Administratie
Investiții europene pentru siguranța și gestionarea migrației în România
Provocările actuale în contextul european
În actualul context european și național, provocările privind migrația și politicile privind azilul, sistemele de supraveghere și verificare la frontierele externe, politică privind vizele, schimbul de informații, cooperarea transfrontaliere și măsurile pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor grave au reprezentat domeniile finanțate prin Programele naționale 2014-2020 Afaceri Interne, gestionate de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, în calitate de Autoritate Responsabilă FAMI-FSI 2014-2020.
Conferința de inchidere a Programelor Naționale
Pentru prezentarea principalelor rezultate obținute prin implementarea proiectelor cofinanțate din fondurile europene dedicate Afacerilor Interne, precum și pentru asigurarea vizibilității sprijinului financiar european din Fondul azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul securitate internă (FSI), Autoritatea Responsabilă a organizat, în data de 11 noiembrie 2024, conferința de închidere a Programelor Naționale 2014-2020 FAMI-FSI.
Participarea reprezentanților cheie
La conferință au participat reprezentanți din partea Comisiei Europene, conducerii MAI, Autorității de Audit, autorităților naționale relevante, organizațiilor nonprofit și internaționale care activează în domeniile de finanțare ale Programelor naționale.
Realizările proiectelor cofinantate
În cadrul evenimentului, au fost prezentate principalele realizări și lecții învățate pe tot parcursul derulării celor 283 de proiecte cofinanțate din fondurile europene dedicate Afacerilor Interne. Prin intermediul programelor naționale 2014-2020, au fost finanțate și realizate investiții, acțiuni și activități în valoare totală de peste 320 milioane euro, din care 214,2 milioane de euro contribuția UE.
Utilizarea eficientă a fondurilor europene
Autoritățile naționale responsabile și beneficiarii proiectelor au reușit să utilizeze aproape integral fondurile europene alocate prin Programele naționale, respectiv gradul de absorbție pe fiecare program/instrument este de peste 109% (FSI cooperare polițienească) și peste 97% (FAMI și FSI frontiere și vize).
Proiectele FAMI și FSI
Programul național 2014-2020 cofinanțat din FAMI a fost implementat prin proiectele derulate de organizații nonprofit de Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Principalele rezultate obținute prin implementarea acestor proiecte sunt aproximativ 100.000 de persoane asistate pentru integrare sau în domeniul azilului, modernizarea sistemelor IT relevante, renovarea sau extinderea centrelor teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, achiziționarea echipamentelor și mijloacelor de transport pentru combaterea migrației ilegale și modernizarea și extinderea Centrului de Tranzit de Urgență CTU Timișoara.
Investiții în securitate și infrastructură
Programul național 2014-2020 cofinanțat din FSI frontiere și vize a fost implementat prin proiectele derulate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Centrul Național SIS, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliției Române, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale și Inspectoratul General pentru Imigrări.
Prin intermediul proiectelor finanțate, au fost achiziționate 7 mijloace de mobilitate maritimă (nave, șalupe), peste 4000 de echipamente și peste 240 de autospeciale pentru supravegherea și controlul frontierelor. Sistemele IT utilizate pentru managementul frontierelor au fost extinse și modernizate în contextul noilor tehnologii și a cerințelor operaționale existente la nivel european și național. Sediul consultatului din Pretoria, precum și sistemele TIC în domeniul vizelor, au fost modernizate cu sprijinul acestor proiecte.
Cooperare polițienească și securitate internă
Programul național 2014-2020 cofinanțat din FSI cooperare polițienească a fost implementat prin proiectele derulate de Inspectoratul General al Poliției Române, Serviciul Român de Informații, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Proiectele finanțate din această componentă au avut ca rezultate achiziția de echipamente specializate pentru contracararea diferitelor tipuri de criminalitate, dispozitive anti-tero și pentru siguranța pasagerilor în aeroporturi, laboratoare de analiză a drogurilor, echipamente de investigare a criminalității cibernetice, campanii împotriva traficului de persoane și acțiuni de prevenire, dezvoltarea de sisteme IT la nivel național și conectarea acestora cu rețelele europene.
Au fost instruiți 24,392 de specialiști cu responsabilități în asigurarea securității cibernetice, în analiza informațiilor, precum și în identificarea, investigarea și cercetarea faptelor de corupție în achizițiile publice, inclusiv a infracțiunilor privind interesele financiare ale UE. Au avut loc peste 600 de reuniuni, ateliere, seminarii legate de protecția infrastructurii critice și de criza și gestionarea riscurilor.
Continuarea finanțării din fonduri europene
Cadrul financiar 2014-2020 Afaceri Interne se continuă cu cadrul financiar 2021-2027, a cărui implementare a debutat în 2023, și vizează aceleași domenii de intervenție cu cele menționate anterior, având o sumă totală alocată de peste 306 milioane euro. (Paul D.).
Administratie
O singură metodă de fraudă, pierderi de zeci de milioane de lei
Fraudele online prin false investiții în acțiuni și criptomonede au generat prejudicii de proporții în România. Numai în primele șase luni ale anului 2026, victimele au pierdut sume de ordinul milioanelor.
Peste 58 de milioane de lei, pierduți în escrocherii online
Specialiștii în prevenirea criminalității din cadrul Poliției Române au realizat o analiză dedicată fraudelor prin false oportunități de investiții.
Prejudiciile identificate au depășit:
- 58 de milioane de lei;
- 2 milioane de euro;
- aproape 6 milioane de dolari.
Escrocii folosesc, de regulă, reclame atractive, platforme de investiții aparent profesioniste și promisiuni privind câștiguri rapide și substanțiale. După ce obțin datele victimelor sau le conving să transfere bani, aceștia dispar ori solicită noi plăți sub diverse pretexte.
Majoritatea victimelor au între 46 și 75 de ani
Potrivit analizei Poliției Române, 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Totuși, fraudele au afectat persoane din toate categoriile de vârstă — de la 16 până la 91 de ani.
Datele arată că nimeni nu este complet ferit de acest tip de înșelăciune, indiferent de experiența în mediul online sau de nivelul de educație financiară.
Atenție la promisiunile de câștig rapid
Fraudele prin false investiții reprezintă doar una dintre formele înșelăciunilor online. Mesajele și ofertele pot fi extrem de convingătoare, iar escrocii mizează pe grabă, încredere și lipsa verificării informațiilor.
Poliția Română recomandă prudență înainte de efectuarea oricărei investiții online. Nu accesați linkuri primite de la necunoscuți, nu furnizați date bancare sau coduri de autentificare și verificați cu atenție platforma și compania care promovează oferta.
Nu porniți de la ideea că „mie nu mi se poate întâmpla”. Uneori, un singur moment de grabă sau neatenție poate duce la pierderi considerabile. (Sava N.).
Sursa: Poliția Română
Administratie
Trei medalii, două competiții și o singură constantă: performanța
Doi colegi din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) au reprezentat România la două competiții internaționale și s-au întors cu rezultate deosebite. Performanțele obținute confirmă nivelul ridicat de pregătire, disciplina și determinarea sportivilor.
Locul I la IDPA Balkan Cup, în Ungaria
La IDPA Balkan Cup 2026, desfășurată în Ungaria, unul dintre reprezentanții SIAS a concurat la categoria Expert – Enhanced Service Pistol.
Într-o competiție care a reunit aproximativ 180 de sportivi din peste 10 țări, acesta a obținut locul I, demonstrând precizie, viteză și un nivel excelent de pregătire.
Două medalii de argint la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă
Cel de-al doilea coleg a reprezentat România la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă 2026, organizat în Brazilia. Competiția a reunit sportivi din 26 de țări.
Sportivul român a obținut două medalii de argint:
- locul al II-lea în proba individuală, la categoria 88 de kilograme;
- locul al II-lea în competiția pe echipe.
Rezultatele confirmă valoarea sportivului și capacitatea acestuia de a se impune la cel mai înalt nivel internațional.
Performanță construită prin muncă și disciplină
Cele trei medalii cucerite la cele două competiții reprezintă rezultatul unei pregătiri constante și al unui efort susținut. Performanțele celor doi colegi contribuie la promovarea imaginii SIAS și a României în competițiile internaționale.
Munca, disciplina și pregătirea transformă determinarea în performanță.
Felicitări celor doi colegi pentru rezultatele obținute și pentru modul în care au reprezentat SIAS și România! (Paul D.).
Administratie
Un nou pavilion medical modernizează Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud
Investiție de peste 668 de milioane de lei, finanțată prin PNRR
Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, prin construirea unui nou pavilion medical, a fost finalizată și achitată integral prin fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului, investiția se ridică la 668,49 milioane de lei și urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților din județul Bistrița-Năsăud și din regiune.
Proiectul nu se limitează la ridicarea unei clădiri noi, ci include dezvoltarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente moderne, digitalizarea și eficientizarea energetică a spitalului.
Patru săli de operație și noi specialități medicale
Noul pavilion include patru săli de operație și permite extinderea mai multor specialități medicale. Printre acestea se numără Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, Otorinolaringologia și Oftalmologia.
Unitatea medicală va fi dotată cu aparatură modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf. De asemenea, proiectul prevede implementarea unor sisteme digitale și a unor soluții moderne de monitorizare a pacienților.
Intervențiile au vizat și infrastructura existentă, care urmează să fie modernizată și eficientizată din punct de vedere energetic.
Mai multe tratamente disponibile la Bistrița
Investiția ar putea permite rezolvarea unui număr mai mare de cazuri medicale la Bistrița, reducând astfel necesitatea deplasărilor pacienților către marile centre universitare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.
În același timp, dezvoltarea spitalului poate contribui la diminuarea presiunii asupra unităților medicale din aceste centre și la creșterea capacității locale de diagnostic și tratament.
Cseke Attila: „Un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri”
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris proiectul drept un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului sanitar.
„Bistrița-Năsăud este un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate. Vorbim despre o investiție complexă, care nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un proiect construit pe mai multe paliere: infrastructură medicală, eficiență energetică, dotare cu echipamente medicale și digitalizare”, a declarat ministrul, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului.
Cseke Attila a subliniat că obiectivul principal al investiției este apropierea serviciilor medicale de pacienți și crearea unor condiții mai bune atât pentru tratarea acestora, cât și pentru desfășurarea activității personalului medical.
„Un județ care are un spital modern înseamnă un județ în care un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri pentru a avea acces la un tratament de calitate”, a precizat ministrul interimar al Sănătății.
Fondurile europene, transformate în servicii pentru comunitate
Prin finalizarea noului pavilion, autoritățile urmăresc creșterea capacității Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, dezvoltarea unor specialități medicale și îmbunătățirea condițiilor de diagnostic și tratament.
Investiția este prezentată drept un exemplu al modului în care fondurile europene pot fi transformate în infrastructură medicală și servicii concrete pentru populație, la standarde europene.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



