Jigodiile astea parvenite pe filiere mai mult decât imorale, fără nici o legătură cu profesia, au fost cei care ani la rând, la comanda unor mafioți precum cei pe care îi protejau, au forțat desființarea Gărzii Financiare și înlăturarea multor profesioniști din ANAF, pentru că le încurcau „afacerile” și le deranjau „protejații”. În sfârșit, a început să crape buboiul și să se vadă care sunt adevăratele interese ale eșalonului care conducea și conduce, în fapt, ANAF și cât îi interesa pe acești șmenari parveniți protecția averii publice și colectarea obligațiilor bugetare. După cum se vede – și nu e o excepție ce s-a întâmplat -, i-a interesat doar protecția mafiei și prosperitatea personală. De fapt acesta a fost și motivul promovării în funcții. Ca ei însă mai sunt mulți în ANAF, promovați politic de găști mafiote sau de indivizi din servicii care vor să controleze fisc-ul in interes personal sau de grup mafiot. E nevoie de un mare „taifun”, să măture tot ce înseamnă conducere în MF și ANAF, pentru a avea o instituție funcțională care să servească, cu adevărat și nu doar formal, interesele țării, pentru că nici cei „rămași” nu sunt mai buni decât cei ce pleacă. Fac figurație când e vorba de performanță, evidențiindu-se la capitolul blocaj profesional și nu la eficiență. Toți au câte un grup mafiot în care sunt înregimentați, ce-i întreține, le dă comenzi și pentru care luptă, iar lupta se traduce in blocarea sistemului prin tot felul de cutume, practici stupide, metodologii care mai mult încurcă decât ajută, încât ai impresia că nu se vrea să se facă ceva, iar dacă se găsește câte un rebel care încearcă, devine paria. Toți cei cu funcții de conducere în ANAF, se feresc, in corpore, să deranjeze hoții și „puternicii” momentului (adică politicienii și mafia care protejează și întreține clasa politică), pentru că acesta este, în fapt, „miracolul” prezenței lor în vârful ierarhiilor profesionale. Au monopolizat fiscalitatea în România, conducând-o după bunul plac al mafiei politice, centralizând excesiv decizia (Gelu Diaconu a reușit performanța s-o transforme chiar în dictatură personală !) – ca să aibă control total asupra oricărei măsuri fiscale și posibilitatea de a bloca orice inițiativă ce poate scăpa de sub control -, servind astfel doar interesul politicienilor, hoților, al mafiei și al lor personal. Și o spune unul care a avut mereu conflicte profesionale (eu de partea legii, ei de partea mafiei) cu jegurile aflate în fruntea ANAF, pentru că, deși am fost de bună credință și mi-am făcut datoria, mereu am fost contrat și lovit de acest gen de jigodii, care au „privatizat” efectiv ANAF și l-au transformat într-un instrument pentru protecția mafiei și a celor care au devalizat bugetul public. Cum să te mai miri când șeful juridicului din ANAF, cerându-i un punct de vedere vis-a-vis de faptul că RIF este titlu executoriu și că contestarea acestuia nu suspendă executarea (și nici nu anulează interdicția de a mai fi autorizat în domeniul producerii alcoolului) te intreabă cu câți bani ai venit în portbagajul autoturismului ca să schimbi deciziile șefilor ANAF precum că un RIF, dacă este cotestat, nu produce efecte privind prelungirea autorizării unui antrepozit fiscal ? Când ANAF e stat în stat, nici legea nu mai contează ! N-ați știut ?

        Și nici SRI nu a fost mai corect, mânjindu-se, cot la cot, cu cei din ANAF, după ce s-au văzut „stăpâni” la Antifraudă ! Că doar n-om fi naivi să credem că vicele Diaconescu era doar rezervist și nu mai avea treabă cu sistemul ! Avea „misiunea” lui precisă, iar din „fișa postului”, cu siguranță, nu lipsea „protecția” afacerilor care asigură „fonduri” pentru servicii. Iar „accizatele” sunt în pole-position, se pare, în România, când e vorba de „colectat” bani „negrii” !

      E mai clar ca niciodată că banul este ochiul dracului și, în ANAF, cel puțin – dar în nici un caz unica instituție -, nu se mai pune problema cine este corupt, ci cine nu este ! Restul e bla, bla, bla…și demagogie pentru naivii care mai cred că vrea cineva să ajungă la putere sau să ocupe o funcție pentru că dorește să servească binele public. Aiurea ! E doar teatru și minciună. Când vezi vreun exemplar, șef de profesie, numit politic – adică ocult -, prerorând că trebuie să ne facem datoria, trebuie să chemi medicul psihiatru, pentru că ori te ia de prost și încearcă să-ți adoarmă conștiința, ori bate câmpii din rutină, ca să-l prostească pe cel care-l ascultă (și la propriu și la figurat !)! În rest, DNA cu miloaga dar și cu contrele reale ce trezesc din letargie o societate drogată de șmecherii ce aruncă de peste douăzecișase de ani fumigene cu miros și accent de vrăjeală patriotică ! Iar dacă e de felicitat cineva pentru „isprava”, cred că o merită foștii ”Gardiști”, strecurați pe lângă „filtrul” lui Ponta, Chțoiu și Diaconu, la Antifrauda !

Ec Pavel Roman