Transformarea Poliției și Impactul asupra Justiției în România

Originea și Evoluția Miliției Populare

La 22 ianuarie 1949, Poliția a fost transformată în Miliția Populară, personalul fiind în mare parte format din indivizi cu educație redusă, „scoși din producție”. Aceștia urmau inițial un curs de formare profesională de doar două luni, perioada de instruire extinzându-se treptat la șase luni, un an și ulterior doi ani. Spre deosebire de ofițerii Poliției Regale, care aveau studii în științe juridice și unii chiar doctorate în Drept, din cei 35.000 de angajați ai Miliției, numai 161 aveau studii superioare. Majoritatea, respectiv 9.600, aveau doar patru clase sau mai puține, iar 7.800 nu depășiseră șase sau șapte clase.

Reorganizarea Ministerului de Interne

Pe 18 decembrie 1990, a fost adoptată Legea nr. 40, care organiza și reglementa funcționarea Ministerului de Interne, incluzând structuri precum Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Pompierii și Arhivele Naționale. O mare parte din foștii milițieni au continuat să activeze în noile structuri, mulți dintre ei lucrând încă 10, 15 sau chiar 20 de ani. Un exemplu este cms. șef Ionel Trandafirescu, care a avut o vechime totală de 31 de ani în Miliție și Poliție.

Mentalități Persistente în Poliția Română

După mai bine de 30 de ani de la Revoluție, te-ai aștepta ca cetățenii să nu mai întâlnească mentalitatea milițienească în Poliția Română. Din păcate, realitatea este alta. La IPJ Prahova, recent s-a descoperit un exemplu al acestei mentalități, în persoana COMISARULUI ȘEF DE POLIȚIE CODRUȚA ȘCHIOPU, șef al SERVICIULUI DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂȚII ECONOMICE.

Contextul scandalului White Tower

Scandalul White Tower din Ploiești a avut un impact devastator asupra familiilor afectate, evidențiind o problemă sistematică de fraudă în sectorul imobiliar din România. Această situație subliniază, de asemenea, probleme grave de corupție și lipsă de integritate în sistemul de justiție, complexitatea acesteia fiind accentuată de influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților.

Expunerea corupției în Ploiești

Cazul White Tower a devenit simbolul escrocheriilor imobiliare din România, lăsând numeroase persoane din Ploiești fără apartamentele pentru care au plătit sume considerabile. Investigațiile dezvăluie un amatorism suspect din partea dezvoltatorilor, care aveau, înainte de a se implica în acest proiect controversat, doar afaceri minore, dar au reușit să își extindă influența prin asocieri cu personalități importante din administrația locală și județeană.

Detaliile schemei imobiliare frauduloase

În scandalul White Tower, PFA Lupu Mărioara, condusă de Mărioara Lupu și fiul său, Mihai Lupu, a conceput o schemă prin care același apartament era vândut mai multor cumpărători. Aceasta denotă nu doar lipsă de etică, ci și o planificare minuțioasă a fraudelor, provocând victimele pierderi semnificative, prejudiciul total ajungând la aproximativ 935.500 euro și 423.551 lei.

Complicitatea în rețeaua fraudelor

Investigațiile au scos la iveală o rețea complexă de complicități, incluzând notari publici, polițiști, avocați și parteneri de afaceri ai inculpaților. Pe 16 ianuarie, se împlinesc doi ani de la depunerea primei plângeri penale împotriva escrocherilor din mafia imobiliară White Tower, iar de mai bine de doi ani, polițiștii corupți din IPJ Prahova susțin în mod fals în fața presei că nu există dovezi sau probleme. În același timp, ziarul Incisiv de Prahova a expus constant această escrocherie și gruparea de criminalitate organizată din sectorul imobiliar.

Informații recente despre Dosarul 727 / 42 / 2024

Recent, au apărut informații de ultim moment referitoare la Dosarul 727 / 42 / 2024, în care Vlad Nichita, parte din Baroul Prahova, este implicat în mega-escrocheria imobiliară White Tower și City Gate. De-a lungul anilor, el a acumulat o avere considerabilă, evaluată la câteva milioane de euro. Dosarul analizează contestarea ridicării sechestrului asigurator, iar judecătoarea de drepturi și libertăți, Apostu Lavinia Nusa, a amânat repetat decizia, stabilind un nou termen pentru 16.01.2025. Astfel, peste 100 de păgubiți așteaptă cu anxietate hotărârea, care reprezintă ultima lor speranță de recuperare a pagubelor cauzate de grupul infracțional.

Bomba din dosarul White Tower

Întrebarea care se ridică este: de ce aceste întârzieri? Răspunsul poate fi că procurorul de caz a fost sabotat, iar informațiile sensibile din dosar ajungeau la gruparea de criminalitate economică, care își lua măsuri de precauție. Polițiștii din cadrul IPJ Prahova, implicați în anchete, erau chemați zilnic în biroul COMISARULUI ȘEF DE POLIȚIE CODRUȚA ȘCHIOPU, șef al SERVICIULUI DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂȚII ECONOMICE, care îi chestiona fără o bază legală despre progresul dosarului și următorii pași.

Aceste informații erau astfel notate, ceea ce ridică întrebări despre cui raporta Codruța Schiopu, probabil „sifonului” grupării de criminalitate organizată.

Colaborarea cu alte instituții

Se pare că la acest caz au colaborat ofițeri din cadrul Direcției Generale Anticorupție și ofițeri din cadrul Direcției Generale de Protecție Internă (DGIPI), fosta „Doi și-un sfert”. S-au utilizat toate mijloacele tehnice legale de monitorizare, fiind înregistrate întâlnirile dintre membrii acestei grupări de criminalitate economică și șefii din IPJ Prahova, care erau legături ale grupării.

În decembrie 2024, Codruța Schiopu și-a înaintat raportul de pensionare, iar întârzierea din dosar, coroborată cu atacurile recente ale inculpatului pseudojurnalist Cătălin Stavri, ar putea indica o panică a grupării, care nu mai avea informații despre planurile procurorului.

Așteptările viitoare

Amânarea deciziei în Dosarul 727 / 42 / 2024 ridică suspiciuni și întrebări despre transparența justiției. Peste 100 de păgubiți așteaptă cu speranță o verdict, care ar putea determina soarta lor.

Rămânem cu ochii pe evoluțiile acestui caz, așteptând cu interes decizia finală de azi din acest dosar (aici). (Cristina T.).