Exclusiv
Coca-Cola: Sifon penal și apă neautorizată la fabrica din Ploiești! Dezvăluiri incendiare
Exclusiv
MAI: Operațiunea „achiziții fantomă” pe bani publici – Incompetența, scuza universală și furtul la drumul mare din bugetul național!
Se pare că la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „transparența” este un cuvânt scos din dicționar și înlocuit cu un jargon specific: „eroare umană”, „volum mare de muncă” și „personal insuficient”. Acestea sunt perlele de înțelepciune cu care demnitarii MAI încearcă să acopere un dezmăț financiar de proporții, scos la iveală, culmea, de însăși Curtea de Conturi și expus public de Sindicatul Europol. Ceea ce trebuia să fie o chestiune de rigoare și legalitate, a devenit o farsă tragică, pe banii contribuabililor.
I. Opacitatea, noul standard al achizițiilor MAI: „Cine are ochi să vadă, să Nu spună!”
Adevărul crud, pe care Curtea de Conturi l-a pus pe tapet și pe care Sindicatul Europol îl detaliază, este că două dintre direcțiile cheie ale MAI – Direcția Achiziții Publice (DAP) și Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației (DGCTI) – au sfidat legea cu o nonșalanță demnă de o trupă de circari. Au încălcat flagrant normele privind transparența, „uitând” să publice, în termenul legal de 30 de zile, anunțurile de atribuire pentru o serie de contracte subsecvente. Și nu vorbim despre mizilicuri, ci despre înțelegeri de „mare valoare”, desigur, cu detalii învăluite în misterul absolut al incompetenței instituționalizate. Banii publici, destinați proiectelor naționale finanțate din fonduri europene, par să fi intrat într-o gaură neagră birocratică, acolo unde ochii publicului nu au voie să pătrundă.
II. Operațiunea „eroare umană”: Scuze de grădiniță, impact de buget național
Când te-ai aștepta la justificări serioase, la analize profunde și la măsuri corective, MAI-ul, condus de facto de domnul Despescu, ne servește un cocktail de scuze infantile. „Eroare umană”, „volum mare de muncă” și, cireașa de pe tort, „personal insuficient”. Ne imaginăm deja birourile MAI pline de angajați epuizați, copleșiți de munca titanică de a nu face nimic conform legii, sau, mai rău, de a ascunde ceea ce trebuia să fie public. Aceste pretexte, atât de fragile încât s-ar sparge la o adiere de vânt, nu fac decât să confirme ceea ce știm deja: ministerul este o carcasă găurită de ineficiență, incapabil să gestioneze cu profesionalism și responsabilitate fondurile ce ar trebui să servească cetățenii.
III. Despescu, maestrul (In)vizibil al transparenței: Când banii publici se evaporă în „bună-credință”
Acceptarea unor astfel de scuze penibile nu doar că ne insultă inteligența colectivă, dar ridică semne de întrebare grave. Despre ce capacitate instituțională vorbim, când „eroarea umană” devine o politică de stat? Unde este „buna-credință” când zeci sau sute de milioane de euro dispar în opacitate? Și mai ales, cum se respectă principiile de legalitate și responsabilitate în cheltuirea banilor publici când instituțiile statului preferă să se ascundă în spatele unor alibiuri demne de bancurile cu Bula? Este limpede că la MAI, legea și transparența sunt simple sugestii, nu obligații, iar banul public este un fond de distracție pentru „greșeli” și „volum mare de muncă”.
IV. Alibiul perfect pentru orice polițist (marca MAI): „Scuze, dom’ profesor, am avut volum mare de muncă!”
Și ca tacâmul să fie complet, ni se oferă o soluție genială, o „descoperire” ce va revoluționa justiția disciplinară din România! Articolul ne sugerează, cu un sarcasm amar, să reținem aceste „scuze” divine. De acum înainte, orice polițist prins cu nereguli, de la mici abateri până la fapte mai grave, va avea la dispoziție o justificare imbatabilă, oferită chiar de propria conducere: „Am avut un volum mare de muncă, domnule, și am suferit de o eroare umană!”. Mulțumim, MAI, pentru acest „ghid de exonerare” – cel puțin, incompetența voastră monumentală va fi utilă măcar la nivel individual!
În concluzie, MAI demonstrează încă o dată că este un minister al „afacerilor” (ne)interne, în care banul public se transformă în fum, iar transparența este o iluzie scumpă. O instituție ce ar trebui să garanteze ordinea și legalitatea, devine un exemplu grăitor de dispreț față de ambele. Păcat că factura o plătim tot noi, cetățenii de rând. (Cerasela N.).
Exclusiv
ICCJ, „profesorul” de drept al națiunii, dă note mici și pătrățele „elitei” juridice din MAI! Incompetența pe bani publici, elevată la artă!
Scena este deja familiară: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), bastionul suprem al justiției românești, a fost nevoită, din nou, să-și suflece mânecile și să corecteze erorile flagrante ale celor care ar trebui să fie apărătorii legii în Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De la „elita” juridică a ministerului, ne-am trezit cu o serie de argumente atât de subțiri încât ar fi putut trece drept bancuri proaste, dacă nu ar fi fost vorba de drepturi fundamentale și de bani publici. Din fericire, există o voce lucidă și extrem de bine informată care expune aceste derapaje: Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul, un om care pare să înțeleagă legea mult mai bine decât departamente întregi de „specialiști” din MAI.
I. Genialitatea „elitelor” MAI: Când un refuz categoric Nu este act administrativ (in mintea lor)
Imaginați-vă următorul scenariu, propus cu toată seriozitatea de juriștii centrali ai MAI: o soluție la o contestație, prin care se refuză dreptul unui om, nu ar fi, chipurile, un act administrativ! O interpretare atât de… inovatoare, încât ar putea concura cu ideea că gravitația este doar o sugestie. Această aberantă teorie, pe care Emil Pascut a „desființat-o cu contra-argumente solide” (conform propriei sale declarații), a fost avansată cu seninătate în dosarele Josanu și Canarau. Așadar, la MAI, deciziile care îți pot schimba viața nu intră în categoria actelor administrative, ci probabil în cea a „iluziilor optice” sau a „glumelor proaste”, rămase fără răspundere legală.
II. Coincidența miraculoasă: ICCJ are aceeași părere cu… Emil Pascut!
Și tocmai când credeai că nu poate fi mai amuzant (sau mai tragic), intervine Înalta Curte! Printr-un comunicat publicat la 9 februarie 2026, ICCJ a tranșat definitiv această dispută demnă de o parodie juridică. În ședința din 9 februarie 2026, Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii a adoptat Decizia nr. 2 în dosarul nr. 2242/1/2025. Și ghici ce? ICCJ a stabilit negru pe alb că:
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, decizia motivată a șefului unității ierarhic superioare, prin care se dispune respingerea contestației, ca neîntemeiată sau ca tardiv introdusă, precum și menținerea sancțiunii aplicate reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.”
Așadar, ICCJ a confirmat, punct cu punct, ceea ce Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul susținea cu argumente logice și juridice impecabile. Se pare că logica elementară și respectarea legilor fundamentale sunt apanajul sindicatelor, nu al „elitelor” ministeriale.
III. Istoria se repetă: MAI, abonat la repetenție – la drept administrativ
Și ca dovada că incompetența la MAI nu este o excepție, ci o regulă, Emil Pascut ne reamintește că nu este prima dată când ICCJ intervine pentru a pune lucrurile în ordine. O altă decizie de reper, Decizia 191/2025, a stabilit deja că obligația de audiere este fundamentală, iar nerespectarea ei atrage nulitatea sancțiunii disciplinare. O altă „lecție” de drept administrativ pe care „elita” juridică a MAI a ratat-o cu brio, costând, desigur, contribuabilul român timp, nervi și bani în procese interminabile.
IV. Concluzie: Când dreptul devine o sfidare și cetățeanul o jucărie a incompetenței
Ceea ce asistăm este mai mult decât o simplă „eroare de interpretare”. Este o sfidare continuă la adresa principiilor de drept, a transparenței și a bunului simț. Faptul că MAI, o instituție fundamentală a statului, se lasă constant corectată de cea mai înaltă instanță, demonstrează o problemă sistemică de incompetență sau, mai grav, de rea-credință. Iar în timp ce „elita” juridică își continuă jongleriile semantice, polițiștii și cetățenii de rând sunt cei care plătesc prețul pentru acest circ. Este timpul ca aceste „lecții” primite de la ICCJ să se transforme în măsuri concrete și în responsabilitate, nu doar în titluri de comunicate oficiale. Altfel, vom continua să avem o justiție la vârf care corectează, și o administrație la bază care, pur și simplu, refuză să învețe. (Cristina T.).
Exclusiv
Bomba oficială a Curții de Conturi detonată de Incisiv de Prahova: Antigrindina, MAFIA cu acte „fantomă”, deficit de 260 de MILIOANE și plan de HOȚIE până în 2040! (Cu ștampilă și etc.-uri!)
De ani de zile, „Incisiv de Prahova” a urlat adevărul din toți rărunchii digitali: Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) nu e un scut, ci o gaură neagră, o mașinărie bine unsă de sifonat bani publici și de alungat ploaia. Ne-am confruntat cu zâmbete superioare, cu acuzații de „defetism” și cu o indiferență crasă. Dar, iată că vine și ziua judecății, adică ziua în care birocrația însăși, prin vocea sa cea mai înaltă, oficializează dezastrul!
Curtea de Conturi a României, prin răspunsul oficial transmis ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” (datată 04.02.2026), pune punctul pe „i” și pe „jaful-cu-aprobare”. Raportul de audit de conformitate (nr. 29638/22.04.2025) și Scrisoarea către management (nr. 29641/22.04.2025) demontează sistematic fiecare pretenție de eficiență sau legalitate a „scutului” antigrindină, confirmând, punct cu punct, fiecare dezvăluire a jurnaliștilor de investigații prahoveni. Cu alte cuvinte, pe ce au aruncat cu rachete, Curtea de Conturi a aruncat cu rapoarte! Și nu e ploaie, ci o avalanșă de ilegalități.


Curtea de Conturi: Verdictul „cu rezerve”, adică dezastrul legal!
Misiunea de audit a Curții de Conturi, desfășurată la AASNACP în perioada octombrie-noiembrie 2024, a avut ca temă respectarea legislației și modul de administrare a resurselor. Concluzia oficială a raportului? „Cu rezerve”. În limbaj birocratic, asta înseamnă că entitatea respectă legea, „cu excepția aspectelor menționate anterior”. Iar aceste „excepții” nu sunt simple virgule uitate, ci o grămadă de infracțiuni financiare, derapaje manageriale și abuzuri legislative care urlă la cer! Raportul confirmă că Programul de realizare a SNACP, aprobat prin celebra HG 256/2010 – „biblia mafiei antigrindină”, conform „Incisiv de Prahova” – nu a fost realizat integral și, mai grav, nu a fost actualizat niciodată de AASNACP după preluarea atribuțiilor în 2015! O strategie financiară pe termen mediu și lung? Zero, nadă, gol!
Gaura neagră de 260 de milioane: Când „scutul” e doar un tun în buget!
Fermierii prahoveni, acei „agenți 007” ai gliei care au fost primii pe baricade, au vorbit despre milioanele sifonate. Curtea de Conturi vine acum cu cifre, negru pe alb, direct din buzunarul statului: deficitul AASNACP a crescut galopant, atingând suma astronomică de 260.816.629 lei în 2023! Da, ați citit bine: peste un sfert de MILIARD de lei! Și pentru ce? Cheltuielile operaționale au crescut constant, deși activitatea era aproape inexistentă sau, mai hilar, „suspendată”. Cheltuielile de personal, acele „salarii de nababi” despre care „Incisiv de Prahova” a scris de atâtea ori, au explodat de la 6 milioane la aproape 9 milioane de lei în doar trei ani! Cu un grad de execuție bugetară de peste 99%, banii s-au scurs fără probleme, indiferent de rezultate.
Auditorii au descoperit că sumele enorme erau raportate global, la „Titlul VII Alte transferuri, art. bug. 55.01.05”, fără detalii pe categorii. Adică, o contabilitate „fantomă”, perfectă pentru a ascunde cine, ce și cât a încasat! Iar evidența analitică a cheltuielilor, esențială pentru a calcula eficiența economică, era… inexistentă. Normal, că nu poți calcula eficiența a ceva ce nu funcționează, nu?
„Omologarea-fantomă” sau cum arunci cu rachete fără acte-n regulă!
„Incisiv de Prahova” a demascat „omologarea-fantomă” a sistemului, iar Curtea de Conturi confirmă: activitățile de omologare și punere în funcțiune a Unităților de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) nu au fost realizate integral și în perioada prevăzută. UCCG Maramureș, de exemplu, are infrastructura doar parțial construită în 2024 și este nefuncțională, fără ca măcar să fi fost inițiată procedura de omologare! Alte unități, precum Oltenia, Timiș, Mureș, au fost puse în funcțiune cu întârzieri semnificative. Și, ca o poantă de final, omologarea unităților de creștere a precipitațiilor nu a fost posibilă deloc, pentru simplul motiv că… nu au fost construite! Așa că, dragi concetățeni, am cheltuit sute de milioane de euro pe un sistem fantomă, care nu doar că nu alungă grindina, dar nici măcar nu există legal. E ca și cum ai avea o mașină super-scumpă, dar fără acte, fără ITP și fără motor, dar o alimentezi cu benzină în fiecare zi!
Știința la coșul de gunoi: Consultanții „invizibili” și studiile „fictive”!
„Marea Păcăleală Științifică” despre care ziarul nostru a scris este, de asemenea, validată oficial. Din cele 12 studii științifice prevăzute pentru obiectivul I.A, s-au realizat doar 4, și tot 4 din 9 pentru I.B. Studiul cheie privind concepția sistemului, prevăzut pentru 2010-2011, a fost gata abia în 2017 și nu a mai fost actualizat ulterior. O „strategie de cercetare-dezvoltare specifică domeniului”? Zero! Proiecte europene? Niciunul!
Și acum, perla coroanei: Consiliile Consultative, menite să aducă experți și bun simț în AASNACP, pur și simplu nu au fost organizate și nu au funcționat în perioada auditată (2021-2023)! Deciziile se luau în obscuritate, fără nicio consultare reală. Adică, s-a făcut „știință” fără știință, cu „consultanți” invizibili, pentru un sistem care, conform raportului, nici măcar nu a reușit să pună în aplicare Protocolul cu APIA (semnat în 2020) pentru evaluarea eficienței economice, din lipsă de personal și… soft specializat! Se pare că pentru a plăti salarii de nababi și a sifona milioane, soft-ul e performant, dar pentru a verifica unde se duc banii și dacă funcționează ceva, sistemul e blocat.
Monopolul „proiectantului etern”: Cine se asigură că hoția continuă?
„Incisiv de Prahova” a atras atenția asupra „Proiectantului General”, un consorțiu GIE (care include, printre alții, Electromecanica Ploiești și SC Intervenții Active în Atmosferă SA) suspectat că operează în condiții de monopol. Curtea de Conturi confirmă: AASNACP nu a efectuat un audit de urmărire pentru a verifica dacă „Proiectantul General” își mai menține condițiile de funcționare, la trei ani după selecția din 2020. Riscul? Acesta ar putea să nu mai îndeplinească criteriile de selecție, dar continuă să încaseze. Iar criteriile de licențiere pentru operatori sunt atât de „generale, vagi și imprecise” și pline de „etc.-uri”, încât duc la o dependență față de un singur operator per grup de combatere. O contradicție legală între legea care permite operatori români/străini și normele care impun doar entități românești? Doar un mic „detaliu” care cimentează monopolul băieților deștepți!
Justiția, mai rapidă ca gândul (dar mai lentă ca melcul): De ce DNA-ul doarme-n papuci?
Cu un asemenea raport oficial al Curții de Conturi, care confirmă un deficit de peste un sfert de miliard de lei, ilegalități flagrante, lipsă de omologare și sfidări ale autorității ministeriale (AASNACP nici măcar nu a avizat ordinul ministrului de suspendare pentru Prahova!), nu mai există nicio scuză! Este timpul ca Direcția Națională Anticorupție (DNA), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și serviciile de informații să iasă din „coma birocratică”, semnalată de „Incisiv de Prahova”. Cine răspunde pentru această fraudă sistematică? Cine a semnat pentru cheltuieli fără justificare, pentru studii inexistente și omologări fictive?
Tupeul secolului: Strategia de jaf până în 2040, cu aprobare guvernamentală (fără ștampilă)!
Culmea tupeului este că, în timp ce auditorii Curții de Conturi dezgropau aceste nereguli monumentale, AASNACP, în loc să rezolve problemele curente, „a uitat” de ele și a trecut deja la următorul „tun”! Raportul Curții de Conturi arată că s-a elaborat deja o nouă strategie de dezvoltare a SNACP pentru perioada 2025-2040, incluzând un proiect de Hotărâre de Guvern, trimis la MADR pe 28.02.2025! Da, ați citit bine: o instituție cu un deficit colosal, cu omologări zero și sfidând ministrul, își pregătește mandatul de jaf pe încă două decenii!
Această „reciclare a jafului”, așa cum o numește „Incisiv de Prahova”, înseamnă că „mafia ploii” speră să fure în continuare ploaia și banii noștri, sub un nou „Proiectant General” și cu noi „strategii” fanteziste. Dar pământul României nu mai poate suporta seceta provocată de incompetență, corupție și, acum, de acest tupeu monumental. „Incisiv de Prahova” va continua să monitorizeze, până când adevărul va triumfa, iar vinovații vor plăti! Pentru că, în definitiv, nu suntem fraieri să plătim pentru o farsă legalizată procedural, dar putredă în esență și dezastruoasă pentru viitorul țării! (Cristina T.).
-
Featuredacum 4 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 3 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Exclusivacum o ziSPITALUL GROAZEI: BILANȚUL UNEI CĂDERI LIBERE ÎN ABISUL INDOLENȚEI ȘI AL CORUPȚIEI
-
Featuredacum 3 zilePolițiștii, sub asediul birocrației: Direcția Medicală MAI respinge concediile medicale transmise prin corespondență
-
Exclusivacum 4 zileBătălie fără precedent: Sindicatul Diamantul, in justiție impotriva criteriilor secrete din MAI care reduc majorările „Bayraktar”
-
Exclusivacum o ziBomba oficială a Curții de Conturi detonată de Incisiv de Prahova: Antigrindina, MAFIA cu acte „fantomă”, deficit de 260 de MILIOANE și plan de HOȚIE până în 2040! (Cu ștampilă și etc.-uri!)
-
Exclusivacum o ziCoca-Cola, dulce-amară! Rețeta (ne)secretă a dezastrului: Cum „șocul fiscal” devine paravan pentru o corporație putredă de management defectuos
-
Exclusivacum 4 zileMinciuna s-a inecat în Sebeș: Poliția Caraș-Severin deconspiră o tentativă de mușamalizare a unui accident cu alcool la volan






