Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/Procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi/Musamalizari ordinare ale lui KOVESI – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Plângerea fostului ofiţer SRI, Florin Gulianu, a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar col. Văetişi Marian, având ca finalitate netrimiterea în judecată a fostului său şef de la SRI Prahova, col. Marin Constantin, pentru savarsirea infractiunilor de:

 abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuz in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,
 delapidare prevazuta si pedepsita de art. 295, alin. 1 din noul Cod penal – in modalitatea de folosirea de către un funcţionar public, în interesul său, de alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează (respectiv art. 2151, alin. 1 din vechiul Cod penal) si
 infractiuni de coruptie sau asimilate infractiunilor de coruptie, ori infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie prevazute si pedepsite, de vechiul si noul Cod penal si Legea nr. 78/2000 Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

la pachet cu o companie selectă:

– g-ral. lt. COLDEA FLORIAN MIHAIL – prim-adjunct al directorului Serviciului Roman de Informatii, pentru savarsirea infractiunilor de:
 abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 297, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 246 – abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si art. 248 – abuzul in serviciu contra intereselor publice din vechiul Cod penal) in forma continuata si art. 132 din Legea nr. 78 din 08 mai 2000 pentru prevenirea, desoperirea si sanctionarea unor fapte de coruptie, articol modificat de pct. 9 al art. 79 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012,

 instigare la abuz in serviciu prevazuta si pedepsita de art. 47 raportat la art. 297 din noul Cod penal (respectiv art. 25 raportat la art. 246 si art. 248 din vechiul Cod penal), in forma continuata,

 omisiunea sesizarii organelor judiciare prevazuta si pedepsita de art. 267, alin. 1 din noul Cod penal (respectiv art. 263, alin. 2 din vechiul Cod penal), obligatia fiind prevazuta de art. 291, alin. 1 din noul Cod de procedura penala si

 uzurparea functiei prevazuta si pedepsita de art. 300 noul Cod penal,

precum si impotriva urmatoarelor alte cadre militare din SRI, coautori sau complici la:
– abuz in serviciu,
– fals intelectual (prevazut si pedepsit de art. 321 noul Cod penal, art. 289 vechiul Cod penal),
– uzul de fals (art. 323 noul Cod penal, art. 291 vechiul Cod penal), astfel:
– g-ral. brig. GHITA VASILE – seful Directiei Generale Securitate Interna;
– col. PASARE BOGDAN – seful Directiei Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

– cpt. DAMUREANU GEORGE – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare speciala;
– col. ANGHEL GABRIEL – din Corpul de Control al directorului SRI, seful comisiei de verificare speciala (actiune efectuata in perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– lt. col. GEORGESCU – Directia Juridica, membru in comisia de „verificare speciala”;
– lt. col. DUMITRESCU MARIAN – sef Sector Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu petentul,
– col. VRANCEANU MARIUS – loctiitor al sefului Corpului de Control al SRI, inginer, seful comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata de ofiţer impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– cpt. NEAGU MIHNEA – sef Birou Juridic in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, membru al comisiei de solutionare juridica, pe exceptii si pe fond, a contestatiei formulata impotriva sanctiunii disciplinare „mustrare scrisa” si impotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– mr. ALEXANDRU GEORGE BOGDAN – sef sector in cadrul Directiei Generale Securitate Interna, al doilea ofiter intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014 şi care a realizat activitatea nejustificata, abuziva si de un grotesc tipic prin care, in toamna anului 2012, la sediul DJI Prahova (in biroul ofiterului cu securitatea interna, colegul sau, care era intr-o completa necunostinta de cauza cu privire la situatia creata si scopul prezentei superiorului sau ierarhic) i-a interzis insidious ofiţerului, implicit, sa mai intretin legaturile interumane / sociale preexistente cu prietenii personali si de familie, parlamentarii DANIEL SAVU si ION EPARU, sub pretextul penibil ca, o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI,

toti intocmind / aproband/ avizand, dupa caz, rapoartele la care fac referire, in care au consemnat / retinut, in exercitarea atributiilor de serviciu, fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului (despre subsemnatul si alti doi colegi), ori au omis, cu stiinta, a insera unele date sau împrejurări (despre col. MARIN CONSTANTIN) si, trunchiate, interpretate speculativ si cu motive false, flagrant contrare adevarului, le-au folosit pentru a produce consecinte juridice: sanctionarea disciplinara, eliberarea din functia de sef sector, punerea la dispozitie, mutarea la alta unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate si, in final, potrivit scopului urmarit, trecerea in rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Coldea, prin Kovesi, şi că nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat, nici chiar la SRI. El susţine că Kovesi şi Coldea au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care a ieşit în conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat în 2016 prin decizie a Tribunalului Militar Bucureşti.
Tot în plângere, fostul ofiţer SRI arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.
Plângerea conţine multe alte elemente uluitoare şi grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes. (Ec Adrian Radu).

Adresa_plangere Ordonanta 109_P_31.10.2014(1)

Anchete

Mircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față

Publicat

pe

De

Înalta Curte îi mai trage o dată oblonul lui „Portocală”

Fostul procuror de la Ploiești, Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”, primește încă o porție de justiție rece, la pachet cu un cartonaș roșu definitiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit publicației Lumea Justiției, instanța supremă a menținut definitiv, în februarie, a doua excludere disciplinară a acestuia din magistratură, sancțiune pronunțată pentru modul în care a fost „fabricat” celebrul dosar supranumit „Tigăile lui Sebastian Ghiță”.

Dacă prima excludere definitivă din 2019 l-a dat deja afară din sistem, a doua vine ca o lovitură de siguranță: nu schimbă trecutul, dar îi mai pune un lacăt pe viitor, amânând cu încă trei ani orice eventuală tentativă de întoarcere în magistratură. Cu alte cuvinte: ieșirea din scenă a avut loc demult, dar acum i s-au stins și luminile de la culise.

Dosarul „Tigăile lui Ghiță”: improvizație penală după rețetă proprie

Conform dezvăluirilor din Lumea Justiției, cariera lui Negulescu a trosnit zgomotos în momentul în care a ieșit la lumină felul în care ar fi fost construit dosarul „Tigăile lui Sebastian Ghiță” – un dosar care, în loc să fie un act de justiție, a semănat mai degrabă cu un scenariu de bucătărie penală, unde probele se amestecă la foc mare și se servește un rechizitoriu „bine făcut”, indiferent de ingrediente.

Această abordare l-a costat scump pe fostul procuror. Nu doar profesional, prin excluderi succesive, ci și simbolic: din vânător de dosare a ajuns el însuși personaj de manual pentru derapajele din Justiție, menționat în hotărâri judecătorești și în presa de specialitate drept exemplu negativ de „așa nu”.

Mircea Negulescu, alergic la definitiv: încă o cale extraordinară… respinsă sec

Deși a fost scos din sistem încă din 2019, Negulescu nu pare împăcat cu ideea că ușa magistraturii i s-a închis. Potrivit aceleiași surse, după decizia definitivă a Înaltei Curți din februarie 2026, el a încercat să mai forțeze o dată nota, apelând la o cale extraordinară de atac: contestația în anulare.

Luni, 14 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat însă un răspuns limpede, de tip „nu mai insista”. Completul de 5 judecători – Mihnea-Adrian Tănase, Mirela Poliţeanu, Lucian-Ioan Gherman, Cristinel Grosu și Mihaela Glodeanu – a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, prin decizia nr. 126/2026, pronunțată în dosarul nr. 311/1/2026.

Tradus din juridic în română: încercarea de a întoarce pe dos o hotărâre definitivă a eșuat înainte să apuce măcar să intre pe fond. Procedura nu era nici măcar deschisă pentru astfel de manevre.

Contestație în anulare: „cerere respinsă, poftim la ieșire”

Decizia instanței supreme nu lasă loc de interpretări. În hotărârea pronunțată luni, judecătorii notează că:

  • contestația în anulare formulată de Mircea Negulescu împotriva deciziei civile nr. 24 din 2 februarie 2026 (pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ în dosarul nr. 1298/1/2025) este respinsă ca inadmisibilă;
  • cererea de suspendare a executării aceleiași decizii este respinsă ca rămasă fără obiect.

Pe scurt: nu doar că nu i se admite contestația, dar nici măcar nu mai are sens să discuți despre suspendare, fiindcă terenul procedural pe care voia să joace era deja ieșit din uz.

Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată, conform regulilor, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, în temeiul articolului 402 din Codul de procedură civilă.

Final de carieră: de la „vedetă a dosarelor” la client permanent al deciziilor definitive

Traiectoria lui Mircea „Portocală” Negulescu, așa cum reiese din relatările Lumea Justiției și din hotărârile instanței supreme, arată un drum abrupt:

  • de la procuror ultramediatizat, activ în dosare cu mize politice și publice ridicate;
  • la dublu exclus din magistratură, cu nume și prenume trecute la rubrica „abateri disciplinare”;
  • și, în final, la justițiabil care încearcă tot felul de căi extraordinare, doar pentru a primi, din nou și din nou, același verdict: definitiv, închis, nu se mai redeschide.

Pamfletar vorbind, Justiția română pare să-i fi transmis lui „Portocală” următorul mesaj:
ai folosit sistemul la maximum, acum sistemul te-a folosit ca exemplu. Iar la capitolul „reîncadrare în magistratură”, pentru cel puțin încă trei ani, răspunsul e clar: „nu se servește, bucătăria e închisă”. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Cum să rămâi fără permis în timp record: ghidul influencerului rutier de serviciu

Publicat

pe

De

Sindicatul Europol dezvăluie rețeta simplă, rapidă și aproape garantată pentru șoferii care vor să transforme un control de rutină într-un spectacol online — și permisul într-o amintire.

Ai fost oprit de poliție? Perfect. Ai uitat documentele, nu porți centura sau ai încălcat o regulă de circulație? Nicio problemă. Polițistul îți verifică identitatea, constată contravenția, aplică sancțiunea și, în mod normal, lucrurile se încheie civilizat.

Dar ce faci dacă amenda nu ți se pare suficientă? Dacă simți că internetul are nevoie urgentă de opinia ta despre Codul Rutier? Dacă vrei ca mii de urmăritori să afle cum funcționează „justiția din stradă”?

Scoți telefonul.

Pasul unu: pornește camera și oprește bunul-simț

În loc să aștepți finalizarea controlului, îți activezi instant cariera de jurnalist de investigații și începi transmisiunea live.

„Spuneți-mi numele dumneavoastră!”

Nu pentru că polițistul nu s-ar fi identificat deja. Nu. Întrebarea este adresată, în primul rând, publicului. Oamenii trebuie să știe cine este „specialistul nepregătit” care tocmai ți-a dat amendă.

Comentariile curg, acuzațiile de abuz se înmulțesc, iar secțiunea de chat se transformă într-un tribunal improvizat, cu experți în drept rutier formați exclusiv din clipuri de 30 de secunde.

Pasul doi: confundă controlul rutier cu platoul de televiziune

Polițistul îți cere să te deplasezi la autovehicul și să rămâi în interior, conform indicațiilor sale.

Aici ai două opțiuni.

Prima, plictisitoare și legală: respecți dispoziția, lași controlul să se încheie și pleci mai departe.

A doua, mult mai spectaculoasă: continui filmarea, explici publicului că „polițistul își face legea singur” și refuzi să urmezi indicația, convins că telefonul mobil ți-a conferit imunitate juridică.

În această variantă, live-ul devine mai interesant. Și mai costisitor.

Pasul trei: descoperă că like-urile nu suspendă legea

Potrivit prevederilor menționate de Sindicatul Europol, participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, precum și semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier.

Articolul 31 din OUG nr. 195/2002 stabilește această obligație, iar articolul 183 din regulamentul de aplicare prevede că șoferul oprit trebuie să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan, respectând indicațiile polițistului.

Cu alte cuvinte, controlul rutier nu este un concurs de replici pentru TikTok, iar agentul nu este obligat să intre în distribuția spectacolului tău online.

Marele premiu: 30 de zile fără volan

Dacă refuzi să respecți dispozițiile polițistului rutier, poți ajunge să primești, pe lângă amenda inițială, și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile, în condițiile prevăzute de legislația rutieră indicată de Europol.

Așadar, după ce ai explicat internetului că știi Codul Rutier mai bine decât Poliția Rutieră, vei avea suficient timp să continui dezbaterile juridice.

