Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/Procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi/Musamalizari ordinare ale lui KOVESI – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Plângerea fostului ofiţer SRI, Florin Gulianu, a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar col. Văetişi Marian, având ca finalitate netrimiterea în judecată a fostului său şef de la SRI Prahova, col. Marin Constantin, pentru savarsirea infractiunilor de:

 abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuz in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,
 delapidare prevazuta si pedepsita de art. 295, alin. 1 din noul Cod penal – in modalitatea de folosirea de către un funcţionar public, în interesul său, de alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează (respectiv art. 2151, alin. 1 din vechiul Cod penal) si
 infractiuni de coruptie sau asimilate infractiunilor de coruptie, ori infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie prevazute si pedepsite, de vechiul si noul Cod penal si Legea nr. 78/2000 Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

la pachet cu o companie selectă:

– g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL – prim-adjunct al directorului Serviciului Roman de Informatii, pentru savarsirea infractiunilor de:
 abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuzul in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art. 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,

 instigare la abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 47 raportat la art. 297 din noul Cod penal (respectiv art. 25 raportat la art. 246 si art. 248 din vechiul Cod penal), in forma continuata,

 omisiunea sesizarii organelor judiciare prevazuta si pedepsita de art. 267, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 263, alin. 2 din vechiul Cod penal), obligatia fiind prevazuta de art. 291, alin. 1 din noul Cod de procedura penala si

 uzurparea functiei prevazuta si pedepsita de art. 300 noul Cod penal,

precum si impotriva urmatoarelor alte cadre militare din SRI, coautori sau complici la:
– abuz in serviciu,
– fals intelectual (prevazut si pedepsit de art. 321 noul Cod penal, art. 289 vechiul Cod penal),
– uzul de fals (art. 323 noul Cod penal, art. 291 vechiul Cod penal), astfel:
– g-ral. brig. GHITA VASILE – seful Directiei Generale Securitate Interna;
– col. PASARE BOGDAN – seful Directiei Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

– cpt. DAMUREANU GEORGE – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare speciala;
– col. ANGHEL GABRIEL – din Corpul de Control al directorului SRI, seful comisiei de verificare speciala (actiune efectuata in perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– lt. col. GEORGESCU – Directia Juridica, membru in comisia de „verificare speciala”;
– lt. col. DUMITRESCU MARIAN – sef Sector Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu petentul,
– col. VRANCEANU MARIUS – loctiitor al sefului Corpului de Control al SRI, inginer, seful comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata de ofiţer impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– cpt. NEAGU MIHNEA – sef Birou Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– mr. ALEXANDRU GEORGE BOGDAN – sef sector in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, al doilea ofiter intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014 şi care a realizat activitatea nejustificata, abuziva si de un grotesc tipic prin care, in toamna anului 2012, la sediul DJI Prahova (in biroul ofiterului cu securitatea interna, colegul sau, care era intr-o completa necunostinta de cauza cu privire la situatia creata si scopul prezentei superiorului sau ierarhic) i-a interzis insidious ofiţerului, implicit, sa mai intretin legaturile interumane / sociale preexistente cu prietenii personali si de familie, parlamentarii DANIEL SAVU si ION EPARU, sub pretextul penibil ca, o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI,

toti intocmind / aproband/ avizand, dupa caz, rapoartele la care fac referire, in care au consemnat / retinut, in exercitarea atributiilor de serviciu, fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului (despre subsemnatul si alti doi colegi), ori au omis, cu stiinta, a insera unele date sau împrejurări (despre col. MARIN CONSTANTIN) si, trunchiate, interpretate speculativ si cu motive false, flagrant contrare adevarului, le-au folosit pentru a produce consecinte juridice: sanctionarea disciplinara, eliberarea din functia de sef sector, punerea la dispozitie, mutarea la alta unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate si, in final, potrivit scopului urmarit, trecerea in rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi, şi că nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat, nici chiar la SRI. El susţine că Kovesi şi Coldea au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care a ieşit în conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat în 2016 prin decizie a Tribunalului Militar Bucureşti.
Tot în plângere, fostul ofiţer SRI arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.
Plângerea conţine multe alte elemente uluitoare şi grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes. (Ec Adrian Radu).

Adresa_plangere Ordonanta 109_P_31.10.2014(1)

Anchete

Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților

Publicat

pe

De

Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.

RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă

Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.

Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.

Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?

Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.

Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.

Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”

În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:

„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”

Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală

Publicat

pe

De

O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.

Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali

Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.

Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.

„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști

Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.

Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.

Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională

Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.

Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.

Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului

Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.

Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.

Citeste in continuare

Anchete

Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă

Publicat

pe

De

Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.

Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe

Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.

Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.

Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului

În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.

Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.

Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar

Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.

Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!

În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de...

Exclusiv11 ore ago

FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”

Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea...

Exclusiv11 ore ago

OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE

În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se...

Exclusiv2 zile ago

GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!

România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un...

Exclusiv2 zile ago

BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!

Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de...

Exclusiv2 zile ago

Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței

Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm...

Exclusiv2 zile ago

MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!

Într-o Românie unde instituțiile statului par anesteziate cu sirop de fructoză „fantomă”, la curtea „Sultanului Sifonului” de la Ploiești, Dragoș...

Exclusiv2 zile ago

Bolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției

Se pare că plaiurile mioritice au devenit prea strâmte pentru ego-urile gonflate ale tinerilor „piloți” de ocazie, care confundă ulițele...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)

Județul Prahova a devenit, în ultimii ani, un soi de mausoleu al legalității, unde instituțiile statului nu mai miros a...

Exclusiv3 zile ago

„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului

România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...

Exclusiv4 zile ago

Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției

Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...

Exclusiv4 zile ago

Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere

În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...

Exclusiv4 zile ago

IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT

Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...

Exclusiv4 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv4 zile ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv