Anchete
Cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii/MAFIA ROMANEASCA – “ Bonnie si Clyde de Romania”!!!
Tematoare pentru viata ei, sa nu sfarseasca in arest asa cum a patit-o fostul ofiter acoperit al SRI, Sorin Crivat (otravit cel mai probabil cu cianura, dar declarat mort chipurile in urma unui infarct), fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, a rupt foarte tacerea in fata judecatorilor!!!
Aceste date nu au fost “exploatate” de presa…normal, care presa? Aaaa…”Divizia de Presa” a SRI-ului…Fireste ca nu…Va rugam sa cititi cu atentie declaratiile Alinei Bica!!!
“Am fost contactata de Coldea Florian, prim adjunct SRI, care m-a invitat la o cafea… Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu, ca procuror de caz, am fost un pic cam zeloasa”
“Dupa ce am preluat sefia DIICOT in iunie 2013, urmarea unor discutii avute cu proc. sef adj. Giorgiana Hosu si proc. sef serviciu Silvia Stefanescu, mi s-a adus la cunostinta faptul ca exista o carenta de procurori la compartimentul judiciar, iar proc. Mirel Radescu doreste sa isi desfasoare activitatea pe domeniul combaterii macro criminalitatii economico-financiare, dorind sa ocupe una din cele doua functii de conducere. Urmare acestei situatii, s-a procedat la racolarea unor noi colegi pe compartimentul judiciar de la alte unitati de parchet si am solicitat d-nei Stefanescu sa prezinte o propunere de repartizare a dosarelor ce urmeaza a fi sustinute in instanta. Urmare discutiei avute, am primit cu viza celor doua doamne o propunere de repartizare a cauzelor, dl. Mirel Radescu pierzand la repartizare dosarul cu Ovidiu Tender, repartizat dnei proc. Curelaru. Am intrebat procurorii daca ii deranjeaza repartizarea, era o speta simpla in care eu am facut rechizitoriul, pentru o inselaciune si un abuz in serviciu, raspunsul acestora a fost negativ.
La putin timp dupa aceasta redistribuire, am fost contactata de Coldea Florian, prim adj. SRI, care m-a invitat la o cafea. Cu acea ocazie, acesta m-a intrebat care e stadiul dosarului Tender si care e parerea mea cu privire la situatia juridica din cauza. I-am explicat starea de fapt si ca in opinia mea o solutie de achitare este exclusa, iar Coldea a insistat sa-mi explice ca lucrurile sunt “cam subtiri” in ceea ce-l priveste pe Tender, si ca eu ca procuror de caz am fost un pic cam zeloasa cand am dispus trimiterea sa in judecata. Deoarece a tot insistat sa ma convinga ca Tender nu este atat de vinovat precum pare; la un moment dat, mi-a prezentat o informare „strict secret” in legatura cu care pot arata ca: dl Tender prin natura relatiilor din Africa prezinta interes pentru siguranta nationala si una dintre firmele sale deruleaza niste contracte. L-am rugat pe Coldea sa-mi permita sa ma documentez mai bine, am avut o discutie cu Curelaru in legatura cu aceasta cauza, am intrebat-o care e opinia sa, care este practica instantelor, iar la cca. 3 saptamani m-am intors la discutia cu Coldea fiind cu “temele facute”. I-am spus acestuia ca este exclusa o solutie de achitare. In acel moment, Coldea vadit deranjat de pozitia mea, mi-a replicat ca “nu o sa sfarsesc bine, deoarece nu inteleg ca este vorba de siguranta nationala”. Stiind ce a patit Angela Ciurea (n.r. – Angela Ciurea a povestit cum a fost certata de Kovesi pentru masuri dispuse in dosarul ALRO si despre cum i s-a cerut sa plece din DIICOT, de fata fiind si generalul Coldea, episod confirmat de procuroarea PICCJ Angela Nicolae) si Ciprian Nastasiu (care mi-a fost chiar coleg de birou), m-am gandit sa aplic o stratagema ca sa “nu o sfarsesc rau”, respectiv l-am intrebat daca exista vreo incompatibilitate intre modalitatea de executare a pedepsei si siguranta nationala, moment in care mi-a spus ca nu, atata timp cat Tender se afla in libertate nu este nicio problema si mi-a cerut sa-l informez cu ce se intampla la fiecare termen de judecata – ceea ce am si facut. Vreau sa subliniez: Ovidiu Tender nu putea obtine suspendarea conditionara a executarii pedepsei, deoarece atat Codul vechi si nou, din perspectiva infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, in caz de condamnare, nu i-ar fi permis judecatorului aplicarea acestei modalitati de executare”.
“Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”
“ (…) O perioada lucrurile au stat in regula, insa ulterior, am observat o racire a relatiilor dintre DIICOT si SRI, deoarece sub aspectul numarului de sesizari primare pe care DIICOT le-a primit, acesta era aproape inexistent. In anul 2014 am primit max. 10 sesizari, toate neserioase, in timp ce uitandu-ma la DNA am observat ca avea aproape toata activitatea SRI, iar singurul om operativ din SRI era dl. Coldea, dl. Maior neavand valente operative. Cred ca cineva i-a spus d-lui. Coldea ca nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei si s-a suparat”.
“Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea, si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi”.
“(…) Discutam cu Coldea cel putin o data pe luna despre dosarul Tender. La una dintre intalniri am fost intrebata ce parere am despre faptul ca dl. Mihailescu lucreaza la dl. Tender. I-am explicat lui Coldea ca nu port discutii cu Mihailescu despre Tender, deoarece noi avem relatii de egalitate intre noi doar in ceea ce priveste prietenia, iar in ce priveste partea profesionala, Mihailescu nu este in masura sa imi ceara astfel de lucruri si a avut exemplul unui alt prieten, tot consilier al meu, care a avut obraznicia sa imi ceara un lucru nepotrivit si pentru care am rupt relatiile: este vorba de denuntatorul Catalin Stefan.
L-am intrebat pe Coldea daca e vreo problema cu relatia mea cu Mihailescu, acesta mi-a sugerat ca ar fi cazul sa rarim intalnirile, iar eu i-am spus ca nu voi face acest lucru atata timp cat Mihailescu este principial in raport cu mine, moment in care Coldea mi-a spus ca imi asum relatiile pe care mi le aleg si nu poate preveni ceea ce nu stie. Nu era prima data cand Coldea imi sugera cu cine ar trebui sa fiu prietena si cu cine nu, insa nu am tinut cont de sugestiile domniei sale, cu exceptia unei singure situatii remediate intre timp.
Pe masura ce se apropa dosarul Tender de finalizare, mi s-a parut corect si principial, avand in vedere ce a patit Ciprian Nastasiu, in urma concluziilor sustinute in sala de judecata pe simpla dispozitie verbala a procurorului sef – vezi cazul Omar Hayssam –, sa nu o las pe Claudia Curelaru sa ajunga intr-o pozitie similara. Atunci i-am cerut d-nei. Curelaru sa intocmeasca un referat pe care sa il aprob in scris cu privire la concluziile pe care urma sa le puna in sala de judecata cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, referat pe care l-am adus si la cunostinta proc. sef Stefanescu Silvia, am intocmit si un proces verbal pe care l-am semnat stiind ca niciodata, legal, vreun judecator nu va putea sa aplice ceea ce este consemnat in acele lucrari, deoarece circumstantele legale nu-i permiteau acest lucru. Precizez faptul ca nu am fortat si nu am obligat pe nimeni sa aiba o anumita atitudine si am avut in vedere alegerea celei mai bune situatii si pentru DIICOT si pentru mine pentru “a nu o sfarsi rau” asa cum mi s-a promis, lucru care pare ca nu mi-a iesit. Este de notorietate in sistemul judiciar relatia de prietenie si colaborarea dintre doamna Kovesi si Coldea si am vazut cu proprii ochi ce au patit Ciurea si Nastasiu din cauza celor doi “.
”Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro, nu este o persoana de care sa te apropii”
“(…) Am incercat sa ii spun de cateva ori lui Ionut Mihailescu ca asa cum l-am cunoscut in ancheta pe Tender, nu este un om cu caracter si ca o persoana care mi-a oferit mita in 2006 de 1 milion de euro nu este o persoana de care sa te apropii.
(…)
O alta intrebare pe care mi-o pun este imprejurarea in care Tender a plecat din tara inainte cu doua zile ca eu sa fiu ridicata de pe strada, iar acum apare in dosarul DNA ca denuntator de buna-credinta in legatura cu cu presupuse activitati infractionale pe care eu le-am savarsit.
Din dosar se poate observa ca DNA s-a sesizat cu privire la mine, Tender si Ionut Mihailescu inca din februarie 2014 si nu inteleg de ce nu s-a intervenit. Cred ca nu au avut de ce sa intervina si pe ce anume”.
Nici nu stiu exact ce sa mai adaug la articolul de mai sus, treaba e clara, coruptia in sistem este uriasa.
Degeaba sunt foarte multi procurori cinstiti cat si oameni din servicile secrete, care incearca sa-si faca treaba cat mai bine, daca cei care dicteaza si-au creata o mafie incat si mafia siciliana cred ca ar trebui sa ia lectii. Daca in Italia, mafia face afaceri cu statul, ba mai si construieste unele facilitati, sau face unele sponsorizari pentru binele comunitatii, in Romania mafia este practic statul. Iar in cazut de fata, cei care dicteaza si conduc intreg sistemul, sunt chiar acei oameni de la care te-ai astepta sa lupte din greu cu mafia din sistem, si aici ma refer la seful SRI-ului, domnul Coldea si doamna Kovesi, Procurorul General al Romaniei si apoi procuror-sef DNA. Unul e cu informatia si altul e cu orchestararea dosarelor…Coldea avand informatia, recurge rapid la santaj, iar Kovesi avand justitia le compune dosarele. Sunt un fel de Bonnie si Clyde de Romania.
Domnul Coldea, se stie, el e cel care a condus SRI-ul in ultimii 11 ani, timp in care a recurs la santaj, spalari de bani, s-a ocupat cu prostitutia, avand chiar retele de prosituate pe care se zvoneste pe la colturi, le plasa pe la diversi oameni importanti, dupa care recurgea la santaje pentru a scoate cat mai multi bani de la ei, altfel, ajungeau pe mana lui Bonnie.
In tot acest timp, tot pe la colturi se zvoneste ca domnul Coldea ar fi strans o avere de peste 25 milioane de euro. O suma frumusica, nu? O suma cu care sa isi traiasca probabil a doua tinerete impreuna cu iubita lui … De asta nici nu mi-a fost cu mirare sa aflu ca acuzatiile formulate de Elena Udrea catre domnul Coldea nu si-au gasit, in viziunea procurorilor anticoruptie, nici un fundament pentru a incepe o investigatie.
Ma uit cum, dintr-o data, s-a dat drumul la atat de multe dosare, care pana mai ieri erau inchise prin sertare, pline de praf si ma intreb de unde toata vioiciunea asta asa, dintr-o data? Ramane de vazut daca si cei doi mai putini celebri de la noi vor avea aceasi soarta….
Iar despre cea care face aceste denunturi, nu sunt prea multe de adaugat, a fost si ea o vulpe care a crezut ca a pus mana pe cotetul de gaini si va avea de acum papa pentru tot resul vietii, insa nu stia ca acele gaini nu erau de fapt ale ei, ci erau doar puse de momeala de lupii ai mari.
De altfel, prin mai 2014, Alina Bica – care era, deja, cum am vazut, intr-o relatie mai mult decat execrabila cu Coldea – a mai avut, in calitatea sa de sef DIICOT, de gestionat o problema sensibila pe care vad ca nu o pomeneste, desi are stransa legatura tot cu Coldea si SRI-ul, mai precis ala de la Prahova, condus pe vremea aceea de securistul Marin Constantin, mutat din iulie 2014 la SRI Dambovita, credem noi ca de sanchi, ca alt motiv serios nu avea Maior sa-l transfere.
Si daca nu vorbeste BICA, hai sa i-o reamintim noi !
Povestea se leaga strans de fostul ei subaltern de la DIICOT Ploiesti, procurorul sef Botnaru Ionut (acum mare procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in locul dusmanului de moarte, Tudose Liviu, care se pare ca a cazut singur in propria capcana intinsa altora, impreuna cu col. SRI Marin Constantin. Este vorba de dosarul pentru care procurorii DNA București au cerut confirmarea redeschiderii urmăririi penale, deoarece, initial, fusese clasat de procurorul sef de sectie Lucian Papici în aprilie 2014.
In acest articol va vom reaminti doar ca, in conformitate cu datele de pe site-ul oficial al ÎCCJ, dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie, intimați fiind fostul șef al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Daniel Cristian Petre, adjunctul său de la acea vreme, Cătălin Dinu, fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Prahova, Viorel Dosaru, actual subsecretar de stat în MAI, șeful Poliției Ploiești, Cristian Gelu Manea, fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, ofițerul BCCO Emanuel Saghel, șeful Serviciului Investigații Criminale din IJP Prahova, Nicolae Zecheru, fostul șef al DIICOT Ploiești, Ionuț Botnaru, actual șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești, Liviu Matei, actual șef al DIICOT Ploiești, procurorul Gheorghe Gârbea, fost adjunct al șefului PCA Ploiești, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma și fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. Cercetările în acest caz au pornit de la ancheta efectuată în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro în care, ulterior, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mai mulți inculpați, printre care: fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Răzvan Alexe, dar și oameni de afaceri ale căror firme au avut, de-a lungul timpului, contracte cu autoritățile publice din Prahova.
