România, țara în care absurdul fiscal se transformă constant în tragicomedia birocratică, ne servește un nou episod halucinant. După ce ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a tras, la 1 august 2025, un semnal de alarmă despre „sclavia modernă” și „diplomația de familie” din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iată că „bisturiul chirurgical” al publicației noastre a tăiat din nou, confirmând, ca de obicei, precizia și acuratețea dezvăluirilor inițiale. Ce părea atunci o simplă mărturie a analistului Mihai Răzvan Moraru despre feudalismul birocratic și exploatarea angajaților, s-a transformat, sub bagheta „reformatoare” a ministrului Oana Țoiu (USR), într-un scandal de proporții, cu acuzații de viciere a unui concurs vital pentru Corpul Diplomatic și Consular!

Reformă de fațadă: Când MAE-ul „redeschide” corupția, în loc să o inchidă! (aici)

Ministrul Oana Țoiu, cu discursuri pompoase despre „sfârșitul detașărilor netransparente” și o nouă eră a meritocrației, pare să fi inițiat o „reformă” atât de transparentă încât a devenit invizibilă. Sau, mai degrabă, o „reformă” a cărei metodă principală este… redeschiderea ilegală a înscrierilor la concurs!

Drama a explodat în fața Curții de Apel București, unde Oana-Costinela Constantinescu, un consilier juridic cu aproape 11 ani de experiență chiar în MAE, a dat în judecată ministerul. Acuzația? Concursul pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular (CRDC), profilul Afaceri Consulare, a fost „viciat” din faza de selecție a dosarelor. „Știu exact cum se derulează procedura”, declară Constantinescu, având la activ participarea în numeroase comisii de concurs. Și știe, spune ea, că „în cazul meu nu s-au respectat regulile”.

Concursul cu „două vieți”: Când termenele sunt doar sugestii, iar listele se rescriu singure!

Imaginați-vă: regulamentul, publicat în Monitorul Oficial, stabilește un termen clar de înscriere (26 septembrie – 5 octombrie 2025) și o instrucțiune fără echivoc: „După expirarea perioadei de înscriere, dosarul de concurs nu mai poate fi modificat sau completat”. Simplu, nu? Ei bine, nu și pentru MAE-ul „reformator” al Oanei Țoiu! La doar zece zile după încheierea termenului, ministerul, printr-un „nou anunț”, a redeschis platforma cariera.mae.ro între 16 și 20 octombrie 2025, sub pretextul „asigurării îndeplinirii demersurilor de înscriere”. Mai mult, în același anunț, MAE a strecurat și noi „precizări suplimentare” privind completarea declarației pe propria răspundere – documentul cheie care a dus la respingerea dosarului doamnei Constantinescu.

Această „redeschidere viciată”, fără niciun temei legal în actul normativ în vigoare, a fost invocată de reclamantă ca „nulitate absolută” a întregului proces. Și culmea, contestația doamnei Constantinescu a fost ignorată, primind în schimb o „listă publicată pe site, fără explicații”. Dosarul ei a fost respins pentru o declarație „necompletată corespunzător”, deși nicio instrucțiune oficială nu stipula clar modul de completare. „Egalitatea de șanse a fost încălcată. Unii au avut dreptul să-și corecteze dosarele după termen, alții nu”, acuză Constantinescu, demascând cum listele de candidați s-au modificat magic între prima și a doua selecție, aducând la admitere persoane inițial respinse, fără explicații publice.

Platforma fantomă și softul viciat: De la achiziții „pe genunchi” la fraude „pe barbe”!

Dacă vicierea concursului pare o cireșe amară pe tortul „reformei”, prăjitura e coaptă cu o platformă online „neconformă și lipsită de transparență”. Realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) în baza unui protocol, fără licitație publică sau achiziție transparentă, platforma MAE încalcă grosolan legea achizițiilor publice. Sindicatul din MAE și liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, au depus chiar și o plângere penală la DNA, rămasă, evident, fără răspuns.

Și, ca tacâmul să fie complet, sistemul este vulnerabil la fraudă! Candidata Constantinescu, cu o experiență amară din 2021, când a refuzat să semneze un proces-verbal din cauza candidaților „fără imagine la proba video”, avertizează că „sistemul nu oferă control asupra candidaților – pot copia la testul grilă, pot închide camera, pot fi ajutați”. „Făcută pe genunchi, în pandemie, fără testare reală”, platforma transformă concursul într-o loterie cu șanse mari de fraudă.

Nu este un caz izolat, ci o tradiție consacrată! În februarie 2025, avocata Emilia-Nicoleta Negrea a câștigat definitiv la Înalta Curte un proces împotriva MAE pentru nereguli similare la un concurs anterior, demascând plata a 1,78 milioane lei către ICI, fără licitație, deși fostul ministru Bogdan Aurescu susținea public că platforma fusese „gratuită”.

Oana Țoiu și iluzia „curățeniei”: Când promisiunile sună a gol, iar feudalismul iși dă mâna cu incompetența!

Promisiunile ministrului Oana Țoiu din luna iulie, despre o „mare curățenie” în sistemul de detașări, după ce Incisiv de Prahova a dezvăluit cazuri scandaloase precum fiica unui fost deputat PSD detașată agent consular la New York, sună acum a batjocură. Dacă până ieri vorbeam, prin vocea analistului Mihai Răzvan Moraru, despre ambasade transformate în „moșii personale” și angajați în „sclavi moderni” obligați să presteze servicii personale pentru ambasadori și familiile lor, acum adăugăm tabloului și concursurile trântite, redeschise ilegal și platformele „pirate”.

Oana Constantinescu, funcționarul MAE care a avut curajul să lupte, întreabă retoric, într-un interviu pentru MEDIAFAX: „Cum să mai creadă tinerii în sistem dacă văd astfel de lucruri? Dacă nici măcar cei din interior, care cunosc procedura și respectă regulile, nu sunt tratați corect, ce încredere să mai aibă cei care abia vor să intre în minister?”.

Incisiv de Prahova și Mihai Răzvan Moraru au avertizat deja (aici):

„România nu poate avea o voce credibilă în lume, dacă în interiorul MAE domnesc teroarea, favoritismul și impostura”. Iar acum, la acestea se adaugă și vicierea grosolană a procesului de selecție, sub ochii chipurile „reformatori” ai noii conduceri. Pare că, în MAE, motto-ul este „Dacă nu poți lupta cu sistemul, alătură-te lui… și viciază-l!” România merită o diplomație, nu un circ administrativ cu tentă penală! Vom reveni! (Cristina T.).,

O corespondență cu ecouri: Întrebări arzătoare despre Centrul Cultural al MAI, răspunsuri reci și opace

O corespondență recentă dintre Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (SPR Diamantul) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) scoate la iveală o discrepanță flagrantă între așteptările de transparență și răspunsurile oficiale. Într-o serie de întrebări punctuale, adresate Ministerului, sindicaliștii au căutat clarificări privind activitatea, finanțarea și justificarea existenței Centrului Cultural al MAI, o instituție care angajează personal artistic, inclusiv „balerini”, în structura unui minister dedicat ordinii publice. Răspunsurile MAI, transmise pe 11 noiembrie 2025, au fost, însă, parțial evazive și concentrate pe detalii minore, lăsând multe semne de întrebare, conform documentelor analizate (sursa: corespondență SPR Diamantul – MAI).

Întrebări sub lupă: Balerini la Ministerul de Interne? Răspunsuri „dansate”

Una dintre cele mai incisive întrebări ale Sindicatului a vizat rațiunea angajării personalului artistic cu specializarea „balerin” în cadrul Centrului Cultural, în contextul misiunii declarate a acestuia de a servi drept „spațiu de expresie artistică pentru personalul MAI”. Răspunsul Ministerului a ocolit direct chestiunea fundamentală, precizând doar că „în prezent, nu se află în desfășurare niciun concurs de angajare pentru posturi din cadrul Ansamblului Artistic „Ciocârlia”, ultimul concurs pentru angajarea unui dansator de muzică populară fiind în 2019.” O clarificare care nu justifică necesitatea postului, ci doar statutul său actual.

Analize de impact și mese de biliard: Priorități confuze

Sindicatul „Diamantul” a insistat și pe existența unei analize cost-beneficiu sau a unui studiu de impact care să demonstreze contribuția activităților Ansamblului „Ciocârlia” la obiectivele strategice ale MAI. Răspunsul Ministerului a fost categoric: „nu a fost identificată o analiză cost – beneficiu sau studiu de impact menționat de dvs.”

Mai mult, în mod aproape ironic, primele răspunsuri ale MAI au detaliat starea precară a infrastructurii recreative: „Centrul Cultural al M.A.I. nu are în dotare/patrimoniu mese de tenis de masă”, iar „există o masă de biliard care este nefuncțională, fiind foarte uzată,” și „nu există un program de funcționare sau procedură de rezervare” pentru aceasta. O ilustrare elocventă a faptului că, în timp ce esențialul lipsește, amănuntele de mică importanță sunt tratate cu maximă precizie.

Banii publici și veniturile invizibile: Cine subvenționează arta la MAI?

Întrebarea privind criteriile de prioritizare în alocarea fondurilor publice între activitățile artistice specializate (ex. balet) și cele recreative de masă (ex. șah, biliard) a primit un răspuns sec: „nu există criterii de prioritizare în alocarea fondurilor între activități artistice și recreative, acestea nu fost organizate în mod egal.” De asemenea, MAI a confirmat că „activitățile cultural-artistice sunt organizate de Centrul Cultural al MAI cu titlu gratuit și nu se obțin venituri proprii,” sugerând o dependență totală de finanțarea de la buget.

Secrete salariale și conducerea opacă: Transparența, informație clasificată?

O altă zonă de interes major a fost cea a majorărilor salariale pentru „lucrări de excepție”.

Aici, MAI a invocat OMAI nr. S/7/2018 și art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, clasificând informațiile ca fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor. O opacitate care contravine spiritului transparenței cerute. În ceea ce privește conducerea Centrului Cultural, Ministerul a precizat că, de la 1 iunie 2025, funcția de director este ocupată, prin desemnare, de un „comisar de poliție,” care „nu beneficiază de majorare pentru lucrări de excepție” – un răspuns parțial, care evită orice referire la situația din anul 2024.

Publicul tintă și coeziunea socială: Cifre fără explicații

Întrebat despre metodele specifice de promovare și despre impactul Ansamblului „Ciocârlia” în atingerea obiectivului de „dezvoltare a coeziunii sociale”, MAI a răspuns că „activitățile sunt promovate prin informări transmise structurilor centrale… la activitățile organizate de Centrul Cultural au participat peste 8.000 de lucrători M.A.I.” în perioada octombrie 2022-octombrie 2025. Se subliniază că „activitățile sunt orientate, prioritar, către personalul M.A.I. și membrii familiilor acestora,” cu posibilitatea participării gratuite a societății civile dacă evenimentele au loc în spații publice. Cu toate acestea, Ministerul nu a oferit niciun indicator sau mecanism concret de măsurare a acestei „coeziuni sociale.”

În ciuda detaliilor solicitate de Sindicatul Polițiștilor „Diamantul”, răspunsurile MAI lasă loc mai multor întrebări decât clarificări. Lipsa analizelor de impact, opacitatea privind majorările salariale și răspunsurile evazive subliniază o tensiune evidentă între nevoia de transparență în gestionarea banului public și modalitatea în care o instituție cheie își justifică existența și cheltuielile într-un domeniu neconvențional pentru misiunea sa principală. (Cerasela N.).