Anchete
Construit de Ceauşescu, modernizat în epoca Tăriceanu, ajuns la SRI ilegal – Comisarul de Prahova
Un articol publicat de colegii de la Vocea Valcii ar fi trebuit sa fie luat in considerare de cei de la PSD.
Iata ce scriau colegii de la publicatia mentionata:
În 2013, Guvernul Ponta a trecut vila de protocal din administrarea RA-APPS în cea a SRI-ului, deşi terenul pe care era construit fusese revendicat şi câştigat în instanţă de către foştii proprietari. După ce în luna noiembrie a anului trecut, SRI-ul a pierdut drumul de acces catre proprietate, anul acesta CCR a declarat transferul imbolilului neconstituţional, motivandu-si decizia.
Prima dată au pierdut drumul de acces, singura variantă de a ajunge la vila de protocol fiind elicopterul
În luna noiembrie a anului trecut, SRI-ul a pierdut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un proces care viza drumul de acces către vila specială de protocol de la Olăneşti. După un lung şir de procese derulate la Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajungându-se în cele din urmă chiar şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cele 6,8 hector de teren forestier, pe care trece drumul de acces terestru către această proprietate au fost retrocedate. Chiar dacă Statul s-a opus din răsputerei acestei restituiri, în luna noiembrie a anului trecut, toate cererile de revizuire care au fost înainte de către Ministerul Finanţelor Publice, SRI şi de RA-APPS, au fost respinse definitiv, ca fiind neîntemeiate.
Respingerea definitivă a tuturor cererilor de revizuire nu lasă loc de interpretări astfel că accesul demnitarilor şi al ofiţerilor către vilă se va putea face doar cu elicopterul.
Pe lângă retrocedare, în urma deciziei CEDO din anul 2010, statul român a fost obligat să le plătească moştenitorilor celor 6,8 hectare de la Olăneşti suma de 9.000 de euro, reprezentând daune morale, la care se mai adaugă orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, convertită în moneda românească la cursul de schimb valabil în data efectuării plăţii.
Mai mult, începând de la expirarea termenului de trei luni de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până la data efectuării efective a plăţii, suma sa se majoreze cu o dobândă simplă, având o rată egală cu cea a facilităţii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în perioada de referinţă, cu trei puncte procentuale.
Decizia CCR arată că transferul vilei de la RA-APPS la SRI s-a făcut cu încălcarea unei hotărâri judecătorești
Ordonanţa de Urgenţă Nr. 114/2013, prin care Guvernul Ponta a transferat vila din Olăneşti în administrarea SRI, este neconstituţională, ea încălcând o hotărâre judecătorească executorie, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale (CCR).
Ordonanţa de urgenţă viza transferul fostei reşedinţe a lui Nicolae Ceauşescu de la Olăneşti, precum şi a terenului aferent, fiind motivată prin „necesitatea luării unor măsuri necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor specifice ale Serviciului Român de Informaţii”, conform notei de fundamentare, citată de Agerpres.
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor a două articole din OUG 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului a fost ridicată de Ana Mazilu, parte într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că adoptarea ordonanţei de urgenţă nu a ţinut cont de o hotărârea definitivă şi irevocabilă, în sensul respectării dreptului de proprietate şi folosinţă în ce priveşte un teren în suprafaţă de 6,8 hectare, amplasat pe raza staţiunii Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea.
S-a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat
În motivarea deciziei CCR se menţionează că Ana Mazilu şi alte două persoane au început încă din anul 2002 demersurile legale pentru revendicarea respectivei suprafeţe de teren, iar în momentul emiterii ordonanţei de urgenţă obţinuseră câştig de cauză inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivare se arată: „Cunoscând şi consemnând chiar în cuprinsul notei de fundamentare (…) această schimbare a regimului juridic al terenului, Guvernul a procedat, cu încălcarea obligaţiei stabilite de instanţa de judecată şi, implicit, a dreptului de proprietate al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, recunoscut prin această hotărâre judecătorească, la efectuarea unor acte de dispoziţie privind întregul imobil, construcţie şi teren aferent (cuprinzând şi terenul în cauză). Or, la acel moment, Guvernul nu mai putea dispune asupra acestui teren, ci era obligat la respectarea hotărârii judecătoreşti irevocabile şi la executarea acesteia, în condiţiile prevăzute de lege, respectiv la respectarea dreptului de proprietate al reclamanţilor”.
În opinia judecătorilor constituţionali, dispoziţiile din OUG 114/2013, care stabilesc transmiterea terenului de la RA-APPS la SRI, încalcă, prin nesocotirea unei hotărâri judecătoreşti, atât principiul separaţiei puterilor în stat, cât şi prevederile care consacră şi ocrotesc dreptul de proprietate privată, cuprinse în Constituţie şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
CCR a constatat, totodată, că la adoptarea OUG 114/2013 nu au fost respectate condiţiile care, potrivit jurisprudenţei în materie, trebuie întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
„Curtea constată că prevederile legale criticate nu sunt motivate sub aspectul existenței unei situații extraordinare și a urgenței, și nici nu îndeplinesc condițiile cumulative prevăzute în Constituție și relevate constant în jurisprudența Curții Constituționale, pentru a justifica reglementarea lor prin ordonanță de urgență a Guvernului și, prin urmare, încalcă prevederile art.115 alin.(4) din Constituție”, se mai menționează în motivare.
Construit de Ceauşescu, modernizat în epoca Tăriceanu
Palatul de la Olăneşti, aşa cum este cunoscută vila de protocol construită spre sfârşitul „Epocii de Aur” a fost realizată de cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu numai din materiale de construcţie şi decoraţiuni autohtone. Dincolo deacest aspect, vila de la Olăneşti sare cu mult peste ceea ce putea visa românii în 1989. Piscină, saună, cinematograf, sală de biliard erau doar câteva din cerinţele cuplului Ceauşescu.Complexul a fost modernizat spre sfârşitul guvernării Tăriceanu, pentru construirea unui hotel nou şi reabilitarea hotelului Cindrel din Păltiniş, premierul liberal alocând în 2007 nu mai puţin de 11,4 milioane euro. (Dumitru E.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 15 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 15 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



