Actualitate
Mega atac la siguranța națională
Obiectivul jafului preconizat înseamnă în cifre nu mai puțin de 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Este vorba de întreg perimetrul denumit Neptun Deep de pe platforma continentală a Mării Negre. O uriașă bogăție naturală. Conform Constituției, resursele sunt proprietatea publică a statului. În realitate, tocmai sunt pe cale să fie în totalitate cedate unor concerne private cu capital străin. Sub acest aspect, atacul la siguranța națională este maxim.
De mai multe ori, înalți oficiali ai Statelor Unite și, fără excepție, toți ambasadorii, s-au angajat să sprijine România pentru a-și obține independența energetică. Ce înseamnă asta? Înseamnă acces la propriile resurse. Care, după cum ne araă cifra de mai sus, sunt uriașe. În realitate însă, lucrurile stau altfel. Conform tratativelor care au avut loc până în prezent, a demersurilor insistente ale ambasadorului Hans Klemm, atât la cel mai înalt nivel guvernamental, cât și la cele mai înate nivele parlamentare, România este pe cale să-și piardă definitiv acestă uriașă resursă de hidrocarburi și gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre, în beneficiul exclusiv a trei giganți. Exxon Mobil, american, OMV Petrom, austriac și Lukoil, rusesc. Cum se poate întâmpla așa ceva?
Operațiunea de deposedare a României de cele 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale este pusă la cale printr-un simplu truc legislativ. În urma unor întâlniri care au avut loc la Guvern, la sfârșitul anului trecut. Între fostul premier Mihai Tudose și reprezentanții OMV Petrom și, separat, cu ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, dar și a demersurilor făcute în acest an la nivel parlamentar, a fost emisă de Tudose mai întâi o Hotărâre de Guvern și apoi a fost elaborat un proiect de act legislativ care, atenție, a fost deja adopta în Senat, urmând să fie propus spre aprobare și în Camera Deputaților. După care, președintele Klaus Iohannis va promulga legea fără să clipească. În esență, sunt prevăzute mai multe clauze derogatorii de la dreptul comun de natură să facă mai ușor accesibile resursele noastre din platforma continentală companiilor care fac exploatarea și, de asemenea, să reducă pe căi ocolite valoarea taxelor și redevențelor. În cele din urmă, rezultatul pe care-l poate calcula singur oricine studiază acest proiect de lege este că dintr-o uriașă bogăție naturală, apărată de Constituția statului, românii se vor alege până la epuizarea ei cu mai nimic. Cu sume infime de bani, rezultând din cele mai mici redevențe din Europa, și ele ciuntite prin actele normative și cu niciun metru cub de gaz obținut din propriile resurse.
Ca să mă fac mai bine înțeles, voi apela la o informație prezentată pentru prima dată de avocatul Dan Chitic pe această temă, după ce acesta a studiat în profunzime modificările legislative preconizate. Al doilea tip de argumente care demonstrează că suntem victima unei mari înșelătorii ține de logica elementară. Statul olandez are și el norocul unor zăcăminte uriașe pe platforma sa continenteală. Și statul olandez, ca și statul român, și-a dat întâlnire în scopul exploatării acestei bogății uriașe cu Exxon Mobil. Au avut loc tratative și, în urma acestora, ce credeți că a rezultat? Din exploatarea gazelor naturale olandeze, Exxon, pe lângă revedențe, adică procente din contravaloarea vânzării gazelor extrase, îi dă statului olandez 40% din producția propriu zisă. De observat că, în timp ce în România sunt de câteva ori mai mici decât în toate celelalte state europene, în Olanda ele se ridică la vârful ierarhiei. Dar esențial este că, în timp ce noi nu obținem niciun metru cub de gaze naturale de acum și până la epuizarea întreguui zăcământ, dacă legea trece zilele acestea prin Parlament, statul olandez se va bucura permanent în beneficiu propriu, pentru a-și acoperi consumul și pentru a face export, de 40% din întreaga cantitate exploatată. Acolo, în Olanda, se poate vorbi despre independență energetică. În România, nici vorbă de așa ceva.
Românii vor trebui să-și plătească la prețul pieței propriul consum, cumpărându-și astfel an de an o parte din bogăția sa naturală. Cât privește redevențele, adică bruma de bani pe care ar urma să o încasăm, și care spuneam că sunt cele mai mici din Europa, acestea teoretic vor reprezenta în final circa 3% din prețul gazelor vândute de cele trei societăți de exploatare. Numai că, atenție, dacă această lege blestemată trece și prin Camera Deputaților, nici cu acești 3% nu ne vom alege. De ce? Pentru că, din nou, se produc două trucuri legislative. Primul se referă la impozitarea directă prevăzută în altă lege și care urmează să fie abrogată prin noul act normativ. Această impozitare directă ar fi repezentat 60% din veniturile suplimentare neprevăzute inițial de societatea de exploatare. Mai concret, autorităților române li se livrează un grafic. În baza căruia Exxon, să spunem, plătește impozitul acela modic de care vorbeam mai sus. Dacă însă planul este depășit, impozitul poate reprezenta circa 60% din veniturile suplimentare. Această prevedere urmează să se abroge.
În al doilea rând, a fost inventat un mecanism al așa ziselor „creanțe fiscale”, care își produce nu numai efecte pentru viitor, ci și retroactiv. Prin acest mecansim, nici amărâtele de redevențe nu mai ajung în trezoreria statului, pentru că statul nostru ce va primi cu o mână va da cu cealaltă, sub pretextul asigurării în beneficiul societății care exploatează gazele naturale a „creanțelor fiscale”. Care, de fapt, nu reprezintă altceva decât întoarcerea banilor sub forma unor credite nerambursate. Și, astfel, în timp ce populația României stă cu ochii pe jalnicele spectacole din viața politică sau din așa zisa Justiție penală, partenerii noștri euroatlantici , inclusiv marele vecin de la Răsărit, ne devalizează într-o liniște desăvârșită. Cu concursul unor autorități „binevoitoare”.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Featuredacum 5 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea




