Actualitate
EXCLUSIV/Existenta unui protocol intre DNA si INEC poate induce o serie de indoieli fata de independenta, echidistanta si neutralitatea expertului INEC
Din analiza putin detaliata a expertizei tehnice judiciara realizata de catre dl. Catalin Grigoras in dosarul penal al primarului Catalin Chereches se pot desprinde urmatoarele:
– Pe langa adevarurile tehnice expuse referitor la metodologia de expertiza, expertul are o asertiune foarte interesanta la pag.6/22 din materialul publicat in media on-line centrala de unde rezulta faptul ca interceptarile si inregistrarile comunicatiilor electronice sunt realizate prin intermediul SRI, contrar prevederilor CPP atat cel pana in februarie 2014 cat si dupa 2014, aspect confirmat si prin Decizia CCR nr.51/2016, deci un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public, aspect nesanctionat nici pana la aceasta data atat de catre Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cat si de catre alte autoritati statale in drept. Curios este cum de expertul in cauza ( fost ofiter tehnic in cadrul SRI) nu si-a pus intrebarea sau nu a verificat in cadrul expertizelor tehnice judiciare efectuate ce institutie a realizat, conform legii, in mod efectiv interceptarile/inregistrarile comunicatiilor electronice prevazute prin mandat/autorizatie de interceptare/intregistrare emis de catre o instanta de judecata, inclusiv ICCJ. De ce pun o astfel de intrebare, intrucat este foarte important de stiut, inclusiv pentru expertul in cauza, cine a pus in exploatare conditiile esentiale din documentul de autorizare a activitatilor solicitate de restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor astfel incat sa nu se incalce legea.
Conform celor specificate in documentul de expertiza rezulta ca SRI este institutia care a pus in exploatarea autorizarea de interceptare/inregistrare a comunicatiilor electronice ale tintei in cauza, dl. Chereches, sens in care rezultatul obtinut din aceasta activitate, conform Legii nr.51/1991, Legii nr. 14/1992, legii nr. 182/2002 si Hg nr.585/2002, este informatie clasificata, clasa de secretizare “secret de stat”, ca urmare atat inregistrarile (inclusiv echipamentele utilizate, suportul de stocare sau imprimare etc.) cat si notele de redare ale convorbirilor efectuate de catre tinta cu terte persoane, toate, au clasa de secretizare “secret de stat”, nivel secretizare: “secret” sau “strict secret” ori “strict secret de importanta deosebita” – aceasta ultima situatie cred ca este improbabila .
Pe acest fond ar fi trebuit ca domnul expert sa detina certificat de securitate atribuit de catre ORNISS pentru acces la informatii clasificate, clasa de secretizare “secret de stat”, situatie ce nu rezulta din asertiunile persoanei in cauza, in calitate de expert tehnic judiciar si, care in astfel de situatii poate fi contrara prevederilor legii aplicabile.
– Existenta unui protocol intre DNA si INEC situatie ce poate induce o serie de indoieli fata de independenta, echidistanta si neutralitatea expertului INEC in raport cu cauza penala aflata in procesul instructiei penala (faza de urmarire penala si instanta) stabilita prin norma juridica, fapt relevat de expertul in cauza;
– Exista inregistrari in intervalul de timp 22.01.2016 – 25.02.2016 din care rezulta ca SRI nu ar fi trebuit sa ofere sprijin, in calitate de operator/prestator de servicii de interceptare si inregistrare a comunicatiilor electronice, nici in conditiile vechiului CPP cat si ale noului CCP, coroborat cu comunicatul CCR din 16.02.2016 si prevederilor Deciziei CCR nr.51/2016 -publicata in 14.03.2016;
– La pag.9/22 (ex. a se vedea pozitiile 17-23) se constata in tabelul existent faptul ca exista o diferenta semnificativa de timp intre momentul inceperii inregistrarii (inclusiv durata convorbirii interceptate si inregistrate) si momentul codificarii inregistrarii. Aspectul in sine, neconsemnat sau relevat de catre expert, poate indica o perioada de timp existenta dupa momentul incheierii inregistrarii supuse ingerintei autorizarii/mandatului, a carei durata este destul de semnificativa peste 50 minute. Acest fapt poate induce ideea unor prelucrari tehnice asupra inregistrarilor mentionate, ale materialelor rezultate etc., situatie de a altera/distorsiona/denatura calitatea si acuratetea semnalelor electronice obtinute prin procedura de interceptare/inregistrare a comuncatiilor purtate de tinta vizata actiunea penala a DNA/SRI.
– La pag.13/22, tabelul 5, se constata existenta a 7 convorbiri ce au fost redate/transcrise de catre personalul DNA la date anterioare predarii suportilor inregistrarilor (fisiere in format electronic), aspect consfintit prin proces-verbal de predare primire datat 20.04.2016, dupa cum precizeaza expertul in documentul sau intocmit conform legii, sub sanctiunea falsului in inscrisuri oficiale. Situatia in cauza este flagranta si ar fi trebuit sesizata de catre instanta de judecata intrucat procurorul de caz/angajatii DNA nu pot intocmi/redacta/introduce probe/documente intr-un dosar penal/rechizitoriu (ex.procese verbale de redare etc.), rezultate din utilizarea procedurilor de supraveghere tehnica (prevazute in noul CPP), inainte de existenta/formalizarea sau a lua la cunostinta de mijlocul de proba/procedee probatorii utilizate in activitatea de restrangere de drepturi si libertati ale cetatenilor, stabilite/propuse chiar de procurorul de caz, respectiv aprobate de un judecator in baza legii. Toata aceasta constatare tehnica a expertului indica o posibila nelegalitate a activitatii organului de urmarire penala, o posibila contrafacere a probelor rezultate din activitatea de surpaveghere tehnica a DNA, realizata indirect cu sprijinul SRI. Oare unde este documentul oficial prin care SRI a fost imputernicit de catre procurorul de caz sa realizeze/puna in exploatare mandatul de supraveghere tehnica solictat de catre DNA si aprobat/emis de catre un judecator?
– La pag.15/22 se consemneaza faptul ca inregistrarile ambientale au fost realizate cu echipamente de inregistrare de tip reportofon digital marca Olympus sau Sony, echipamente tehnice din dotarea DNA, dar care se regasesc de regula si la alte institutii de forta ale statului (ex servicii de informatii etc.).
Numai ca in conformitate cu raspunsul oficial al reprezentantilor DNA/MP dat prin mai multe adrese intr-un proces penal catre CAB (dosar nr.77/P/2011 in data de 14.03.2012), rezulta ca echipamentele tehnice pentru inregistrarea ambientala au clasa de secretizare “secret de serviciu”, atribuit prin Ordinul Procurorului General al Romaniei, document si el clasificat “secret de serviciu”, nefiind accesibil opiniei publice. Oare cum a avut acces expertul la documentele si echipamentele in cauza daca erau secretizate?
De altfel, transferarea continutului in format electronic/digital de pe suportul reportofon pe un calculator portabil sau local este o operatiune ce implica o manipularea a informatiei ce poate suferi modificari de continut/calitate/fiabilitate/ acuratete etc., sens in care exista riscul ca proba in cauza sa nu fie certa/identica cu originalul. Mai mult, daca reportofonul este un echipament clasificat “secret de serviciu” in baza legii/hotararii de guvern informatia procesata are tot caracter secret de serviciu, iar transferul acesteia pe un alt echipament/dispozitiv tehnic (calculator), trebuie sa se faca conform normelor legale privind protectia informatiilor clasificate, sens in care si calculatorul in cauza unde se transfera continutul reportofonului trebuie sa aiba atribuit caracter clasificat “secret de serviciu”.
De aici rezulta multe aspecte de neconformitate cu legea aplicabile in activitatea de procesare a probelor obtinute din mijloacele de proba/procedee probatorii utilizate si care au, implicit in baza legii, clasa de secretizare “secret de serviciu”.
Concluziile in consecinta le puteti trage singuri din materialele de referinta, alte surse publice etc…..(Ec Adrian Radu).
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/03/expertiza.pdf”]
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 10 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Featuredacum 3 zileIndustria românească de apărare, lăsată în afara finanțării SAFE. Sindicaliștii acuză Guvernul că blochează producția internă



