. Dar cred că acest lucru este util ca o directivă în extinderea aplicabilității războiului neregulat în afara comunității operațiilor speciale și în evidențierea importanței sale în competiție pentru departament la un nivel mult mai mare.”
Jones, care a avut anterior roluri în operații speciale, a subliniat că, pentru a fi eficient, războiul neregulat „trebuie să fie mult mai mare decât o simplă activitate a operațiilor speciale. Are nevoie să valorifice întreaga putere convențională a armatei americane, precum și capacitățile altor agenții guvernamentale.” Totuși, el, alături de alți foști militari cu experiență în informații sau război neregulat, a avertizat că această „instrucțiune” ar putea să nu fie suficientă.
Alex Crowther, un colonel în retragere al Armatei, strateg specializat în competiția neconvențională, a declarat că instrucțiunile DoD nu au aceeași greutate ca alte documente fundamentale precum strategiile, doctrinele sau publicațiile comune. „Este foarte bine să vorbim despre aceste lucruri,” a spus el, „dar… locul unde trebuie să le vedem este Strategia Națională de Apărare și apoi Strategia Militară Națională, pentru că acestea sunt documentele pe care toți, [de la] toți planificatorii de la Pentagon și comandanții de luptă și serviciile, le citesc și le acordă atenție.”
Redefinirea luptelor asimetrice: Întâlnirea cu adversarul în zona gri
Instrucțiunea actualizează și definiția războiului neregulat pentru a fi mai cuprinzătoare, menționând că este utilizat de actori statali și non-statali pentru a asigura sau constrânge pe alții prin „activități indirecte, ne-atribuibile sau asimetrice.” Conform instrucțiunii, „IW oferă o completare importantă altor activități, operațiuni și investiții ale forței comune atât în competiție, cât și în conflict.” Strategiile și tacticile IW „pot implica amenințarea sau utilizarea forței, inclusiv utilizarea armelor neletale, în alte scopuri decât dominația fizică asupra unui adversar.”
Aceste activități, care în mod tradițional au fost efectuate în principal de forțele de operații speciale din armata americană – incluzând războiul neconvențional, contrainsurgența, operațiunile psihologice și afacerile civile – nu sunt însă complet noi pentru forțele convenționale. Implicarea acestora în războiul neregulat, mai ales în rol de sprijin, a fost vizibilă în contextul contrainsurgenței din ultimii 20 de ani ai războiului împotriva terorismului.
De exemplu, într-o anexă la Strategia Națională de Apărare din 2020, Departamentul Apărării a declarat că trebuie să „instituționalizeze războiul neregulat ca o competență de bază atât pentru forțele convenționale, cât și pentru cele de operații speciale, menținând capacitatea de a impune costuri și de a crea dileme pentru adversarii noștri pe întregul spectru de competiție și conflict.” În ultimii ani, serviciile militare și-au construit propriile unități de informații și forțe neregulate în cadrul unităților convenționale, cum ar fi Detașamentele de Avantaj Informațional Teatral ale Armatei și Grupurile de Informații ale Forțelor Expediționare Marine.
Pe măsură ce „Războiul Global împotriva Terorismului” rămâne în urmă, iar SUA se pregătesc pentru o „competiție” pe termen lung cu China, experții au remarcat că rolul războiului neregulat a crescut – inclusiv la Beijing. Atitudinile istorice ale Chinei față de războiul neregulat au fost diferite, aceasta văzând conflictul ca un continuum, unde IW reprezintă o zonă gri, spre deosebire de viziunea mai binară a SUA.
„Dacă ne uităm la cel mai notabil adversar al Statelor Unite, chinezii, ei s-au concentrat de mult timp pe acest aspect al războiului,” a afirmat Jones, adăugând că noua directivă încearcă să aducă „capacitățile SUA în zone în care adversarii săi principali investesc resurse, timp și atenție.” El a menționat strategia chineză a celor „trei războaie”: războiul opiniei publice, războiul psihologic și războiul juridic (lawfare). Niciunul dintre acestea nu implică activități cinetice, ci se bazează pe războiul neregulat și utilizarea informațiilor pentru a influența populațiile.
Deși operațiunile de război neregulat sunt prin definiție dificil de atribuit, Jones a notat că China este suspectată, de exemplu, că ar fi tăiat cablurile submarine care leagă Taiwanul de lumea exterioară. În lipsa unui conflict militar total asupra Taiwanului, tacticile din zona gri vor continua pe termen nedefinit într-o regiune în care SUA va fi obligată să fie mai prezentă.
Implicații strategice și lecții din Ucraina
Una dintre implicațiile majore ale noii instrucțiuni, potrivit lui Jones, implică sprijinul ce ar putea fi acordat partenerilor pentru a contracara activitatea adversarilor comuni precum Rusia sau China. Dacă SUA dorește să impună costuri Chinei, în special în ceea ce privește activitatea sa în Taiwan, trebuie să colaboreze cu taiwanezii pentru a se asigura că aceștia sunt mai bine echipați în domeniul IW.
Instruirea și echiparea reușită a forțelor ucrainene de către SUA înainte de invazia rusă din 2022, efectuată de operatori speciali americani, precum și de unele forțe convenționale, nu a descurajat agresiunea rusă, dar a contribuit la atenuarea acesteia. Mai mult, SUA ar putea învăța din propriile tehnici asimetrice și neregulate ale Ucrainei, cum ar fi operațiunea sa îndrăzneață „Spiderweb”, în care ucrainenii au livrat clandestin sute de drone pe teritoriul rusesc, capabile să provoace milioane de dolari de pagube platformelor majore de armament rusesc, cum ar fi avioanele. „Există implicații politice masive în domenii cheie pe care le consider mari priorități ale departamentului,” a spus Jones.
Brian Russell, un colonel în retragere al Marinei care a servit în comenzi legate de cyber și informații, a salutat și el noua instrucțiune a DoD, deoarece recunoaște rolul pe care forțele convenționale îl pot juca în noile domenii de luptă: cibernetică și spațială. „Ceea ce mă entuziasmează la noua directivă este că evidențiază importanța cyber și spațiului ca domenii… este ca o recunoaștere a faptului că forțele militare sunt aplicate, de fapt, pe un spectru de conflict și aceasta este doar o recunoaștere formală a acestei realități,” a declarat el într-un interviu. Russell consideră că directiva va permite forțelor speciale să se concentreze pe misiunile și capacitățile lor cu adevărat specializate.
Provocările implementării: De la document la realitate
Totuși, rămâne de văzut cum va fi transpusă instrucțiunea în operațiuni reale. „Vreau să cred că va duce la progres, dar am văzut acest film de atâtea ori înainte, unde au existat aceste explozii de interes… dar am văzut acest film de atâtea ori înainte. Voi crede când voi vedea,” a declarat un fost înalt oficial din apărare, sub condiția anonimatului, reflectând îngrijorările analiștilor. „Dovada va fi în budincă.”
Fostul oficial și alții au menționat că războiul neregulat nu este bine înțeles în afara cercurilor de specialiști, ceea ce ar putea duce la o atitudine sceptică a comandanților forțelor convenționale față de anumite misiuni. Este adesea mai ușor, au spus ei, să obții aprobare pentru un atac cu rachetă decât pentru o operațiune de influență.
Crowther a subliniat că, istoric, a fost dificil să se integreze războiul neregulat în cultura forțelor convenționale. „Este foarte important ca toți cei care nu fac parte din operațiunile speciale să înțeleagă că fac parte din soluție și în războiul neregulat,” a spus el. „Numele este neregulat. Spune tot. Ei nu sunt neregulați, sunt forțe regulate și sunt foarte convenționale și ierarhice. Sincer, războiul neregulat nu este nici convențional, nici ierarhic.”
O altă problemă este lipsa unei structuri de promovare, și deci, a unui stimulent pentru a desfășura acest tip de activități în rândul forțelor convenționale. „Dacă cineva m-ar întreba câți ofițeri generali au fost creați, au fost promovați, au fost ridicați la grad de amiral/general pentru abilitatea și toleranța la risc în domeniul războiului neregulat, răspunsul meu ar fi că nu-mi pot aminti niciunul,” a declarat fostul oficial. „Ceea ce, spus altfel, înseamnă că nu există niciun stimulent profesional pentru un militar, ofițer, subofițer, amiral/general să își dedice cariera acestui domeniu.”
În plus, serviciile au propriile responsabilități, personal și capacități de îndeplinit, iar războiul neregulat nu se află, de obicei, pe acea listă. „În birocrație, este probabil să existe ceea ce eu aș numi un război neregulat în cadrul departamentului pentru a continua să facă din asta o prioritate. Nu cred neapărat că toți ofițerii superiori din Marina, Forțele Aeriene, Corpul Pușcașilor Marini și Armată vor gravita brusc către importanța războiului neregulat,” a explicat Jones.
Astfel, Crowther a concluzionat că viitorul războiului neregulat în formațiile regulate ar putea depinde de cine anume susține această schimbare. „Până când liderii superiori ai armatei nu o vor accepta, motiv pentru care trebuie să o vedem în NDS și NMS, trebuie să vedem același mesaj în toate documentele, [ea] ar trebui să înceapă cu Strategia Națională de Securitate și să coboare în doctrina serviciilor și în tot ceea ce se află între ele,” a spus Crowther.
