Anchete
EXCLUSIV/Echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor au clasa de secetizare secret de stat
Un expert INEC deci si a unui expert extrajudiciar (ales de catre un justitiabil) nu are acces la echipamentele tehnice, prin intermediul carora se realizeaza interceptarile telefonice si ambientale, existente in cadrul DNA, Serviciul tehnic, interdictie care nu este prevazuta prin actul normativ incident OG 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară (art.2 Expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.), respectiv prin prevederile vechi cod procedura penala “art.67 Verificarea mijloacelor de probă. Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu.”
Din asertiunile exprimate de reprezentantii DNA in documente oficiale referitoare la “echipamentele utilizate la efectuarea activitatilor prev. de art.911, 931 C.pr.pen”, din vechiul cpp referitoare la interceptarile si inregistrarile comunicatiilor prin intermediul serviciilor de comunicatii electronice puse la dispozitie de furnizori/operatori publici de comunicatii electronice, rezulta ca acestia nu cunosc legea cu privire la informatiile clasificate sau o ignora cu buna stiinta, respectiv o interpreteaza cum vor ei, intrucat clasa de secretizare “secret de serviciu” a echipamentelor anterior referite nu poate avea “nivel de secretizare strict secret “s” atribuit de catre SRI”, dupa cum explica cei mai sus precizati (reprezentantii DNA semnatari ai adresei), deoaece Legea nr.182/2002 privind protectia informatiilor clasificate la art. 15 prevede cu totul altceva. Adica nivel de secretizare se poate acorda doar informatiilor clasificate din clasa de secretizare secret de stat, deci informatiilor din domeniul securitatii nationale, nu din domeniul judiciar, iar cf. HG 585/2002 pentru nivel secretizare strict secret se aplica codiicare cu “00” in nicun caz cu codificarea “S”, care se aplica strict conform legii doar informatiilor din clasa de secretizare “secret de serviciu”. Din interpretarea expunerii DNA in aceasta situatie rezulta in fapt si in drept ca echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor persoanelor supuse ingerintei de restrangere a drepturilor si libetatilor fundamentale in baza art.53 constitutie si legile incidente cauzei au clasa de secetizare secret de stat nivel de secretizare strict secret atribuit de catre SRI, conform si propriilor lor afirmatii, deoarece interceptarile erau efectuate strict prin infrastructura SRI, prin Centrul National de Interceptare al comunicatiilor (centru asumat de catre SRI prin documente publice si necontestat nici pana la aceasta data) conform si concluziilor rezultate prin Decizia CCR 51/2016. Dar infrastuctura de interceptare a SRI face parte din activitatea operativa a SRI si deci are caracter secret de stat, conform Legiinr.51/1991, fiin secretizat pe nivel cel putin “secret”. Dar din asertiunea DNA rezulta cu certitudine ca infrastructura SRI are nivel de secretizare “strict secret” si ca atare, infrastructura proprie DNA de interceptare/inregistrare a comuncatiilor/comunicarilor este interconectata cu cea a SRI si, pe cale de consecinta, in baza legii/norme juridiceaplicabile, infrastructura DNA va lua nivelul de clasificare maxim aplicat infratructurii SRI, adica “strict secret” , rezultand din aceata evaluare logica faptul ca infromatiile referitoare la continutul comunicatiilor/comunicarilor sunt clasificate clasa de secretizare “secret de stat”, nivel de secreizare minim “”strict secret”.
Deci rezulta in mod evident faptul ca redarea/continutul comunicarile/convorbirile interceptate, prin proces verbal intocmit in conformitate cu cpp, este clasificat si, nu pot fi depus in rechizitoriu si instanta de judecata fara declasificare in temeiul legii, sens in care si persoanele interesate in procesul penal (ex. inculpati, avocati etc) nu pot avea acces direct la astfel de probe sau la mijloacele de proba/proceduri probatorii pentru ca sunt clasificate secret de stat. Astfel se ingradeste accesul la o justitie al cetateanului interesat ca parte in procesul penal, aspect contrar art.6 CEDO si nu numai.
Pentru asertiunea referitoare la echipamentel utilizate in “activitatile prev de art.914 si art.915 (activitati proprii de inregistrari audio video/ambientale) cprpen” cu clase de secretizare “secret de serviciu” si nivel de secretizare “secret” – “s” “atribuit prin Ordin al Procurorului General al Romaniei” se utilizeaza acelasi rationament de mai sus unde din nou nivelul precizat de DNA e nelegal intrucat “secret” cu cod “0” atribuit conform normelor in drept, tine de secretul de stat si nu de secretul de serviciu cu cod atribuit “S”. de altfel, atribuirea prin ordin al Procurorului general al clasei de secetizare seret de serviciu nu este specificat prin legea de infiintare a DNA, OUG 43/2002 ofera doar acces la secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate si obliga la respectarea acestuia, fara a face referire la informatiile clasificate ca exceptie etc. ca atare si acest aspect este nelegal cu atat mai mult cu cat procesul penal nu intra sub incidenta legii informatiilor clasificate, intrucat el trebuie sa ofere transparenta si acces celor interesati la actele procesuale pentru opozabilitate,contradictorialitate, egalitatea armelor etc, intr-un cuvant pentru respectarea princiipiilor unui proces echiatabil si corect intr-un stat de drept.
De fapt celelalte asertiuni ale DNA evoca faptul ca DNA limiteaza fara drept accesul la mijloace de proba, procedee probatorii si implicit la probele rezultate atat expertilor cat si partilor interesate altele decat procurori si judecatori, sensin care rezulta o anume dictatura a procurorilor care induc in justie acte contrae legii iar judecatorii nu intreprind conform rolului lor activ instituit prin lege o cenzura in cadrul cercetarii penale a legalitatii activitatilor si actelor produse de catre procurorii DNA sau de catre procurori in general, in special in zona activitatilor de interceptare a comunicatiilor sau pe cea a inregistrarilor audio-video ambientale, situatii cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a cetatenilor etc.. dupa cum a stabilit si CCR prin Decizia 51/2016.
Supunem atentiei de verificare a aspectelor semnalate atat CSM care ar fi trebuit sa cunoasca aceste situatii reale din activitatea Ministerului Public, cat si Ministerului Justitiei, CSAT si presedintelui Romaniei, inclusiv asociatiilor profesionale in domeniu AMR si UNJR pentru clarificarea acestor activitati care sunt in stadii de judecare pe vechiul cod de procedura penala in instantele din Romania si care pot avea consecinte semnificative in actul de justitie in statul nostru de drept, in materia dreptului penal. (I. Rizea).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