Doar că, în următoarea lună, o vei face de pe scaunul pasagerului, din stația de autobuz sau, pentru cei mai motivați, de pe bicicletă.

Morala: camera telefonului nu este scut legal

Să filmezi nu înseamnă automat că încalci legea. Problema apare atunci când transformi filmarea într-un pretext pentru a ignora dispozițiile legale și indicațiile polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Mai puțin circ pe live-uri și mai multă lectură din Codul Rutier, recomandă Sindicatul Europol.

Pentru că unele dintre cele mai scumpe cursuri de legislație rutieră nu se țin în școli de șoferi, ci pe marginea drumului — cu amendă în mână și permisul pus temporar pe pauză.

Respectarea legii nu se negociază în comentarii și nu se stabilește în funcție de numărul de like-uri. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Anchete

Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO

Publicat

pe

De

Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO

Reducerea forțelor SUA ar putea crea vulnerabilități într-un moment de presiune strategică asupra Alianței

Două dintre principalele componente ale descurajării NATO au fost serios afectate de la începutul anului 2026: diminuarea rapidă a stocurilor americane de muniții, pe fondul războiului cu Iranul, și limitarea substanțială a contribuției Statelor Unite la modelul de forțe al NATO în eventualitatea unui viitor conflict.

În acest context, Pentagonul a lansat o analiză a posturii militare americane din Europa. Secretarul pentru Război urmează să primească, la începutul lunii noiembrie, mai multe variante privind dimensiunea și distribuția forțelor americane de pe continent. Procesul ar urma să se încheie la începutul lunii decembrie, după care președintele Donald Trump va decide dacă acceptă, modifică sau respinge recomandările Pentagonului, cel mai probabil în urma consultărilor cu Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat.

O reevaluare periodică și realistă a angajamentelor americane în Europa este justificată. Totuși, în condițiile intensificării campaniei militare și hibride a Kremlinului împotriva statelor europene și ale faptului că reînarmarea Europei nu a atins încă viteza necesară, concluzia unei analize strategice ar trebui să fie menținerea unei prezențe militare americane robuste.

Spațiul pentru reduceri suplimentare este limitat

Statele Unite au în prezent aproximativ 80.000 de militari staționați permanent sau prin rotație în Europa. Cifra este deja sub media prezenței permanente americane de după încheierea Războiului Rece, estimată la circa 94.000 de militari.

Forțele americane dispun de numai trei aripi de aviație de vânătoare staționate permanent pe continent și nu au bombardiere strategice desfășurate permanent în Europa. Cea mai mare parte a Marinei americane operează în Pacific.

În Europa sunt bazate permanent doar o navă de comandă și control, aflată în Italia, și cinci distrugătoare staționate în Spania. Aceste nave sunt trimise constant în estul Mediteranei pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, ceea ce le limitează participarea la exercițiile cu aliații NATO. O a șasea navă de acest tip urma să se alăture forțelor americane din regiune în luna octombrie.

În aceste condiții, o reducere suplimentară a efectivelor nu ar elimina simple „rezerve” de capacitate, ci ar afecta direct misiuni și capabilități esențiale.

Bazele europene, esențiale pentru operațiunile americane

Războiul cu Iranul a evidențiat și mai clar importanța accesului la bazele militare și la spațiul aerian european. Pentagonul nu ar fi putut susține aceeași intensitate și durată a loviturilor împotriva regimului iranian fără drepturile de staționare, tranzit și survol oferite de aliații europeni.

Prezența americană în Europa este, de asemenea, susținută în mare măsură prin contribuții financiare indirecte ale contribuabililor europeni. Bazele militare americane sprijină nu doar descurajarea NATO și proiecția globală a puterii Statelor Unite, ci și influența politică a Washingtonului pe continent.

În plus, staționarea forțelor americane în Europa beneficiază de un sprijin public consistent în Statele Unite, inclusiv din partea unor segmente politice diferite.

Moscova urmărește limitele Alianței

Analiza posturii militare americane are loc într-un moment sensibil. Kremlinul pare dispus să testeze cât de departe poate merge înainte ca NATO să se fractureze sau să recunoască faptul că un conflict cu Rusia se află deja în desfășurare.

O serie recentă de atacuri și tentative îndreptate împotriva infrastructurii europene — inclusiv un atac asupra unui aeroport din Germania, atribuit direct Moscovei de autoritățile de la Berlin, precum și un incendiu la o fabrică poloneză de drone, considerat foarte probabil de premierul Donald Tusk ca fiind opera Rusiei — indică un model de escaladare.

De asemenea, directorul CIA ar fi efectuat recent o vizită în Rusia pentru a transmite un avertisment privind continuarea acțiunilor aventuriste împotriva statelor NATO. În paralel, Moscova urmărește cu atenție informațiile potrivit cărora stocurile americane de interceptori PAC-3 și rachete ATACMS din Europa au ajuns la niveluri „dincolo de critic”.

Înlocuirea acestor capabilități de vârf ar putea dura ani. Același interval este necesar și pentru compensarea reducerilor aduse contribuției americane la modelul de forțe al NATO — trupele și mijloacele care ar trebui să poată fi deplasate rapid în cazul izbucnirii unui conflict.

Reînarmarea europeană nu poate acoperi imediat retragerea americană

Investițiile masive ale statelor europene în apărare, impulsionate în parte de administrația Trump, reprezintă o evoluție importantă și necesară. Transformarea acestor investiții în capabilități operaționale nu s-a încheiat însă.

Aliații încearcă să acopere golurile lăsate de Statele Unite, dar nu dispun încă de suficiente mijloace — în special de capabilități strategice de sprijin — pentru a înlocui unu la unu contribuțiile americane retrase sau limitate la începutul anului.

Producția de armament necesită ani, nu luni. Această realitate este vizibilă inclusiv în eforturile actuale ale Pentagonului de a crește producția de muniții și de a reface stocurile.

Transmiterea semnalului că sprijinul american disponibil într-o eventuală criză europeană ar fi limitat pune o presiune suplimentară asupra dimensiunii și tipului de forțe deja staționate pe continent. Rusia trebuie să rămână convinsă că prezența militară americană, combinată cu puterea de foc a aliaților europeni, este suficientă pentru a descuraja orice confruntare directă.

Deciziile Washingtonului vor fi urmărite de întreaga Alianță

Descurajarea NATO, o alianță formată din 32 de state, este susținută de numeroase decizii și semnale transmise de guvernele membre. Pentru președintele Vladimir Putin, însă, Statele Unite rămân actorul decisiv.

Dacă Moscova ar ajunge la concluzia că Washingtonul nu poate sau nu dorește să intervină în mod semnificativ pentru apărarea aliaților, Rusia ar putea fi încurajată să își asume riscul unei agresiuni convenționale împotriva Alianței, înainte ca eforturile europene de reconstrucție militară să atingă masa critică.

Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, Roger Wicker, a avertizat recent asupra riscului diminuării prezenței americane înainte ca Europa să își refacă suficient capacitatea militară. El a subliniat că transformarea investițiilor în forță militară efectivă va necesita timp, iar revizuirea posturii americane trebuie să țină cont de posibilitatea ca Rusia, aflată într-o situație dificilă, să recurgă la agresiuni oportuniste în Europa.

Congresul va avea, la rândul său, un rol important în stabilirea viitoarei configurații a forțelor americane de pe continent. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2027 ar urma să consolideze restricțiile deja introduse împotriva retragerii trupelor americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari și să impună condiții suplimentare pentru orice reducere semnificativă a prezenței SUA.

Pentru moment, credibilitatea reînarmării europene depinde încă, într-o măsură considerabilă, de forțele americane deja prezente pe continent și de deciziile Washingtonului privind menținerea acestora.

Statele NATO, partenerii lor și Moscova vor urmări cu atenție această analiză. Miza este clară: orice eroare de calcul ar putea afecta nu doar postura militară americană în Europa, ci și credibilitatea întregului sistem de descurajare al Alianței.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv24 de ore ago

GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)

Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...

Exclusiv24 de ore ago

Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”

Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...

Exclusiv24 de ore ago

Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar

Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....

Exclusiv24 de ore ago

Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic

Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...

Exclusiv2 zile ago

Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”

Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...

Exclusiv3 zile ago

„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...

Exclusiv3 zile ago

„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125

Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusiv4 zile ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusiv4 zile ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv5 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv5 zile ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv5 zile ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv6 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv