Actualitate
EXPLOZIV/SRI închide Colegiul Național de Informații şi îi retrage diploma lui Eugen Teodorovici
„Este o chestiune de săptămâni”, au declarat pentru site-ul pressone.ro mai multe surse din SRI.
Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Colegiul Național de Informații, instituție de învățământ care face parte din Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), urmează să fie desființat.
„Este o chestiune de săptămâni”, ne-au declarat mai multe surse din SRI. Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.

Decizia de suspendare a activității, care va fi urmată de închiderea Colegiului, a fost generată de ancheta internă pe care conducerea ANIMV a declanşat-o după ce, în octombrie 2017, actualul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici (46 de ani), declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe acolo.
Mai mult, în răspunsul primit de PressOne la Biroul de Presă al Academiei SRI se spune că lui Eugen Teodorovici îi va fi retrasă diploma de absolvire a Colegiului, ca urmare a respectivei anchete interne.
Aceste două decizii, desființarea Colegiului și retragerea diplomei ministrului Teodorovici, sunt primele semne concrete de reformă în ANIMV pe care le ia noua conducere a SRI.
De altfel, surse din interiorul Serviciului ne-au declarat că Eugen Teodorovici nu este singurul politician care a obținut o diplomă de absolvire fără să fi trecut vreodată pe la Colegiul SRI.
De unde s-a plecat
Suspendarea activității și viitoarea desființare a Colegiului Naţional de Informaţii (CNI) survin unor scandaluri care au zguduit credibilitatea instituţiei, dar și pe cea a ANIMV, în ansamblu.
Cel mai recent scandal s-a petrecut într-o emisiune a TVR 1 din octombrie 2017, când, provocat de deputatul PMP Robert Turcescu, senatorul PSD Eugen Teodorovici a mărturisit că a obținut o diplomă de la Colegiul Național de Informații fără să treacă pe acolo.
Iată schimbul de replici dintre cei doi:
Turcescu: Mă uimește domnul Orlando Teodorovici. Păi, nu aveți și dumneavoastră o intersecție cu băieții aia din servicii?
Teodorovici: Eu, personal?
Turcescu: Da. N-ați trecut pe la școala lor, pe-acolo?
Teodorovici: Eu am o diplomă de la Academie…
Turcescu: Care Academie?
Teodorovici: Păi, spuneți dumneavoastră, ați fost cel mai perspicace. Vedeți că v-ați dat de gol, cum ați mușcat din capcana…
Turcescu: Ce diplomă?
Teodorovici: Pe trei luni de zile, este un curs postuniversitar.
Turcescu: Dar care Academie?
Teodorovici: O academie, nu ştiu cum îi zice… Academia de… Academia Națională de Informații a SRI.
Turcescu: Așa!
Teodorovici: Am o diplomă de master sau ce este el, curs postuniversitar, unde nu am fost nici măcar o dată.
Turcescu: Păi, și cum ați luat diploma?
Teodorovici: Nu știu, întrebați-i pe cei care mi-au dat diploma.
Turcescu: Păi, de ce v-ați dus să o luați?
Teodorovici: Nu, mi s-a adus, nici măcar n-am luat-o eu. Mi s-a dat, da, pur și simplu.
Turcescu: Dar de ce v-au dat diploma aia?
Teodorovici: Probabil că merit.
Moderator: Dar cine v-a contactat să vă dea o diplomă?
Teodorovici: Nu, diploma a venit la finalul acelor trei luni de zile. La care, recunosc, eu n-am fost.
*
Ulterior, Eugen Teodorovici a precizat că diploma îi fusese adusă la birou.
A doua zi după acea emisiune, ANIMV a anunțat că Teodorovici absolvise Colegiul Național de Informații în 2013, urmând un curs postuniversitar de 45 de zile dedicat civililor.
„Senatul actual al Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» s-a autosesizat pentru a verifica condițiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici”, se preciza în comunicatul de presă al ANIMV.
Anularea diplomei lui Eugen Teodorovici
Într-un răspuns la o solicitare pe care PressOne a adresat-o Academiei Naţionale de Informaţii după numirea lui Eugen Teodorovici în funcția de ministru al Finanțelor, ni s-a comunicat că o comisie de specialitate a verificat respectarea procedurilor prin care acesta a obținut diploma de absolvire a Colegiului Naţional de Informații.
Respectiva comisie a constatat că Teodorovici a depus cerere și dosar de înscriere, apoi a fost prezent și a susținut colocviul de admitere, a încheiat un contract de studii cu ANIMV și a plătit taxa de școlarizare aferentă programului Colegiului.
Aceeași comisie a descoperit mai multe nereguli referitoare la modul în care Eugen Teodorovici a primit diploma de la Colegiul Naţional de Informaţii.
El nu a susținut evaluările la cele trei discipline obligatorii, nu i-au fost acordate note, nu a dat examenul de certificare a competențelor și nu şi-a ridicat personal diploma de absolvire de la sediul ANIMV.
În urma acestor încălcări ale Legii educației, conducerea ANIMV și cea a Colegiului au decis anularea certificatului de absolvire acordat lui Eugen Orlando Teodorovici.
„Menționăm că persoanele responsabile de încălcarea procedurilor de evaluare și acordare a certificatelor de studii din cadrul ANIMV nu mai au niciun fel de relație contractuală cu Academia Națională de Informații «Mihai Viteazul» sau cu Serviciul Român de Informații”, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Academiei SRI.
Aceeași comisie derulează un proces prin care verifică procedurile de obținere a diplomelor de către toți absolvenții Colegiului, de la înființare până în prezent.
„Menționăm că, pe parcursul verificărilor, activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”, mai precizează Biroul de Presă al Academiei SRI.
PressOne a încercat să obțină și poziția ministrului Eugen Teodorovici, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la SMS înainte de publicarea acestui articol.

Fostul director al SRI George Maior, actualmente ambasador al României la Washington. Foto: Lucian Muntean
Lobbyistul Ciobanu
Primele informații publice care au pus sub semnul întrebării funcţionarea Colegiului Naţional de Informaţii au apărut la începutul lunii septembrie 2017, după reținerea lui Sergiu Nicolae Ciobanu într-un dosar DNA care vizează fraudarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ciobanu este fin al lui George Maior şi i-a fost consilier personal în toată perioada în care acesta a condus SRI.
Într-o stenogramă aflată în dosarul de la DNA, Ciobanu descrie Colegiul Naţional de Informaţii ca fiind o poartă de acces în sistemul de securitate, un loc unde politicieni în ascensiune se duceau pentru „lobby”, după spusele sale.
În discuția purtată cu o femeie care avea să-l denunțe la DNA, Ciobanu susținea că prezența la cursuri nu era obligatorie. Diploma, în schimb, ajuta la „relaționarea” cu deputați, senatori şi membri ai Guvernului.
„Să faceți, dom’le, la Academia Națională de Informații… Vreo trei luni. Pentru… pe securitate… în… mă rog, e pe domeniul de securitate, dar ăsta vă ajută foarte mult la relaționarea cu care… În mediul ăsta… Cursurile sunt marți, miercuri, joi de la 9 la 12. Dacă veniți o dată… marțea, lunea ăă… marțea, miercurea sau joia. Nu trebuie să fiți prezentă mereu”.
Fostul consilier al lui Maior explica și cum se poate absolvi Colegiul, cu un material de numai 3-4 pagini:
„Vă ajut eu cu documentația și cu… că trebuie făcut un… un… ăă… material de 3-4 pagini, un colocviu care trebuie prezentat pe zona asta de siguranță națională. Da’ tu… putem s-o legăm de… zona asta medicală. Poa’ să fie o… e pe siguranță națională, ar putea să fie și un studiu privind îmbătrânirea populației la, la, la… riscuri și așa mai departe, știți!?”
Pentru a-și convinge partenera de discuție despre „intrarea” pe care o avea la Academia Națională de Informații, Sergiu Nicolae Ciobanu i-a spus cum influențase numirea unui om de afaceri, care construise un spital pentru SRI, într-un post de profesor la această instituție.
„Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Victor Matei. El e un constructor de spitale. Și pe Victor l-am dus profesor la Academia Națională de Informații. SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la Sociologie, «Managementul crizelor», l-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații…”
Anul trecut, după o altă solicitare formulată în baza Legii 544/2001, Academia Națională de Informații ne-a răspuns că Victor Matei nu a fost angajatul instituției, dar că a fost colaborator, poziție pe care a deținut-o și la Facultatea de Sociologie a Universității din București.
Totuși, în CV-ul depus la Universitatea din București, Victor Matei susține că în intervalul 2014–2015 a fost lector la ANIMV în cadrul programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă: Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale și europene.
Această informație indică faptul că el a predat chiar la Colegiul Național de Informații.
În perioada 1982-1985, Victor Matei a fost lăcătuș mecanic, iar între 1985 şi 1989 a fost tehnician proiectant. Astăzi, el are două doctorate, unul în Științe militare, obținut la Universitatea Națională de Apărare, și unul în Relații economice internaționale, obținut la Universitatea din Craiova. Din 2016, este doctorand la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport.
Etapa de restructurare
Primele semnale care puneau la îndoială modalitatea de organizare a cursurilor de la Colegiul Național de Informații au apărut în presă în 2015, în contextul dezvăluirilor despre plagierea unor teze de doctorat susținute la ANIMV.
Una dintre criticile aduse Colegiului viza faptul că la cursuri se amestecau ofiţeri de informaţii cu politicieni, magistraţi şi reprezentanți ai societății civile.
O altă critică spunea că, la Academia SRI, implicit şi la Colegiul Național de Informații, fusese posibilă producerea unor derapaje grave. Asta cu toate că educația este inclusă la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” al Strategiei Naționale de Apărare, iar SRI, prin ofițerii săi, ar fi trebuit să culeagă date despre problemele sensibile din învăţământ, pe care să le pună la dispoziția decidenților politici.
Fostul director al SRI George Maior recunoştea, într-un interviu acordat PressOne în septembrie 2016, că doctoratele plagiate reprezintă un risc la adresa securității naționale.
Toate aceste lucruri au dus, în 2016, la o primă încercare de reformare a Colegiului SRI, prin numirea în funcția de director a lui Iulian Fota, conferențiar universitar la ANIMV și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit unor surse din SRI, o altă măsură pe care conducerea Serviciului a luat-o în considerare încă din 2016 a fost să limiteze accesul la programele Colegiului doar la angajații SRI.
Totuși, pe pagina de internet a Colegiului, acest lucru a fost anunțat ca aplicabil din 2017:
„Programul Colegiului Național de Informații se va adresa preponderent persoanelor care dețin autorizație de acces la documente clasificate, prin natura activităților profesionale pe care le desfășoară, în domenii relevante pentru securitatea națională”.
Acum, conducerea SRI a ajuns la concluzia că singura modalitate de a reduce pagubele de imagine pe care le decontează de trei ani încoace este să închidă Colegiul.
Aceste decizii, care arată o intenție clară de curățenie în cadrul Academiei SRI, vin după măsura din 2016 de reducere a numărului de doctoranzi la concursurile de admitere din 2016 și 2017.

Iulian Fota (cu părul alb) este directorul Colegiului Naţional de Informaţii din 2016. Foto: George Călin / Inquam Photos
Politicienii, atrași de Colegiul SRI
Colegiul Național de Informații a fost gândit după modelul Colegiului Național de Apărare, care funcţionează în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” şi pe unde trece o mare parte din elita politică și administrativă a țării.
Scopul declarat al CNI, așa cum reiese de pe pagina sa de internet, era de a oferi cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă, prin intermediul cărora „SRI participă la creșterea nivelului de expertiză a reprezentanților societății civile, administrației publice și mediului privat și la o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate actuale”.
„În majoritatea cazurilor, cursanții au fost beneficiari ai produselor de intelligence – parlamentari, demnitari și funcționari guvernamentali, funcționari publici din administrația centrală și locală, dar și reprezentanți ai unor mari companii sau ai mass-media”, se mai precizează pe pagina CNI.
De la înființare, în 2002, și până în prima parte a lui 2017, pe la Colegiu au trecut 885 de persoane, potrivit unui alt răspuns primit de la Biroul de Presă al ANIMV.
În cei 15 ani de funcţionare, doar 40 de absolvenți ai CNI au provenit dintre cadrele SRI. Ceilalţi absolvenţi au fost persoane din societatea civilă (presă, ONG-uri, Biserică, sindicate sau din mediul privat), din ministere și agenții guvernamentale, din partide, din Parlament şi din administrația locală, dar și din alte servicii secrete (SIE, SPP, STS sau din serviciile MAI și ale MApN).
În spatele acestor numere stau numele unor personalități ale vieții politice și publice din România.
Mihai Tudose − fost premier, Sorin Grindeanu − fost premier, Sorin Câmpeanu − fost ministru al Educației, Claudiu Manda − deputat și șeful Comisiei de control al activității SRI, Georgian Pop și Cezar Preda − deputați și foști șefi ai Comisiei de control al activității SRI, toţi au absolvit acest Colegiu.
Cristian Bușoi, Ramona Mănescu, Angel Tîlvăr, Marilen Pirtea, Valeriu Zgonea, Gabriel Vlase, Octavian Marius Popa, Ioan Bălan, Alin Popoviciu, Ninel Peia, Ionuț Stroe, Claudia Boghicevici, Daniel Barbu − cu toţii parlamentari sau europarlamentari − sunt și ei absolvenți ai Colegiului Național de Informații.
Și alți funcționari publici de rang înalt, cum este Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate, și-au trecut în CV-ul public cursurile postuniversitare absolvite la Colegiul SRI.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 4 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 4 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 10 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 2 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „ANTIGRINDINĂ”: CUM S-A TRANSFORMAT „SCUTUL NAȚIONAL” ÎN MAȘINA DE SPĂLAT BANI CU TENTACOLE SPRE KREMLIN ȘI OTRĂVIREA RECOLTELOR!



