Exclusiv
Ancheta complexă: Scandalul implicării politice și economice la Șantierul Naval 2 Mai și cheltuielile bugetare sub semnul întrebării
Pe data de 04 iulie 2024, ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a publicat un articol intitulat „Jocuri dubioase politico-economice: Oprea și Șantierul Naval 2 Mai/Cheltuieli bugetare ale tandemului Ciolacu – Oprea.”
În mod exclusiv, am dezvăluit că implicarea lui Ștefan-Radu Oprea în scandalurile de spălare de bani și activitățile dubioase ale mafiei deșeurilor pune România și industria de armament într-o lumină nefavorabilă. Raportul cu privire la împrumuturile și afacerile discutabile ale senatorului PSD ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea provenienței fondurilor și a legăturilor cu parteneri controversați. Informațiile recente despre afacerile și practicile discutabile ale lui Oprea și a asociatului său „Treflă” aruncă o umbră asupra integrității și transparenței în mediul politic și de afaceri din România.
În mod surprinzător, la data de 28 iunie 2024, Guvernul Ciolacu a aprobat, printre alte acte normative, Hotărârea de Guvern nr. 715/2024 privind suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru anul 2024 cu suma de 91.104 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Această sumă a fost considerată necesară pentru satisfacerea unui interes public, cu referire la art. 296 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Analiza Notei de fundamentare a actului normativ menționat a relevat că fondurile solicitate sunt destinate protejării resurselor economice și trecerii unui teren în proprietatea publică a statului, mandatarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru luarea deciziilor corespunzătoare. Destinația finală a fondurilor a fost identificată pentru preluarea în patrimoniul public al statului a unui teren din Mangalia, teren care aparține și este administrat de Santierul Naval 2 Mai S.A., societate la care statul are o participație majoritară.
Această situație a ridicat întrebări cu privire la necesitatea alocării acestor fonduri din bugetul de rezervă al Guvernului, mai ales într-o perioadă în care se discuta despre reducerea cheltuielilor publice și îmbunătățirea disciplinei financiare la nivelul administrației centrale și locale. Aspectul a fost clarificat prin identificarea proiectului de act normativ inițiat de MEAT, care a stat la baza emiterii Hotărârii de Guvern nr. 715/2024, pentru preluarea terenului în cauză.
Interesant este si faptul ca, in intervalul 2018 – 2023, Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia a fost condus de trei directori generali și 26 de administratori provizorii în cadrul Consiliului de Administrație. Compania a fost fondată în 1991 și își desfășoară principala activitate conform CAEN 8299 – Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a. – inclusiv participarea la administrarea societății mixte Damen Shipyard Mangalia SA. Să aruncăm o privire la cei trei directori și cei 26 de administratori care au condus compania în acești ani.
Ioan Griguță, Romulus Dumitrana și Doru Jianu sunt cei trei directori care au condus Șantierul Naval 2 Mai în perioada 2018 – 2023.
Ioan Griguță a fost numit director general pe 17 martie 2016 și a ocupat funcția până pe 17 martie 2020. Griguță a fost consilier local al PDL Mangalia și a reprezentat Șantierul Naval 2 Mai SA în Adunarea Generală Ordinară a Asociaților Damen Mangalia. Griguță este licențiat în inginerie, având o bogată experiență de perfecționare în domenii diverse.
Romulus Dumitrana, administrator public al municipiului Mangalia în trecut, a preluat postul de director general interimar al Șantierului Naval 2 Mai în perioada 18 martie 2020 – 17 mai 2022.
Doru Jianu a fost numit director general interimar al companiei, anterior fiind director la Șantierul Naval Mangalia, fiind recunoscut ca unul dintre directorii de stat cu cea mai îndelungată activitate din județul Constanța.
În ceea ce privește administratorii provizorii din Consiliul de Administrație, erau 26 de membri, cu 16 bărbați și zece femei. Printre aceștia s-au numărat Vlad Victor Cazana, Maria Claudia Baicu, Andra Ruxandra Neacșu, Mirela Popină și alții.
Numele precum Iolanda Anamaria Babău și Victor Florin Dumitriu au condus și ei temporar sau direct activitățile din Șantierul Naval 2 Mai în această perioadă.
Această perioadă a constituit un capitol important în istoria și evoluția societății Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, cu numeroase schimbări și evenimente semnificative în conducerea sa.
Rezumând, problemele legate de administrarea Santierului Naval 2 Mai S.A. și a cheltuielilor bugetare asociate au stârnit interesul opiniei publice și ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și modul de administrare a activelor acestei entități de către autoritățile competente. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump din buzunarele lor, fermierii prahoveni au decis: s-a terminat cu „bombardamentele” de dragul bifatului de bugete. O adresă oficială a Direcției Agricole Prahova scoate la iveală o realitate care miroase a praf de pușcă ars degeaba și a sfidare instituțională: beneficiarii reali, adică cei care stau cu cizmele în noroi, nu mai vor să audă de „protecția” rachetiștilor ministeriali.
DEMOCRAȚIA DE CARTON: 103.000 DE HECTARE SPUN „VALEA!”, DAR STATUL SE JOACĂ DE-A RĂZBOIUL STELELOR
Scorul este unul care ar trimite orice politician normal la pensie, dar care pe „vânătorii de nori” pare să-i lase reci: 103.000 de hectare de culturi agricole resping categoric sistemul antigrindină, în timp ce doar o fărâmă de 3.000 de hectare – probabil cei care vor să vadă „luminițe” pe cer – mai susțin această fantezie tehnologică.
Conform datelor comunicate de Direcția Agricolă Prahova, asistăm la un faliment moral și administrativ total. Cum este posibil ca, după 21 de ani de „binefacere” forțată, 97% dintre cei protejați să ceară, de fapt, să fie lăsați în pace? Este ca și cum ai încerca să-i vinzi un abonament la solar unui om care tocmai a scăpat din incendiu.
21 DE ANI DE „SUCCESURI” PE BANI PUBLICI: CINE DECONTEAZĂ ARTIFICIILE MINISTERIALE?
Întrebarea care arde mai tare decât motorul unei rachete este simplă: ce au făcut băieții deștepți de la Autoritatea Antigrindină timp de două decenii, dacă au reușit performanța de a-i scoate din minți pe toți fermierii din județ? Timp de 21 de ani s-au cheltuit mase de bani publici pe un sistem justificat „în numele fermierilor”, dar fără ca aceștia să fie vreodată întrebați dacă rachetele lor chiar aduc ploaie sau doar alungă norii spre alte zări, lăsând pământul sterp.
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin vocea lui Adrian Mocanu, pune degetul pe rană: acest refuz masiv nu este o toană, ci rezultatul unei lipse crunte de transparență și al unei aroganțe de neclintit. Este inadmisibil să finanțezi un „scut” pe care cei pe care pretinzi că îi aperi îl consideră mai degrabă o amenințare la adresa propriilor recolte.
SFIDAREA ÎN FORMĂ CONTINUĂ: CÂND STATUL SE CREDE DUMNEZEU, IAR FERMIERII RĂMÂN CU BUZA UMFLATĂ
În orice țară unde logica nu e doar o figură de stil, un asemenea vot de blam ar fi dus la oprirea imediată a sistemului și la o anchetă serioasă privind modul în care au fost tocați banii. Însă Ministerul Agriculturii și Autoritatea Antigrindină par să sufere de o surzenie cronică. Să vrei să reiei lansările de rachete peste capul a mii de fermieri care dețin 103.000 de hectare nu e doar o greșeală administrativă, e un gest de sado-masochism instituțional.
Pe ce bază se mai consideră acești domni „salvatori”, dacă beneficiarii îi roagă, în scris, să-și ia rachetele și să plece acasă? Cine își asumă răspunderea pentru această investiție publică care s-a dovedit a fi, în ochii agricultorilor, un imens eșec pirotehnic? Până când nu se vor da explicații clare, orice rachetă lansată spre cerul Prahovei va fi privită ca un deget mijlociu ridicat în fața celor care chiar produc hrană în această țară.
Concluzia e simplă: Ori ministerul închide „circul”, ori recunoaște că sistemul antigrindină nu este despre protejarea culturilor, ci despre protejarea unor bugete care trebuie aruncate în aer, la propriu și la figurat.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat
În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în buzunare, Parlamentul României joacă un teatru ieftin de păpuși pe scena PLx 540/2024. Deși Sindicatul Diamantul urlă din toți rărunchii că reexaminarea pensiilor militare este o obligație constituțională, nu o invitație la cafea, aleșii noștri au adoptat tactica „mortului în păpușoi”. Legea a fost trimisă la reanimare de Curtea Constituțională (CCR) prin Decizia 126/2025, dar în loc să scoată bisturiul și să repare ce e de reparat, deputații au preferat să tragă cearșaful peste ea și să declare decesul prin abandon.
Se vinde gogoașa publică conform căreia „procesul a încetat” și trebuie să o luăm de la zero. O minciună gogonată, servită cu garnitură de incompetență, în condițiile în care, așa cum subliniază sursele din cadrul Sindicatului Diamantul, legea nu a crăpat de vicii de procedură, ci doar pentru că niște „genii” de parlamentari au reușit să strecoare discriminări grosolane în text.
„Dreptul viu” sau cum să inventezi roata pătrată ca să blochezi rezerviștii
CCR s-a jucat de-a interpretarea „vie” a dreptului, transformând o doctrină menită să protejeze cetățeanul într-o ghilotină pentru militari. Sindicatul Diamantul scoate la iveală absurdul situației: Curtea a decis că legea e neconstituțională „în ansamblul său”, dar viciile sunt, de fapt, niște biete erori de redactare la două-trei articole. E ca și cum ai arunca o mașină întreagă la fier vechi pentru că are o oglindă spartă și un cauciuc desflat.
Articolul 147 din Constituție e clar pentru oricine are măcar un neuron funcțional: Parlamentul este obligat să reexamineze. Nu scrie nicăieri „dacă au chef” sau „dacă nu e campanie electorală”. Totuși, la noi, „dreptul viu” al Curții pare să fi devenit un instrument de tortură birocratică, folosit special pentru a îngheța orice urmă de echitate pentru cei care au purtat uniforma statului.
Triunghiul Bermudelor politice: Unde dispar onoarea, voturile și pensiile
Dacă vreți să găsiți vinovații pentru acest blocaj de tip „statul sunt eu (și mă doare în cot)”, uitați-vă spre Grindeanu, Weber și Huțucă. PSD și PNL țin strâns frâiele comisiilor unde PLx 540/2024 zace plin de praf. Conform analizei oferite de Emil Pășcuț de la Sindicatul Diamantul, acești domni fac pe surzii la obligația de a scoate raportul de punere în acord.
Dar stați, că avem și „opoziția” suveranistă! AUR, partidul care înghite voturile rezerviștilor ca un aspirator industrial, pare să fi uitat unde e clădirea Parlamentului când vine vorba de fapte concrete pentru pensii. În timp ce George Simion e ocupat să vâneze conspirații și să se bată cu fantomele UE, problema celor 500.000 de votanți din familia apărării naționale e tratată cu un „vă vedem noi mai târziu”. Adeziunea se câștigă cu legi deblocate, nu cu live-uri pe Facebook despre vapoare de voturi care plutesc în derivă.
Între „conspirații cu cipuri” și foamea din buzunar: Treziți-vă, rezerviști!
Tragedia este că mulți dintre cei afectați stau la poarta satului digital și despică firul în patru despre ce a vrut să spună CCR, ca niște „babe știrbe” care analizează bârfele vecinei. În acest timp, clasa politică vă râde în nas. Sunteți distrași cu Ucraina, cu greselile lui Nicușor Dan sau cu scenarii apocaliptice, în timp ce demnitatea și buzunarul vă sunt golite sistematic de o inacțiune voită.
Emil Pășcuț (Sindicatul Diamantul) avertizează dur: blocajul este unul pur politic, nu juridic. Nu e vina CCR că parlamentarii stau cu degetul în nas de zece luni de zile. Mingea e în terenul politicienilor care așteaptă să uitați, să vă dezbinați și să vă sfâșiați între voi. Cererile de „fapte, nu vorbe” ar trebui să bubuie la ușile partidelor, pentru că actualizarea pensiilor nu e un bacșiș lăsat de stat, ci un drept câștigat cu prețul carierei. Până atunci, PLx 540/2024 rămâne testul suprem de lașitate pentru întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta. (Cerasela N.).
Exclusiv
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE!
Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după bunul plac al stăpânirii
La Penitenciarul Mărgineni, statul de funcții pare a fi doar o sugestie facultativă sau o maculatură pe care conducerea o ignoră cu o aroganță demnă de o republică bananieră. Redacția Incisiv de Prahova a aruncat mănușa și a somat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) să explice un fenomen ce pute a abuz de la o poștă: mutarea polițiștilor de penitenciare prin Decizii Zilnice pe Unitate (DZU) în sectoare care n-au nicio legătură cu fișa postului. Se pare că la Mărgineni, dacă ești numit într-un loc, poți ajunge să prestezi în altul, doar pentru că „așa vrea mușchiul” unui șef care confundă disciplina de stat cu propria ogradă. Este legal? Este moral? Sau este doar metoda clasică de a „reeduca” personalul care nu stă în poziție de drepți în fața sistemului?
Grupa de intervenție, între „fantome” și posturi vacante
Când vine vorba de Grupa de Intervenție sau de sectorul escorte, misterul se adâncește mai ceva ca în celulele de maximă siguranță. Incisiv de Prahova a solicitat oficial ANP-ului să scoată la lumină cifrele reale: câte posturi sunt ocupate și câte sunt lăsate vacante în mod strategic? Există suspiciunea că, în timp ce pe hârtie totul arată impecabil, în realitate, resursa umană este hărțuită prin modificări de program făcute „la comandă”. Mai mult, întrebările noastre vizează o practică ce pare desprinsă din manualele de tortură psihologică: se întâmplă cumva ca polițiștii care îndrăznesc să ceară transferul către alte unități să se trezească brusc cu programul dat peste cap sau cu locul de muncă mutat „peste noapte”? Dacă da, acesta nu mai este management, ci vendetă administrativă!
Secretariatul și șoferii, prinși în vârtejul „stabilității” de carton
Nici compartimentul secretariat și nici conducătorii auto nu par a fi în afara razei de acțiune a „geniilor” administrative de la Mărgineni. Ancheta noastră jurnalistică vizează verificarea modului în care acești oameni sunt folosiți în afara funcțiilor oficiale. Este inadmisibil ca într-o instituție care ar trebui să fie etalonul respectării legii, să planeze suspiciuni de utilizare a personalului după criterii subiective. Am cerut ANP-ului procedurile interne și documentele scrise care stau la baza acestor mutări de trupe. Vrem să vedem semnăturile și justificările legale, nu doar „voința suverană” a celor care conduc Penitenciarul Mărgineni.
Lumina vine de la 544: „Vătafii” de la Mărgineni, sub lupa Ministerului Justiției
Solicitarea formulată de Incisiv de Prahova, în baza Legii 544/2001, nu este doar un demers birocratic, ci o declarație de război împotriva lipsei de transparență. Am informat inclusiv Ministerul Justiției despre ceea ce se întâmplă în acest „stat în stat”. Nu putem vorbi despre reformă în sistemul penitenciar atât timp cât polițiștii de penitenciare sunt tratați ca niște piese de schimb pe o tablă de șah controlată de interese obscure. Imediat ce ANP va binevoi să răspundă – dacă nu se vor ascunde după degetul gros al confidențialității – vom publica totul. Până atunci, un mesaj pentru șefimea de la Mărgineni: zidurile pușcăriei sunt groase, dar adevărul are prostul obicei să treacă prin ele! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 5 zileHOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 5 zileConflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”



