Anchete
Toți au câte un grup mafiot în care sunt înregimentați, ce-i întreține – Comisarul de Prahova
Jigodiile astea parvenite pe filiere mai mult decât imorale, fără nici o legătură cu profesia, au fost cei care ani la rând, la comanda unor mafioți precum cei pe care îi protejau, au forțat desființarea Gărzii Financiare și înlăturarea multor profesioniști din ANAF, pentru că le încurcau „afacerile” și le deranjau „protejații”. În sfârșit, a început să crape buboiul și să se vadă care sunt adevăratele interese ale eșalonului care conducea și conduce, în fapt, ANAF și cât îi interesa pe acești șmenari parveniți protecția averii publice și colectarea obligațiilor bugetare. După cum se vede – și nu e o excepție ce s-a întâmplat -, i-a interesat doar protecția mafiei și prosperitatea personală. De fapt acesta a fost și motivul promovării în funcții. Ca ei însă mai sunt mulți în ANAF, promovați politic de găști mafiote sau de indivizi din servicii care vor să controleze fisc-ul in interes personal sau de grup mafiot. E nevoie de un mare „taifun”, să măture tot ce înseamnă conducere în MF și ANAF, pentru a avea o instituție funcțională care să servească, cu adevărat și nu doar formal, interesele țării, pentru că nici cei „rămași” nu sunt mai buni decât cei ce pleacă. Fac figurație când e vorba de performanță, evidențiindu-se la capitolul blocaj profesional și nu la eficiență. Toți au câte un grup mafiot în care sunt înregimentați, ce-i întreține, le dă comenzi și pentru care luptă, iar lupta se traduce in blocarea sistemului prin tot felul de cutume, practici stupide, metodologii care mai mult încurcă decât ajută, încât ai impresia că nu se vrea să se facă ceva, iar dacă se găsește câte un rebel care încearcă, devine paria. Toți cei cu funcții de conducere în ANAF, se feresc, in corpore, să deranjeze hoții și „puternicii” momentului (adică politicienii și mafia care protejează și întreține clasa politică), pentru că acesta este, în fapt, „miracolul” prezenței lor în vârful ierarhiilor profesionale. Au monopolizat fiscalitatea în România, conducând-o după bunul plac al mafiei politice, centralizând excesiv decizia (Gelu Diaconu a reușit performanța s-o transforme chiar în dictatură personală !) – ca să aibă control total asupra oricărei măsuri fiscale și posibilitatea de a bloca orice inițiativă ce poate scăpa de sub control -, servind astfel doar interesul politicienilor, hoților, al mafiei și al lor personal. Și o spune unul care a avut mereu conflicte profesionale (eu de partea legii, ei de partea mafiei) cu jegurile aflate în fruntea ANAF, pentru că, deși am fost de bună credință și mi-am făcut datoria, mereu am fost contrat și lovit de acest gen de jigodii, care au „privatizat” efectiv ANAF și l-au transformat într-un instrument pentru protecția mafiei și a celor care au devalizat bugetul public. Cum să te mai miri când șeful juridicului din ANAF, cerându-i un punct de vedere vis-a-vis de faptul că RIF este titlu executoriu și că contestarea acestuia nu suspendă executarea (și nici nu anulează interdicția de a mai fi autorizat în domeniul producerii alcoolului) te intreabă cu câți bani ai venit în portbagajul autoturismului ca să schimbi deciziile șefilor ANAF precum că un RIF, dacă este cotestat, nu produce efecte privind prelungirea autorizării unui antrepozit fiscal ? Când ANAF e stat în stat, nici legea nu mai contează ! N-ați știut ?
Și nici SRI nu a fost mai corect, mânjindu-se, cot la cot, cu cei din ANAF, după ce s-au văzut „stăpâni” la Antifraudă ! Că doar n-om fi naivi să credem că vicele Diaconescu era doar rezervist și nu mai avea treabă cu sistemul ! Avea „misiunea” lui precisă, iar din „fișa postului”, cu siguranță, nu lipsea „protecția” afacerilor care asigură „fonduri” pentru servicii. Iar „accizatele” sunt în pole-position, se pare, în România, când e vorba de „colectat” bani „negrii” !
E mai clar ca niciodată că banul este ochiul dracului și, în ANAF, cel puțin – dar în nici un caz unica instituție -, nu se mai pune problema cine este corupt, ci cine nu este ! Restul e bla, bla, bla…și demagogie pentru naivii care mai cred că vrea cineva să ajungă la putere sau să ocupe o funcție pentru că dorește să servească binele public. Aiurea ! E doar teatru și minciună. Când vezi vreun exemplar, șef de profesie, numit politic – adică ocult -, prerorând că trebuie să ne facem datoria, trebuie să chemi medicul psihiatru, pentru că ori te ia de prost și încearcă să-ți adoarmă conștiința, ori bate câmpii din rutină, ca să-l prostească pe cel care-l ascultă (și la propriu și la figurat !)! În rest, DNA cu miloaga dar și cu contrele reale ce trezesc din letargie o societate drogată de șmecherii ce aruncă de peste douăzecișase de ani fumigene cu miros și accent de vrăjeală patriotică ! Iar dacă e de felicitat cineva pentru „isprava”, cred că o merită foștii ”Gardiști”, strecurați pe lângă „filtrul” lui Ponta, Chțoiu și Diaconu, la Antifrauda !
Ec Pavel Roman
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