Deși nu există o dată oficială de lansare pentru Strategia Națională de Apărare, așteptată mai târziu în acest an, rapoartele anterioare indicau că aceasta ar urma să prioritizeze apărarea patriei.
Exclusiv
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor controverse aprinse, acuzat fiind de ineficiență crasă, sifonare a banilor publici și chiar de agravarea secetei. Ceea ce părea o „rețetă perfectă pentru un jaf cu aprobare guvernamentală”, transformând HG 256/2010 într-o „biblie a mafiei antigrindină” și un „bilet direct spre Maldive” pentru beneficiari, primește acum o confirmare zdrobitoare.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a obținut în exclusivitate un Raport preliminar de o acuratețe dezarmantă, care demonstrează, fără replică, că toate dezvăluirile noastre au fost nu doar exacte, ci și profetic de corecte. Datele oficiale, furnizate chiar de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ Prahova) pentru perioada 2015-2025, aruncă în aer narațiunea oficială a unui sistem funcțional, expunând o realitate crudă: milioane de euro aruncați pe fereastră pentru o tehnologie fără niciun efect detectabil, ba chiar suspectată de a fi contribuit la problemele climatice.
În timp ce unele publicații, locale sau naționale, își arogă acum, cu o întârziere demnă de analele presei autohtone, ‘exclusivitatea’ dezvăluirilor despre sistemul antigrindină – un scenariu familiar- după cum am documentat până la saturație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc. și în tot internetul care mai are curajul să spună adevărul), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite, aidoma cazului WHITE TOWER (aici), unde abia în 2023 începeau să „descopere” ce Incisiv de Prahova documentase și publicase deja, cu acte (adevarate rechizitorii), încă din 2020 – noi le oferim indulgența noastră, deplângându-le, totodată, lipsa cronică de originalitate și de viteză.
„Scutul” fantomă: Când variabilitatea devine dovada ineficienței
Conform anexei 1 a HG 256/2010, ar fi trebuit să beneficiem de un sistem antigrindină ultramodern, rodul unor studii științifice și tehnologii inovatoare. Realitatea, așa cum o relevă datele DAJ Prahova, este complet diferită. Pe parcursul a nouă ani (2015-2024) în care sistemul antigrindină a funcționat „normal” în județul Prahova, suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an. O cifră care, la prima vedere, ar putea părea acceptabilă. Însă, statistica nu minte și scoate la iveală adevărul brutal: abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare, adică mai mare decât valoarea medie însăși!
Ce înseamnă asta? Explicația este simplă și devastatoare pentru susținătorii sistemului: într-un sistem tehnic eficient, variațiile de la un an la altul ar trebui să fie minime, controlate. Aici, fenomenul grindinei rămâne complet aleatoriu, „sărind” dramatic, exact ca și cum sistemul nu ar exista. Verdictul statistic este clar: sistemul nu controlează grindina. Banii publici, alocați „studiilor fără rezultate, omologărilor fictive și programelor experimentale eșuate”
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!, nu au produs nimic concret, ci doar o vastă operațiune de sifonare a bugetului.
Paradoxul prahovean: Fără rachete, mai puțină grindină și recole istorice!
Dacă ineficiența statistică nu era suficientă, anul 2025 oferă dovada supremă a inutilității sistemului. În 2024, sistemul a funcționat doar parțial (aprilie-iulie), iar în 2025, a fost oprit complet. Logica ar fi dictat o creștere masivă a pagubelor. Realitatea, însă, contrazice flagrant această așteptare, confirmând, încă o dată, acuzațiile Incisiv de Prahova privind „sistemul fantomă pe banii noștri”:
- 2024: 313 hectare afectate de grindină (sub media anilor cu sistem activ).
- 2025: 459,84 hectare afectate de grindină (tot sub media anilor cu sistem activ).
Cu alte cuvinte, în absența rachetelor, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost mai mici! Acest fenomen, bine cunoscut în știință, indică faptul că intervenția artificială nu avea, în realitate, niciun efect benefic.
Iar surprizele nu se opresc aici! Anul 2025, singurul sezon fără intervenții antigrindină, a înregistrat și cele mai mari producții agricole din întreg intervalul 2015-2025! Grâul a „explodat” de la 3.500-5.000 kg/ha la aproximativ 8.000 kg/ha; rapița a urcat la circa 4.500 kg/ha; floarea-soarelui a revenit la 2.500 kg/ha; iar porumbul a atins un nivel excepțional de peste 6.500 kg/ha. O creștere simultană pe toate culturile majore, exact în anul în care rachetele au tăcut, reprezintă un argument statistic irefutabil: oprirea însămânțărilor cu iodură de argint a coincis cu cel mai productiv an agricol al ultimului deceniu în Prahova.
Seceta: Adevăratul dușman ignorat, agravat de iluzii costisitoare
În timp ce statul român a investit zeci de milioane de euro într-un sistem antigrindină demonstrat acum ca fiind ineficient, a ignorat complet adevăratul flagel al agriculturii: seceta. O comparație a datelor DAJ Prahova este elocventă:
- Grindină (media 2015-2024): 560,32 hectare afectate.
- Secetă (media 2015-2024): 14.013 hectare afectate, adică de peste 25 de ori mai mult! În ani extremi, diferența a atins chiar și 50-100 de ori.
Cu toate acestea, finanțarea s-a concentrat exclusiv pe rachete, în timp ce seceta, responsabilă pentru peste 90% din pagubele agricole, a rămas complet neadministrată. Mai mult, analiza variabilității arată o abatere standard a secetei de 16.636 hectare, mult mai mare decât media, indicând un fenomen natural sever, pe care sistemul antigrindină nu doar că nu îl reduce, dar pare chiar să îl agraveze, coincizând anii cu consum mare de rachete cu anii de secetă severă (2020, 2024).
Și aici, anul 2025 aduce o altă revelație. În anul fără rachete, suprafața afectată de secetă a scăzut la 7.018 hectare, adică cu 50% mai puțin decât media ultimului deceniu. Astfel, în absența intervențiilor atmosferice, indicatorii agricoli s-au îmbunătățit drastic: mai puțină grindină, mai puțină secetă și producții record. Este pentru prima dată când datele oficiale arată simultan aceste trei tendințe pozitive, într-un an fără sistem antigrindină!
De La HG 256/2010 la salarii de nababi: Anatomia unei decepții de stat
Aceste descoperiri șocante amplifică acuzațiile noastre anterioare (sursa: Incisiv de Prahova) privind jaful din spatele Sistemului Național Antigrindină. HG 256/2010, prezentată drept fundamentul SNAG, s-a dovedit a fi „Hârtia ilegalității, biblia mafiei antigrindină”. Iar Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină (AASAG) continuă să funcționeze ca o „instituție-fantomă” , chiar și acum când activitatea sa principală este suspendată.
Cu 106 puncte de lansare inactive și o activitate „zero” de peste un an, AASAG continuă să plătească salarii de zeci de mii de lei. Directorul Dragoș Manole, plătit cu nu mai puțin de 20.000 de lei pe lună (sursa: Antena 3 CNN, Incisiv de Prahova), exemplifică perfect „școala tăcerii cu onoruri”, refuzând să detalieze în ce a constat „activitatea categorică” a instituției. Este o „orgie de sifonare a banilor publici” care sfidează orice logică economică și morală, mai ales într-o perioadă de austeritate.
DNA și Ministrul Agriculturii: Ultimul tren spre transparență și justiție?
Aceste noi date, irefutabile, intensifică apelurile repetate ale Incisiv de Prahova către Direcția Națională Anticorupție (DNA) de a se autosesiza și a investiga modul în care a fost implementată HG 256/2010. Sunt necesare răspunsuri clare și transparente cu privire la respectarea procedurilor legale, studiile de impact reale, monitorizarea cheltuielilor și eventualele conflicte de interese.
Ministrul Agriculturii, deși a avut curajul să suspende sistemul, are acum o datorie morală și legală sporită. Nu este suficient să oprești sistemul; trebuie „să-i trimiți pe hoți la Bălăcăneanca și să te asiguri că nu vor mai avea ocazia să fure niciodată ploaia și viitorul României!” . Acum, cu dovezile statistice că absența sistemului aduce beneficii reale, cazul devine de-a dreptul exploziv.
Concluzie: Să curățăm grădina statului de buruienile costisitoare ale incompetenței și corupției
„Fermierii – eroi ai pământului”, mai buni decât orice detectiv 007, au pus APIA la colț și au adus în atenția publică un jaf colosal. Noile date de la DAJ Prahova nu fac decât să le valideze pe deplin avertismentele și să arate că „sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite” .
Acest episod jenant nu este doar o știre, ci un simptom al unei boli profunde: corupția și incompetența la nivel înalt, protejate de un sistem inert. E timpul ca lopata să intre adânc în grădina statului, să scoatem la lumină toate aceste buruieni costisitoare și să le trimitem acolo unde le este locul: fie la Remat, ca rachetele, fie la Bălăcăneanca, ca pe toți hoții!
Vom reveni, pentru că această poveste este departe de a fi încheiată. (Cristina T.).
Exclusiv
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
Exclusiv
Labirintul juridic al MAI: Când „inteligența asimptomatică” dictează legea
-
Exclusivacum o zi„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 2 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum o ziSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 3 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum o ziRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic

Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!
Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!
„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login