Revenirea asupra uitarilor și disimularilor lui Marcel Ciolacu

Revenim cu noi informatii despre uitarile/disimularile voite ale lui Marcel Ciolacu situatie care ne arata ce caracter duplicitar are acest demnitar al statului roman in calitate atat de premier cat si de  candidat la campania prezidentiala actuala.

Factori istorici și contextul supravegherii tehnice

Sa ne amintim, sau sa ii aminitim premierului Ciolacu ca in 2014 a fost supus unei activitati de supraveghere tehnica[1] intr-un dosar penal instrumentat de catre DNA, facut public de catre Romania TV undeva prin luna mai 2024 si nu de insusi demnitarul sus mentionat.

Aspecte hilare și nepublicate

Este adevarat ca in acest joc instrumentat jurnalistic de realizatorul emisiunii ce a prezentat documentul prin care deputatul Marcel Ciolacu era suspus unei activitati de intercepare, a  fost expus si un punct de vedere al celui vizat prin care s-au relevat unele aspecte hilare dar ne dezbatute public fiind chiar trecute cu vederea, in mod ciudat, de media natioanala.

Analiza documentului judecătoresc

Dar sa trecem la analiza celor prezentate la aceea data:

• Sub semnatura judecatorului de drepturi si libertati Valentin Horia Selaru de la Sectia Penala a ICCJ, in baza unei incheieri judecatoresti nr.76/29.04.2024, in dosarul nr.8/2014 aflat pe rolul instantei in cauza, s-a dispus pentru o perioada de 18 zile, de la data de 29.04.2014, pana la data de 16.05.2014 inclusiv, interceptarea comunicatiilor realizate de catre Ciolacu Ion – Marcel la numarul de telefon utilizat de catre acesta (banuim ca cel din dotarea parlamentara).
• Legislația și competența judecătorilor în situații penale
• conform 140 Codului de procedura panala – Cpp, mandatul de supraveghere tehnica se poate dispune, doar in cursul urmaririi penale la cererea procurorului de caz, de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta. Dupa cum sesizam instanta competenta a judeca si a dispune mandatul de surpaveghere tehnica a fost ICCJ, sens in care coroborand cu prevederile art.40 Cpp[2] constatam ca acest nivel de cometenta implica cel putin existenta in dosarul cauzei a unei persoane ce au si calitatea de demnitar al statului cum ar fi parlamentarii. Deci concluzionam ca intrucat in dosar apare si deputatul Ciolacu Ion Marcel putem presupune ca procedural procurorul DNA a fost obligat sa solicite interceptarea comunicatiilor unui judecator de la ICCJ, dar este posibil sa mai fi existat si alte persoane cu functii de demnitate publica precizate in articolul anterior subliniat in atentia procurorilor DNA in dosarul penal respectiv.
• Declarațiile lui Marcel Ciolacu
• Dar premierul Ciolacu a comunicat pe subiectul dat jurnalistului Victor Ciutacu, dupa cum citeaza acesta[3], astfel:

“Citez cu intonație din Marcel Ciolacu. Am avut tehnică audio video inclusiv în casă. 2 – nu am fost niciodată interesat să ascult înregistrările, este vorba despre un dosar pe o cauză locală care a fost clasat, îl cunoaște pe fostul șef al PSD Buzău, Vasile. Perioada de filaj coincide cu perioada în care Marcel Ciolacu trebuia să fie min al Dezvoltării, nu îl viza pe Marcel Ciolacu, au fost filați mai mulți lideri la vremea respectivă. Marcel Ciolacu a fost informat cu privire la existența mandatului de supraveghere. În luna octombrie a anului 2018, deci peste 4 ani și jumătate. Perioada de filaj care a fost statuată la 18 zile a durat până în aprilie până în sept 2014, din luna 4 până la 9. Marcel Ciolacu: am fost informat odată cu clasarea și, o acoladă, dosarul este deschis în 2016 și închis în 2018, dar noi am fost filați în 2014”.

Confuzie și neînțelegeri în declarațiile publice

• Observam “cu voiosie” cum Marcel Ciolacu nu prea stie despre ce vorbeste, intrucat sustine ca a avut tehnica audio video inclusiv in casa, dar mandatul de supraveghere scrie negru pe alb ca se utilizeza ca metoda speciala doar interceptarea comunicatiilor adica a celor realizate prin telefonie mobila si nu se face nicio referire la supravegherea audio, video sau prin fotografiere ca metoda speciala de supraveghere tehnica distincta de cea de interceptare a comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta[4], aspect care ridica intrebari fata de adevarulpe care il spune persoana vizata cu atat mai mult cu cat nu cunoaste legea penala, situatie ciudata pentru un demnitar al statului de prim rang (Prim ministru).
• Abuzuri și tăcerea celor implicați
• Ne intrebam, retoric, de unde stie, totusi, domnul Marcel Ciolacu ca a fost supravegheat audio – video in casa daca nici macar nu a fost interesat sa asculte interceptarile inregistrate in dosarul penal de referinta. Mai mult aflam tot din comunicatul dansului, citat de catre Victor Ciutacu, ca dosarul penal viza o cauza infractionala cu incidenta locala in care erau implicate unele persoane cum ar fi Ion Vasile, sef PSD Buzau si Cristinel Bagiu[5], sef Consiliu Judetean Buzau, membru PSD, dupa cum i-a nominalizat Marcel Ciolacu in raspunsul catre postul tv. Din aceste asertiuni si coroborand cu prevederile legale in domeniul penal constatam ca premierul Marcel Ciolacu denatureaza sau este intr-o mare confuzie logica intrucat calitatea celor doi sau a altora implicati in dosarul penal mai sus referit nu este de competenta ICCJ pentru obtinerea de catre procuror a mandatelor de supravegherea tehnica, ci de nivel inferior acesteia.
• In final, intrucat a fost clasat dosarul in anul 2018 dupa cum declara Marcel Ciolacu prin vocea jurnalistului tv, conform Cpp a fost informat cu privire la faptul ca i-au fost restranse drepturile si libertatile fundamentale in cauza penala data, dar in celasi timp au fot informati toti “participantii” care nu au avut vreo calitate in dosar (suspect sau inculpat) despre supravegherile tehnice autorizate de catre judecatorul de drepturi si libertati de la ICCJ asupra acestora, ca in cazul premierului.
• Ne intrebam oare de ce toti cei supusi restrangerilor de drepturi si libertati in dosarul penal, asa zis de “interes local”[6], ce a fost in final clasat dupa cum zice premierul Marcel Ciolacu, nu au iesit public sa comunice eventualele abuzuri comise impotriva lor de organele de urmarire penala din DNA, respectiv instantele de judecata care in aceea perioada functionau tot cu “voiosie” in baza minuatelor  prevederi ale Protocoalelor specifice campului tactic in justitie.

Concluzie: Necesitatea clarificării situației

Speram sa aflam cat mai curand un raspuns fata de situatiile anterior descrise intrucat ar fi hilar sa aflam adevaruri dupa 08.12.2024 , adevaruri ce sunt necesar a fi calarificate cu celeritate pentru ca alegatorii sa fie in cunostinta de cauza atunci cand va dori sa introduca votul la urne in perioada urmatoare. (Cristina T.).

[1] https://www.youtube.com/watch?v=j_34VDng5WQ

[2] “(1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

[3] https://evz.ro/dosarul-coldea-marcel-ciolacu-sri.html

[4] Art.139 Dispoziții generale

(1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:

1. a) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță;
2. b) accesul la un sistem informatic;
3. c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
4. d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
5. e) obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane;
6. f) reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale;
7. g) utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor;
8. h) participarea autorizată la anumite activități;
9. i) livrarea supravegheată;
10. j) obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații

electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

(2) Prin interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare se înțelege interceptarea, accesul,

monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin

orice alt mijloc de comunicare.

(…)

(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înțelege fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități ale acestora.

[5] https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/perchezitii-la-presedintele-consiliului-judetean-buzau-id65209.html

[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/george-scutaru-urmarit-penal-pentru-complicitate-la-luare-de-mita-si-spalare-de-bani-375702