Actualitate
Laura Codruța Kovesi, la un capăt de drum
Avem numeroase semnale că se va trage cortina peste o lungă etapă din istoria Direcției Naționale Anticorupție. Sunt indicii temeinice, ca să mă exprim în limbajul procurorilor, că domnul Tudorel Toader va solicita demiterea doamnei Laura Codruța Kovesi. Din această perspectivă, întreaga societate românească este extrem de tensionată. Și, inevitabil, există din toate direcțiile opinii controversate sau chiar scandaloase.
De pildă, cu numai o zi în urmă, șefa DNA a organizat o amplă conferință de presă. Scopul fiind cât se poate de transparent. De imagine. Șefa DNA a simțit realmente nevoia să treacă de câteva ori cu fierul de călcat peste imaginea ei extrem de mototolită în ultima vreme. Dacă a reușit sau nu, din nou răspunsul poate stârni controverse. Cu certitudine însă, ea ne-a arătat că, parțial cel puțin, trăiește într-o lume paralelă. Într-un univers ireal. Și partea mai interesantă e că, așa cum se exprimă, ea lasă impresia că este convinsă de contrariu.
Sunt suficiente, pentru a demonstra afirmația de mai sus, doar două exemple. Răspunzând unor întrebări, Laura Codruța Kovesi a contestat vehement că ar fi criticat Curtea Constituțională a României. În al doilea rând, a afirmat cât se poate de clar că înregistrarea din ședința cu procurorii este un fals, iar vocea pe care a auzit-o o țară întreagă nu îi aparține. Ambele situații sunt însă rezolvate definitiv de către CSM. Consiliul Superior al Magistraturii și nu altcineva a cercetat-o pe Laura Codruța Kovesi și a constatat că șefa DNA a criticat Curtea Constituțională și a contestat deciziile acesteia, exprimându-și, citez, „opinii nepotrivite” față de această instituție. Tot CSM i-a solicitat Inspecției Judiciare să o cerceteze pe Laura Codruța Kovesi pentru afirmațiile făcute în ședința cu procurorii și cuprinse în înregistrarea dată publicității, apreciind astfel autenticitatea probei.
Dar nu numai doamna Laura Codruța Kovesi trăiește într-o lume a ei, paralelă și diferită în același timp de lumea reală. Dacă opinia publică o fi observat, președintele PNL, domnul Ludovic Orban, a făcut o declarație cu dublă bătaie. Pe de-o parte sa exprimat în sensul că doamna Laura Codruța Kovesi nu trebuie demisă din funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție, iar pe de altă parte i-a cerut rituos președintelui Klaus Iohannis să respăingă această solicitare în eventualitatea în care ea va fi formulată oficial de către ministrul Justiției. Și domnul Ludovic Orban trăiește într-o realitate paralelă.
Și iată de ce: e important de semnalat că niciun alt lider de partid nu a solicitat până în prezent nici demiterea și nici păstrarea în funcție a doamnei Laura Codruța Kovesi. Chiar și șefii celor două Camere ale Parlamentului, în calitatea pe care o au, s-au abținut să facă afirmații într-un sens sau altul. De ce? Din simplul motiv că, deși este firească preocuparea partidelor politice și Parlamentului pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pentru domnia legii și pentru o Justiție performantă, niciunul dintre ei nu are dreptul să calce linia roșie și să decidă ceea ce este exclusiv apanajul președintelui României. Oare domnul Orban nu știe 1). Că doar președintele României o poate demite sau nu pe doamna Laura Codruța Kovesi?; 2) Că numai ministrul Justiției poate sau nu să solicite o asemenea demitere? ; 3) Că numai CSM, ca instituție, se poate pronunța în legătură cu activitatea rea sau bună a DNA instituție păstorită de Laura Codruța Kovesi, iar această opinie, singura autorizată, este doar consultativă? Domnul Ludovic Orban ca persoană fizică poate să-și exprime orice opinie și să ceară chiar și luna de pe cer. Nu însă în calitate de lider al unui partid politic.
În ceea ce-l privește pe domnul Tudorel Toader, acesta afirmă, încă din iarna anului trecut că, în baza raportului Inspecției Judiciare și a propriilor investigații, a întocmit la rândul său un document cu o concluzie fermă în privința doamnei Laura Codruța Kovesi. A făcut în mai multe rânduri precizarea, încă de anul trecut, că opinia sa e clară, e fermă și e luată, singurul lucru rămas în suspans fiind momentul în care va fi comunicată președintelui României și comunicată public. Făcând acestă precizare, ministrul Justiției a semnalat că ține cont și de un alt element, numit oportunitate, atunci când alege momentul în care își comunică decizia. A crezut că este oportun să o facă în ultima zi de lucru a anului trecut, dar se pare că s-a înșelat și iată că nici până în acest moment încă nu s-a pronunțat. Toată lumea așteaptă să o facă azi.
În mod ciudat se discută intens asupra scenariului conform căruia domul Tudorel Toader ar urma să se pronunțe asupra carierei șefei DNA într-o conferință de presă mult așteptată. Cred că și aceasă ipoteză ține tot de o lume paralelă. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu. Conform Constituției, dacă ministrul de Justiție ia o decizie vizând solicitarea demiterii doamnei Laura Codruța Kovesi, aceasă decizie este firesc ca mai întâi să-i fie prezentată Consiliului Superior al Magistraturii. Apoi, cu un verdict CSM de aprobare sau de respingere, care este facultativ, solicitarea trebuie să ajungă pe masa președintelui României. Care urmează să se pronunțe independent de opiniile domnului Ludovic Orban. Cred că ar fi o lipsă elementară de politețe și o răsturnare a procedurilor firești dacă, înainte de a cere demiterea doamnei Laura Codruța Kovesi, domnul Tudorel Toader ar face o șezătoare cu jurnaliștii.
Rostul unei conferințe de presă ar fi doar acela de a explica opiniei publice de ce, cu toată presiunea existentă, el decide totuși să nu solicite demiterea șefului DNA. Este singurul scenariu în care ministrul Justiției s-ar putea pronunța public înainte de a informa CSM-ul și pe președintele Klaus Iohannis. Prin urmare, cine își dorește ca lucrurile să înceapă astăzi printr-o conferință de presă, își dorește instinctiv ca doamna Laura Codruța Kovesi să nu fie demisă.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