Potrivit unor surse judiciare, lucrurile sunt putin mai complicate. Le-a complicat mafia despre care tot vorbim! (C. Ina).
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
Anchete
Peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute și 32.300 de țigarete, descoperite de polițiștii de frontieră
Polițiștii de frontieră au descoperit, în urma unor controale desfășurate în zona Giurgiu și într-o acțiune separată la Calafat, peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute. În zona Giurgiu au fost găsite și 32.300 de țigarete fără timbru fiscal. Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.
Controale pe DN 5: articole de marcă și țigarete fără timbru fiscal
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Compartimentului Sprijin Operativ, au desfășurat controale pe DN 5, în cadrul unor acțiuni de prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Au fost verificate mai multe mijloace de transport care circulau pe rute internaționale, inclusiv Turcia–România și Bulgaria–România. În bagajele pasagerilor și în diverse locuri din vehicule, inclusiv în spații special amenajate, polițiștii au descoperit 4.764 de produse — articole vestimentare, bijuterii și accesorii, încălțăminte, articole de marochinărie, cosmetice și parfumuri. Acestea purtau denumirile unor mărci protejate și sunt susceptibile a fi contrafăcute.
Totodată, au fost găsite 32.300 de țigarete, echivalentul a 1.615 pachete, fără timbru fiscal. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și români, cu vârste între 22 și 69 de ani, care nu au putut prezenta documente de proveniență ori de autenticitate.
Valoarea estimată a produselor susceptibile a fi contrafăcute este de aproximativ 1.058.000 de lei, iar cea a țigaretelor — de aproximativ 48.500 de lei.
Peste 1.000 de produse de parfumerie, descoperite la Calafat
Într-un caz separat, la 11 noiembrie, în jurul orei 01:30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au oprit pentru control, în apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Vehiculul, condus de un cetățean bulgar în vârstă de 53 de ani, circula pe ruta Bulgaria–Slovacia și transporta, potrivit documentelor, bunuri în regim de coletărie.
În urma controlului efectuat împreună cu inspectori vamali, în compartimentul de marfă a fost găsit un palet cu 1.057 de produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute. Valoarea estimată a acestora, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, este de 264.250 de lei.
Bunurile au fost ridicate; au fost întocmite lucrări penale
Produsele descoperite au fost ridicate și depozitate în camerele de corpuri delicte, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor legale. Polițiștii de frontieră au întocmit lucrări penale pentru punerea în circulație a unor produse care poartă o marcă înregistrată și pot prejudicia titularul acesteia.
Pentru încălcarea prevederilor legale privind deținerea sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 20.000 de lei.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea legislației în vigoare. (Sava N.).
Anchete
Șefie cu termen scurt, concurs cu deznodământ anticipat: Georgeana Viorel, la conducerea CAB
Delegare până la instalarea câștigătorului — care, potrivit surselor citate, ar fi tot ea
Curtea de Apel București își schimbă conducerea, dar nu pare să-și schimbe personajul principal. Judecătoarea Georgeana Viorel, în prezent vicepreședintă delegată a instanței, urmează să preia funcția de președintă începând cu 15 noiembrie 2026.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, 12 noiembrie, delegarea acesteia la conducerea Curții de Apel București până la 8 ianuarie 2027. Tot de la 15 noiembrie încetează și delegarea sa în funcția de vicepreședintă. O ștafetă administrativă predată, așadar, fără schimbarea alergătoarei.
Concursul încă tace, sursele au vorbit
Mandatul prin delegare ar urma să acopere intervalul până la instalarea judecătorului care va câștiga concursul pentru funcțiile de conducere organizat în perioada iulie–noiembrie 2026. Numai că, potrivit surselor citate de Lumea Justiției, câștigătoarea ar fi chiar Georgeana Viorel.
CSM nu a făcut încă publice numele câștigătorilor, notează publicația — ceea ce lasă loc unei mici comedii de suspans instituțional: rezultatul ar fi cunoscut pe surse, dar nu și oficial. Până la anunțul formal, însă, informația despre câștigarea concursului rămâne una atribuită surselor publicației.
O schimbare firească, cu continuitate în rolul principal
Schimbarea de la vârful Curții de Apel București vine după promovarea actualei președinte, Liana Arsenie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În locul rămas liber, Georgeana Viorel va asigura conducerea prin delegare, iar apoi — dacă informația privind concursul se confirmă — ar putea continua în aceeași funcție, de data aceasta în urma procedurii de selecție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu




