Anchete
Toată clasa politică a fost CREATĂ de fosta și NOUA Securitate / Aici avem adevărata micime și slugărnicie față de Securitate a politicianului roman
Nimeni nu știe; nimeni nu a știut. Toți sunt victime; cei care au mai mult tupeu spun că nu e mare lucru. Te uiți și nu-ți vine să crezi cum toți erau buză-n buză cu un sistem securist sau s-au folosit de el, iar acum toți spun că nu au știut, că ei sunt sfinți, că sunt atacați, ei și familia lor, că ce răi sunt Coldea și Koveși care până mai ieri erau tocmai buni de dat informații sau de băgat adversarii politici fix
Până deunăzi, politicienii români se înghesuiau să spună că luptă cu corupția, că justiția își face treaba. Este o decizie a justiției, avem încredere, nu comentăm, lupta anticorupție este importantă”: cam așa sunau punctajele PD-L ului pe care trebuia să le recit la TV, lucru pe care, recunosc că l-am și făcut la început, până am realizat adevărata dimensiune a jocului de culise; eu am avut pur și simplu șansa să cunosc mulți oameni din Sistem, mulți fiind împotriva mafiei securiste, și să-mi dau seama-ceva mai târziu e drept- că totul este o spoială menită să disimuleze un joc politic ce funcționează la fel din 1990 încoace.
Îi spunea Traian Băsescu lui Adrian Năstase la dezbaterea pentru alegerile prezidențiale din 2004: ” Ce blestem o fi pe poporul acesta să fie obligat să aleagă între doi comuniști!” ?(am citat aproximativ). Avea dreptate.
Cheia sau răspunsul unuia dintre politicienii Sistemului a venit mult mai târziu, acum vreo lună, de la Victor Viorel Ponta: ” mă duceam la mesele cu Maior, Coldea și Koveși pentru că aveam nevoie de informații”(!?!) PM României se ducea la șpriț să-i mai spună SRI-DNA câte ceva(?!). Aici avem adevărata micime și slugărnicie față de Securitate a politicianului român, oricare ar fi el.
Năstase era nedespărțit de Ristea Priboi, care-i dădea informații din sistem.
Politicieni, jurnaliști, oameni de afaceri făceau coadă la Maior, Coldea, Pahonțu, Koveși și erau dispuși să facă orice dacă puteau să-și înfunde un adversar sau să obțină o informație pe care să o folosească. Semnul celor două degete bătute pe propriul umăr arăta cât de important ești, că știi tu ceva de la Seuritate sau despre unii.
Acum câteva zile m-a întrebat un cetățean, curios ( și avea dreptate să fie), de unde am informațiile, pentru că eu cred că sunt un om destul de bine informat. I-am spus un neadevăr, sau în mare parte un neadevăr, că de la SRI, și, bineînțeles, nu a părut deloc mirat, ba s-a apucat să-mi spună că pot fi intoxicații, etc. Nu de unde am eu informații e important, ci faptul că a considerat normal ca un politician să aibă o relație cu SRI, este nefirescul.
Politicianul român și-a construit cariera PE O RELAȚIE CU SRI, iar, mai devreme sau mai târziu, acest fapt se întoarce ca un bumerang împotriva politicianului.
Ion Iliescu, Adrian Năstase, Traian Băsescu, Klauss Iohannis, Victor Ponta, Mircea Geonă( „nici noi nu știm câți mai suntem”), Crin Antonescu, Ludovic Orbán, Dacian Julien Cioloș, etc, etc, toți au plătit și plătesc enorm de scump relația sau apropierea de Serviciile Secrete, că erau SRI, Doi Și/un Sfert, SPP, DIGI, ( scuze, DIPI), SIE sau ce or mai fi ele.
In cazul ăsta, pentru că exemplele predecesorilor, inclusiv ale lui Emil Constantinescu, care s-a declarat învins de ele, sau de Adrian Severin, primul care le-a călcat pe coadă și l-au executat, de ce continuă aceleași practici?
De câteva luni încoace, în afară de vreo treizeci de jurnaliști, analiști, juriști, și de vreo doi-trei politicieni, toți executați de propriile partide pentru că s-au luat de ” Sistem”, toată clasa politică e mută, ba, mai mult, face tot felul de volte pentru a scoate Sistemul basma curată. Răspunsul este cutremurător:
Pentru că toată clasa politică a fost CREATĂ de fosta și NOUA Securitate. Inclusiv unii dintre cei care critică Sistemul, o fac în numele vreunui grup din interiorul Sistemului sau împotriva altuia, având grijă să spună că Sistemul ca întreg nu e viciat.
Tocmai aici e buba: Întregul Sistem Politic, al SRI, Justiție, Presă, Lumea Afacerilor, întregul Sistem este profund viciat de Securitatea Mafiotă. Singurii care ar putea face ceva sunt politicienii, care ori nu pot, ori nu vor, pentru că la rândul lor depind de Sistem. Iar aici cercul se Închide. Firesc, apare întrebarea: ” Ce e de făcut?” – „Dacă politicienii sunt „la mâna” Securității, atunci să vină alții!”
Aproape imposibil, pentru că și „alții”, cum ar fi USR sau Cioloș, sunt Creația integrală a Securității, iar cei care nu sunt, sunt blocați, ori în zona resurselor, ori le fac un dosar, ori îi execută prin cine știe ce metode.
Nu o să uit niciodată cum m-a sunat „Domnul cu Păstrăvi” acum vreo trei-patru ani și mi-a spus: ” Te rog Votează-l și sprijină/l pe „X” că e de-al nostru și avem nevoie de el în demnitatea asta” Pe mine m-a șocat cel mai mult tupeul și faptul că mă considera inclusiv pe mine unul „de-al lor” Când și-a dat seama că nu sunt, a făcut totul pentru a mă scoate din „joc”, pentru că asta-i regula: nu ești „de-al lor”, te atacă cu toate armele de zici că ți-a căzut războiul în cap.
Nu ne rămâne decât să așteptăm, pentru că așteptatul, gâdilatul și scărpinatul sunt pe degeaba, să se nască vreun (sau mai mulți) politician/politicieni care să le arate Securiștilor unde le este locul; slabe speranțe, iar dacă se naște fix acum, avem de așteptat..,
Până una alta, să ne uităm împreună la Circul oferit de Securitate și de Politicienii marionete ale ei. (Gelu Visan – P.M.P.).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



