Anchete
EXCLUSIV/Echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor au clasa de secetizare secret de stat
Un expert INEC deci si a unui expert extrajudiciar (ales de catre un justitiabil) nu are acces la echipamentele tehnice, prin intermediul carora se realizeaza interceptarile telefonice si ambientale, existente in cadrul DNA, Serviciul tehnic, interdictie care nu este prevazuta prin actul normativ incident OG 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară (art.2 Expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.), respectiv prin prevederile vechi cod procedura penala “art.67 Verificarea mijloacelor de probă. Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu.”
Din asertiunile exprimate de reprezentantii DNA in documente oficiale referitoare la “echipamentele utilizate la efectuarea activitatilor prev. de art.911, 931 C.pr.pen”, din vechiul cpp referitoare la interceptarile si inregistrarile comunicatiilor prin intermediul serviciilor de comunicatii electronice puse la dispozitie de furnizori/operatori publici de comunicatii electronice, rezulta ca acestia nu cunosc legea cu privire la informatiile clasificate sau o ignora cu buna stiinta, respectiv o interpreteaza cum vor ei, intrucat clasa de secretizare “secret de serviciu” a echipamentelor anterior referite nu poate avea “nivel de secretizare strict secret “s” atribuit de catre SRI”, dupa cum explica cei mai sus precizati (reprezentantii DNA semnatari ai adresei), deoaece Legea nr.182/2002 privind protectia informatiilor clasificate la art. 15 prevede cu totul altceva. Adica nivel de secretizare se poate acorda doar informatiilor clasificate din clasa de secretizare secret de stat, deci informatiilor din domeniul securitatii nationale, nu din domeniul judiciar, iar cf. HG 585/2002 pentru nivel secretizare strict secret se aplica codiicare cu “00” in nicun caz cu codificarea “S”, care se aplica strict conform legii doar informatiilor din clasa de secretizare “secret de serviciu”. Din interpretarea expunerii DNA in aceasta situatie rezulta in fapt si in drept ca echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor persoanelor supuse ingerintei de restrangere a drepturilor si libetatilor fundamentale in baza art.53 constitutie si legile incidente cauzei au clasa de secetizare secret de stat nivel de secretizare strict secret atribuit de catre SRI, conform si propriilor lor afirmatii, deoarece interceptarile erau efectuate strict prin infrastructura SRI, prin Centrul National de Interceptare al comunicatiilor (centru asumat de catre SRI prin documente publice si necontestat nici pana la aceasta data) conform si concluziilor rezultate prin Decizia CCR 51/2016. Dar infrastuctura de interceptare a SRI face parte din activitatea operativa a SRI si deci are caracter secret de stat, conform Legiinr.51/1991, fiin secretizat pe nivel cel putin “secret”. Dar din asertiunea DNA rezulta cu certitudine ca infrastructura SRI are nivel de secretizare “strict secret” si ca atare, infrastructura proprie DNA de interceptare/inregistrare a comuncatiilor/comunicarilor este interconectata cu cea a SRI si, pe cale de consecinta, in baza legii/norme juridiceaplicabile, infrastructura DNA va lua nivelul de clasificare maxim aplicat infratructurii SRI, adica “strict secret” , rezultand din aceata evaluare logica faptul ca infromatiile referitoare la continutul comunicatiilor/comunicarilor sunt clasificate clasa de secretizare “secret de stat”, nivel de secreizare minim “”strict secret”.
Deci rezulta in mod evident faptul ca redarea/continutul comunicarile/convorbirile interceptate, prin proces verbal intocmit in conformitate cu cpp, este clasificat si, nu pot fi depus in rechizitoriu si instanta de judecata fara declasificare in temeiul legii, sens in care si persoanele interesate in procesul penal (ex. inculpati, avocati etc) nu pot avea acces direct la astfel de probe sau la mijloacele de proba/proceduri probatorii pentru ca sunt clasificate secret de stat. Astfel se ingradeste accesul la o justitie al cetateanului interesat ca parte in procesul penal, aspect contrar art.6 CEDO si nu numai.
Pentru asertiunea referitoare la echipamentel utilizate in “activitatile prev de art.914 si art.915 (activitati proprii de inregistrari audio video/ambientale) cprpen” cu clase de secretizare “secret de serviciu” si nivel de secretizare “secret” – “s” “atribuit prin Ordin al Procurorului General al Romaniei” se utilizeaza acelasi rationament de mai sus unde din nou nivelul precizat de DNA e nelegal intrucat “secret” cu cod “0” atribuit conform normelor in drept, tine de secretul de stat si nu de secretul de serviciu cu cod atribuit “S”. de altfel, atribuirea prin ordin al Procurorului general al clasei de secetizare seret de serviciu nu este specificat prin legea de infiintare a DNA, OUG 43/2002 ofera doar acces la secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate si obliga la respectarea acestuia, fara a face referire la informatiile clasificate ca exceptie etc. ca atare si acest aspect este nelegal cu atat mai mult cu cat procesul penal nu intra sub incidenta legii informatiilor clasificate, intrucat el trebuie sa ofere transparenta si acces celor interesati la actele procesuale pentru opozabilitate,contradictorialitate, egalitatea armelor etc, intr-un cuvant pentru respectarea princiipiilor unui proces echiatabil si corect intr-un stat de drept.
De fapt celelalte asertiuni ale DNA evoca faptul ca DNA limiteaza fara drept accesul la mijloace de proba, procedee probatorii si implicit la probele rezultate atat expertilor cat si partilor interesate altele decat procurori si judecatori, sensin care rezulta o anume dictatura a procurorilor care induc in justie acte contrae legii iar judecatorii nu intreprind conform rolului lor activ instituit prin lege o cenzura in cadrul cercetarii penale a legalitatii activitatilor si actelor produse de catre procurorii DNA sau de catre procurori in general, in special in zona activitatilor de interceptare a comunicatiilor sau pe cea a inregistrarilor audio-video ambientale, situatii cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a cetatenilor etc.. dupa cum a stabilit si CCR prin Decizia 51/2016.
Supunem atentiei de verificare a aspectelor semnalate atat CSM care ar fi trebuit sa cunoasca aceste situatii reale din activitatea Ministerului Public, cat si Ministerului Justitiei, CSAT si presedintelui Romaniei, inclusiv asociatiilor profesionale in domeniu AMR si UNJR pentru clarificarea acestor activitati care sunt in stadii de judecare pe vechiul cod de procedura penala in instantele din Romania si care pot avea consecinte semnificative in actul de justitie in statul nostru de drept, in materia dreptului penal. (I. Rizea).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 22 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 22 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



