Exclusiv
Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalism, corupție, santaj, spagi și abuz de putere într-un singur pachet. Corupția și turbulențele din lumea „jurnalismului”
Cătălin Stavri: Un pseudo-jurnalist infruntat de Justiție
Așa cum dezvăluiam anterior, Cătălin Stavri, autoproclamat pseudo-jurnalist, spagar si santajist, se află în centrul unei controverse majore, fiind acuzat de narcomanie, șantaj și corupție. Această situație a readus în prim-plan o realitate alarmantă: vremea infractorilor și a gulerelor albe a revenit.
Contextul ilegal al incercărilor lui Stavri
Sub presiunea justiției, Stavri se confruntă cu măsura preventivă a controlului judiciar, decizie luată în urma cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub supravegherea procurorului Mihaila Mihai. Cu toate acestea, în loc să colaboreze cu autoritățile, Stavri a început să atace furibund procurorul de caz, martorii si pe cei care i-au devoalat ilegalitatile sprijinit de proptelele corupte din M.A.I.
Tactici de intimidare și presiune

Acuzările de presiune pe care Stavri le exercită au ca scop intimidarea procurorului, în încercarea de a influența desfășurarea anchetei în dosarele penale (opt la numar) în care este implicat. Cu frica de a fi privat de libertate, acesta recurge la tacticile sale vechi, publicând informații menite să compromită și să discrediteze justiția, precum și să șantajeze martorii și denunțătorii.
De-a lungul timpului, Stavri s-a folosit de platforma sa de santaje si delatiuni, incomod.ro, pentru a alimenta o campanie de denigrare împotriva autorităților și a celor care îi contestă acțiunile ilegale. Această abordare nu doar că subminează integritatea procesului judiciar, ci și contribuie la o atmosferă de nesiguranță și frică în rândul martorilor care se simt amenintati si li s-au creat o stare evidenta de temere.
Concluzie
Prin aceste acțiuni, Cătălin Stavri nu doar că își pune în pericol propria libertate, ci și afectează încrederea publicului în sistemul de justiție. Situația sa subliniază importanța unui răspuns ferm și concertat din partea autorităților, pentru a restabili ordinea și pentru a asigura faptul că toți cetățenii, indiferent de statutul lor, sunt supuși aceleași legi.
Justiția trebuie să prevaleze în fața amenințărilor, iar abuzurile de putere nu trebuie tolerate.
Amenințări și intimidări în Cazul Cătălin Stavri

Un incident amețitor s-a petrecut ieri, 19 decembrie 2024, când un denunțător și martor în dosarul lui Cătălin Stavri, acuzat de narcomanie, șantaj și corupție, s-a prezentat la procurorul de caz. O dată ajuns la parchet, martorul a fost intimidat printr-un apel telefonic din partea unui amic al inculpatului, Andrei Volosevici.
Tactici de intimidare
Apelul a avut scopul de a-l descuraja pe martor să denunțe faptele penale comise de cei trei infractori: Belu Cludiu, Andrei Volosevici și Cătălin Stavri. Inițial, s-a crezut că Stavri avea acces la informații din interiorul parchetului, dar ulterior s-a stabilit că persoana care a încercat să intimideze martorul a primit informații de la un avocat al inculpaților.
Cunoașterea ilegalităților
Martorul a avut ocazia de a sta la masă cu inculpații, având astfel cunoștință despre ilegalitățile comise de aceștia. Totuși, în ciuda cunoștințelor sale, acesta a fost supus presiunii din partea lui Stavri, care a lansat atacuri denigratoare prin intermediul fițuicii sale de șantaj, incomod.ro.
Implicații pentru Justiție
Acest incident evidențiază provocările cu care se confruntă martorii în procesele legale, în special în cazurile cu implicări de corupție și influențe externe. Intimidările și amenințările pot descuraja persoanele să își spună adevărul, afectând astfel integritatea procesului judiciar. Este esențial ca autoritățile competente să ia măsuri pentru a proteja martorii și pentru a asigura un mediu sigur în care aceștia să se simtă confortabil să depună mărturie.
Incidentele de intimidare nu pot fi tolerate, iar justiția trebuie să prevaleze, asigurându-se că toți participanții la procesul judiciar, inclusiv martorii, sunt tratați cu respect și protejați de orice retalii.
Corupția în IPJ Prahova: Legături problematice între politie și presă (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Un raport recent al serviciilor secrete care au monitorizat aceste „grozavii PENALE” evidențiază o serie de probleme grave de corupție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova, inclusiv relații compromise între polițiști și ziaristi, cum ar fi Cătălin Stavri, care au fost implicate în activități ilegale și abuzuri de putere.
Colaborarea ilicită între chestorul Miritescu și inculpatul Cătălin Stavri
Chestorul Eduard Miritescu, fost șef al IPJ Prahova și actual adjunct al Poliției Române, a fost si este acuzat că blochează sau limitează efectele unor anchete penale care îi vizează rudele sau apropiații din mediul de afaceri local. Aceasta practică a fost observată în special în cazul surorii sale, care, ca funcționar public în cadrul Direcției de Urbanism din Ploiești, a facilitat obținerea de autorizații de construcție în zone interzise.
Eduard-Miritescu-221207-222752
Arestări și strategii de acoperire

Sub conducerea lui Miritescu, s-ar fi încercat de asemenea acoperirea unor activități ilegale în dosarul „White Tower,” în care Stavri este profund implicat. Se menționează că Miritescu și Stavri au colaborat pentru a manipula justiția, îndreptând focusul anchetelor spre alți actori, pentru a proteja interesele financiare ale celor din cercul lor.
Metode de santaj și intimidare
Raportul detaliază cum Stavri, un pseudo –ziarist, narcoman, spagar si santajist care s-a autoproclamat luptător împotriva corupției, a fost implicat în mai multe activități de șantaj, utilizând informații compromițătoare obținute de la Miritescu. Aceste informații ar fi fost folosite pentru a amenința agenții economici din Prahova, cerându-le bani și alte beneficii pentru a rezolva „problemele” lor, inclusiv prin amenințări cu publicarea de articole denigratoare (Ziarul Incisiv de Prahova va publica absolut toate declaratiile celor prejudicati de acest infractor, declaratii date de mai mult timp in fata organelor de cercetare penala, asta ca sa intelegem de protectia oferita de sifonul mafiei, respectiv Ginel Preda si cei de la varful M.A.I., prin chestorul Eduard Miritescu!).
Demersuri legale și infiltrarea în sistem

Deși DGA Prahova a intrat în posesia unor înregistrări care documentează aceste abuzuri, se pare că probele au fost blocate, împiedicându-se astfel ca justiția să fie aplicată. Cu toate acestea, unii dintre cei afectați au sesizat direct DNA București în încercarea de a face dreptate.
În concluzie, situația de la IPJ Prahova reflectă o problemă sistemică de corupție și abuz de putere, unde indivizi din structuri de decizie colaborează cu persoane din afaceri și presă pentru a ascunde faptele ilegale. Această rețea complicată subliniază necesitatea unei reforme profunde și a implementării unor măsuri de transparență în sistemul de justiție și poliție din România.
Cum joacă pseudo-jurnalistul narcoman, spagar si santajist Cătălin Stavri în terenul corupției
Cătălin Stavri, cunoscut ca „pseudo-jurnalistul” din Ploiești, a făcut valuri în presa românească cu acuzații de narcomanie, șantaj și corupție. Cu o carieră construită pe „lupta” anticorupție, dar cu metode discutabile, Stavri a reușit să transforme justiția într-un joc de fotbal pe un teren al minciunilor și corupției.
Talentul la santaj
Stavri pare să fi ales să devină pseudo-jurnalist dintr-o dorință profundă de a-și exersa talentul la șantaj. Cu o mână pe tastatură și cealaltă în buzunarele greșite, a devenit expert în a-și promova articolele doar atunci când nu era subiectul propriilor sale acuzații. Campaniile sale de combatere a corupției, conduse prin intermediul fițuicii de santaj si delatiuni incomod.ro, s-au dovedit a fi mai degrabă o acoperire pentru activitățile sale dubioase.
Colaborarea cu ex-Procurorul Negulescu

Parteneriatul cu ex-procurorul Mircea Negulescu, cunoscut sub numele de „Portocală” sau „Zdreanță”, a facilitat demararea a numeroase acuzații false și arestări ilegale. Negulescu îi oferea lui Stavri informații despre anchete care apoi apăreau în publicațiile sale. Această colaborare a dus la arestarea multor persoane nevinovate, generând efecte devastatoare asupra acestora, inclusiv probleme de sănătate grave și, în unele cazuri, chiar moarte din cauza stresului provocat.
O abordare grotescă
Recent, pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Stavri a început să vizeze alte publicații care au expus metoda sa de șantaj. Ironia sorții face ca el să fi fost atât de aproape de adevăr încât să-și piardă viziunea. Ceea ce consideră a fi „lumina” adevărului s-a dovedit a fi, de fapt, reflectorul unei camere de interogatoriu comandate de prietenul său Negulescu.
Spectacolul grotesc al justiției
Cei doi formau un tandem periculos, transformând procesele legale într-un spectacol grotesc în care tasta condamnată dinainte era deja predestinată. Stavri, autoproclamat „Batman de cartier” cu glob de cristal, sugera si sugereaza nu doar arestări, ci și „ghilotinarea” publică a celor care îndrăznesc să conteste voința intereselor sale.
Aceste dezvăluiri subliniază nu doar problemele cu care se confruntă justiția în România, ci și pericolele reprezentate de persoanele care confundă rolul de jurnalist (in fapt, in cazul sau, narcoman pseudo-jurnalist fara macar bacul luat) cu cel de agent de influență, acționând în interes propriu asupra altora.
Pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Cătălin Stavri și mecanismele abuzive ale santajului
Un moment de „generozitate” prietenească apare în povestea complicată a lui Cătălin Stavri, atunci când Portocală îi servea pe tavă începutul unei anchete care viza o persoană care nu-i satisfăcea poftele personale, nu profesionale. Stavri publica pseudo-dezvăluiri în fițuica sa de șantaj, iar apoi prietenul său, ex-procurorul Mircea Negulescu, se autosesiza. Aceasta a constituit un sistem „ticluit” perfect, dacă nu ar fi fost atât de grosolan.
O turnură comică în evenimente
Într-o turnură comică, dar previzibilă, când lațul s-a strâns în jurul lui Stavri, acesta s-a prezentat la procurorul de caz ca un miel la tăiere — sau, mai degrabă, ca un „prieten” care vine să îți lase un măr otrăvit. Deși se prezenta drept colaborator, era mai degrabă panicat sau un turnător, oferindu-se să „facă lumină” într-un dosar în care era, surpriză, profund implicat.
Canabis pe toate strazile


















Sub lupa legii
După ce a ajuns el însuși sub lupa legii — cu control judiciar în dosarul „Mafia tarabelor” și suspiciuni grave în dosarul „White Tower” — pseudo – jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri (aici) a încercat să se reinventeze. Ce mod mai bun de a distrage atenția decât să atace?
Tactici de Intimidare
Stavri a început să-și îndrepte furia și resentimentele împotriva martorilor, dar și împotriva procurorilor și justiției în general. Această atitudine nu doar că i-a consolidat reputația de „pseudo-jurnalist,” ci a scos la iveală și mai multe probleme legate de integritatea sa și a metodelor sale de a face jurnalism.
Această poveste subliniază complexitatea raporturilor de putere și abuzuri în sistemul justiției, dar și pericolele asociate cu combinația dintre jurnalism și interesele personale, mai ales în contextul unei societăți aflate sub presiune de corupție și influențe externe.
Cătălin Stavri: Încercări de evasiune și controverse în dosarul „White Tower”
Cătălin Stavri, cunoscut pentru activitățile sale controversate, a fost deconspirat, însă a preferat să-și bage capul în nisip, lăsându-și mâinile adânc înfipte în buzunarele altora. De-a lungul timpului, acesta a pierdut mult timp jucând un meci greșit, fără a conștientiza gravitatea terenului alunecos pe care se află.
Problemele cu adevărat
Pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri a acuzat pe alții de „penalitate”, ignorând faptul că el joacă într-un meci în care are deja cartonaș roșu. Conform dovezilor publicate de redactorii noștri și de publicații locale și naționale, Stavri este implicat profund în mega-înșelătoria imobiliară care face parte din dosarul „White Tower”.
Când a simțit că terenul se strânge în jurul său, a ales să se prezinte „de bună voie și nesilit de nimeni” la procurorul de caz, la fel cum obișnuia să facă atunci când mergea la „prietenul” său, ex-procurorul Mircea Negulescu. Nechemat, neinvitat, a încercat să se prezinte ca „colaborator” în anchetă, afirmând că vine din bună intenție.
Contradicții în declarații
Cert este că, în urma întâlnirii cu procurorul, acesta a realizat că declarațiile lui Stavri erau contradictorii. În loc să colaboreze cu autoritățile, Stavri părea să se confunde cu anchetatorii, încercând să se disculpe și să se dezică de mulți dintre cei implicați în dosarul „White Tower”. A devenit, practic, un „colaborator” cu organele de anchetă.
Atacuri la adresa procurorului de caz
Orice cititor care nu se lasă manipulat de informații și descifrează știrile printr-un filtru critic poate observa că materialele apărute în fițuica de scandal, delatiuni si santaje (incomod.ro), coordonată de pseudo jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri, reprezintă un afront, chiar un atac împotriva procurorului de caz, Mihai Mihăilă, acuzat de practici similare cu cele pe care Stavri și Negulescu le adoptau în discuții informale.
Această situație evidențiază complexitatea și contradicțiile din lumea jurnalismului de scandal și subliniază modul în care presiunea mediatică poate influența desfășurarea justiției, fiind o lecție despre responsabilitatea atât a celor care informează, cât și a celor care sunt informați.
Probleme legale și incercări de „influentare” în cazul pseudo-jurnalsitului narcoman, santajist si spagar Cătălin Stavri
Cătălin Stavri, cunoscut pentru activitățile sale controversate, se confruntă cu multiple probleme legale, el fiind recent plasat sub control judiciar în urma unor acuzații grave. În plus față de vechile sale probleme legate de droguri, acesta este suspect în dosarul „Mafia tarabelor”, care vizează infracțiuni precum cumpărarea și traficul de influență, șantaj, uzurparea funcției, ultraj și purtare abuzivă.
O nouă acuzare și implicarea în anchete
Narcomanul santajist si spagar Stavri este, de asemenea, implicat în alte anchete legate de trafic de influență, mită și influențarea alegătorilor, inclusiv în mega-dosarul „White Tower”. Aceste acuzații se adaugă la o serie deja existentă de probleme legale, intensificând presiunea asupra sa și asupra carierei sale jurnalistice.
Nerespectarea legii și presiunea asupra justiției
Narcomanul santajist si spagar Stavri, care pretinde a fi un jurnalist de investigație, ar trebui să fie conștient de faptul că nimeni nu este mai presus de lege.
Potrivit articolului 276 din Codul Penal, „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Consecințe și perspective
Această situație sugerează că narcomanul santajist si spagar Catalin Stavri ar putea fi implicat într-un alt dosar penal, având în vedere gravitatea acuzațiilor și comportamentul său în fața justiției. Tentativele de a influența deciziile judecătorilor și a presa structurile judiciare nu vor rămâne fără consecințe legale.
În concluzie, evoluția cazului Cătălin Stavri evidențiază provocările cu care se confruntă societatea românească în ceea ce privește corupția și abuzurile de putere, precum și necesitatea de a menține integritatea sistemului de justiție. Vom reveni, cu multa placere. (Cristina T.).
Exclusiv
Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului
Exclusiv
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor controverse aprinse, acuzat fiind de ineficiență crasă, sifonare a banilor publici și chiar de agravarea secetei. Ceea ce părea o „rețetă perfectă pentru un jaf cu aprobare guvernamentală”, transformând HG 256/2010 într-o „biblie a mafiei antigrindină” și un „bilet direct spre Maldive” pentru beneficiari, primește acum o confirmare zdrobitoare.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a obținut în exclusivitate un Raport preliminar de o acuratețe dezarmantă, care demonstrează, fără replică, că toate dezvăluirile noastre au fost nu doar exacte, ci și profetic de corecte. Datele oficiale, furnizate chiar de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ Prahova) pentru perioada 2015-2025, aruncă în aer narațiunea oficială a unui sistem funcțional, expunând o realitate crudă: milioane de euro aruncați pe fereastră pentru o tehnologie fără niciun efect detectabil, ba chiar suspectată de a fi contribuit la problemele climatice.
În timp ce unele publicații, locale sau naționale, își arogă acum, cu o întârziere demnă de analele presei autohtone, ‘exclusivitatea’ dezvăluirilor despre sistemul antigrindină – un scenariu familiar- după cum am documentat până la saturație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc. și în tot internetul care mai are curajul să spună adevărul), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite, aidoma cazului WHITE TOWER (aici), unde abia în 2023 începeau să „descopere” ce Incisiv de Prahova documentase și publicase deja, cu acte (adevarate rechizitorii), încă din 2020 – noi le oferim indulgența noastră, deplângându-le, totodată, lipsa cronică de originalitate și de viteză.
„Scutul” fantomă: Când variabilitatea devine dovada ineficienței
Conform anexei 1 a HG 256/2010, ar fi trebuit să beneficiem de un sistem antigrindină ultramodern, rodul unor studii științifice și tehnologii inovatoare. Realitatea, așa cum o relevă datele DAJ Prahova, este complet diferită. Pe parcursul a nouă ani (2015-2024) în care sistemul antigrindină a funcționat „normal” în județul Prahova, suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an. O cifră care, la prima vedere, ar putea părea acceptabilă. Însă, statistica nu minte și scoate la iveală adevărul brutal: abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare, adică mai mare decât valoarea medie însăși!
Ce înseamnă asta? Explicația este simplă și devastatoare pentru susținătorii sistemului: într-un sistem tehnic eficient, variațiile de la un an la altul ar trebui să fie minime, controlate. Aici, fenomenul grindinei rămâne complet aleatoriu, „sărind” dramatic, exact ca și cum sistemul nu ar exista. Verdictul statistic este clar: sistemul nu controlează grindina. Banii publici, alocați „studiilor fără rezultate, omologărilor fictive și programelor experimentale eșuate”
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!, nu au produs nimic concret, ci doar o vastă operațiune de sifonare a bugetului.
Paradoxul prahovean: Fără rachete, mai puțină grindină și recole istorice!
Dacă ineficiența statistică nu era suficientă, anul 2025 oferă dovada supremă a inutilității sistemului. În 2024, sistemul a funcționat doar parțial (aprilie-iulie), iar în 2025, a fost oprit complet. Logica ar fi dictat o creștere masivă a pagubelor. Realitatea, însă, contrazice flagrant această așteptare, confirmând, încă o dată, acuzațiile Incisiv de Prahova privind „sistemul fantomă pe banii noștri”:
- 2024: 313 hectare afectate de grindină (sub media anilor cu sistem activ).
- 2025: 459,84 hectare afectate de grindină (tot sub media anilor cu sistem activ).
Cu alte cuvinte, în absența rachetelor, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost mai mici! Acest fenomen, bine cunoscut în știință, indică faptul că intervenția artificială nu avea, în realitate, niciun efect benefic.
Iar surprizele nu se opresc aici! Anul 2025, singurul sezon fără intervenții antigrindină, a înregistrat și cele mai mari producții agricole din întreg intervalul 2015-2025! Grâul a „explodat” de la 3.500-5.000 kg/ha la aproximativ 8.000 kg/ha; rapița a urcat la circa 4.500 kg/ha; floarea-soarelui a revenit la 2.500 kg/ha; iar porumbul a atins un nivel excepțional de peste 6.500 kg/ha. O creștere simultană pe toate culturile majore, exact în anul în care rachetele au tăcut, reprezintă un argument statistic irefutabil: oprirea însămânțărilor cu iodură de argint a coincis cu cel mai productiv an agricol al ultimului deceniu în Prahova.
Seceta: Adevăratul dușman ignorat, agravat de iluzii costisitoare
În timp ce statul român a investit zeci de milioane de euro într-un sistem antigrindină demonstrat acum ca fiind ineficient, a ignorat complet adevăratul flagel al agriculturii: seceta. O comparație a datelor DAJ Prahova este elocventă:
- Grindină (media 2015-2024): 560,32 hectare afectate.
- Secetă (media 2015-2024): 14.013 hectare afectate, adică de peste 25 de ori mai mult! În ani extremi, diferența a atins chiar și 50-100 de ori.
Cu toate acestea, finanțarea s-a concentrat exclusiv pe rachete, în timp ce seceta, responsabilă pentru peste 90% din pagubele agricole, a rămas complet neadministrată. Mai mult, analiza variabilității arată o abatere standard a secetei de 16.636 hectare, mult mai mare decât media, indicând un fenomen natural sever, pe care sistemul antigrindină nu doar că nu îl reduce, dar pare chiar să îl agraveze, coincizând anii cu consum mare de rachete cu anii de secetă severă (2020, 2024).
Și aici, anul 2025 aduce o altă revelație. În anul fără rachete, suprafața afectată de secetă a scăzut la 7.018 hectare, adică cu 50% mai puțin decât media ultimului deceniu. Astfel, în absența intervențiilor atmosferice, indicatorii agricoli s-au îmbunătățit drastic: mai puțină grindină, mai puțină secetă și producții record. Este pentru prima dată când datele oficiale arată simultan aceste trei tendințe pozitive, într-un an fără sistem antigrindină!
De La HG 256/2010 la salarii de nababi: Anatomia unei decepții de stat
Aceste descoperiri șocante amplifică acuzațiile noastre anterioare (sursa: Incisiv de Prahova) privind jaful din spatele Sistemului Național Antigrindină. HG 256/2010, prezentată drept fundamentul SNAG, s-a dovedit a fi „Hârtia ilegalității, biblia mafiei antigrindină”. Iar Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină (AASAG) continuă să funcționeze ca o „instituție-fantomă” , chiar și acum când activitatea sa principală este suspendată.
Cu 106 puncte de lansare inactive și o activitate „zero” de peste un an, AASAG continuă să plătească salarii de zeci de mii de lei. Directorul Dragoș Manole, plătit cu nu mai puțin de 20.000 de lei pe lună (sursa: Antena 3 CNN, Incisiv de Prahova), exemplifică perfect „școala tăcerii cu onoruri”, refuzând să detalieze în ce a constat „activitatea categorică” a instituției. Este o „orgie de sifonare a banilor publici” care sfidează orice logică economică și morală, mai ales într-o perioadă de austeritate.
DNA și Ministrul Agriculturii: Ultimul tren spre transparență și justiție?
Aceste noi date, irefutabile, intensifică apelurile repetate ale Incisiv de Prahova către Direcția Națională Anticorupție (DNA) de a se autosesiza și a investiga modul în care a fost implementată HG 256/2010. Sunt necesare răspunsuri clare și transparente cu privire la respectarea procedurilor legale, studiile de impact reale, monitorizarea cheltuielilor și eventualele conflicte de interese.
Ministrul Agriculturii, deși a avut curajul să suspende sistemul, are acum o datorie morală și legală sporită. Nu este suficient să oprești sistemul; trebuie „să-i trimiți pe hoți la Bălăcăneanca și să te asiguri că nu vor mai avea ocazia să fure niciodată ploaia și viitorul României!” . Acum, cu dovezile statistice că absența sistemului aduce beneficii reale, cazul devine de-a dreptul exploziv.
Concluzie: Să curățăm grădina statului de buruienile costisitoare ale incompetenței și corupției
„Fermierii – eroi ai pământului”, mai buni decât orice detectiv 007, au pus APIA la colț și au adus în atenția publică un jaf colosal. Noile date de la DAJ Prahova nu fac decât să le valideze pe deplin avertismentele și să arate că „sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite” .
Acest episod jenant nu este doar o știre, ci un simptom al unei boli profunde: corupția și incompetența la nivel înalt, protejate de un sistem inert. E timpul ca lopata să intre adânc în grădina statului, să scoatem la lumină toate aceste buruieni costisitoare și să le trimitem acolo unde le este locul: fie la Remat, ca rachetele, fie la Bălăcăneanca, ca pe toți hoții!
Vom reveni, pentru că această poveste este departe de a fi încheiată. (Cristina T.).
Exclusiv
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum o zi„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 4 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 2 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum 2 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 4 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 2 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic


Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!
Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!
„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră

