Actualitate
Scandalul SPP ia amploare: al cui cap va cadea?
Scandalul amorsat de Liviu Dragnea prin seria de declarații acuzatoare la adresa șefului SPP ia amploare: Parchetul general va face anchetă, Parlamentul la fel, apar declarații ceva mai concise, deși încă insuficient, și sunt toate șansele să ne îndreptăm spre un conflict serios, în care va fi antrenat, vrea/nu vrea, și șeful statului.
Ce spune șeful SPP, Lucian Pahonțu, confruntat cu acuzația că SPP e, de fapt, un fel de serviciu de casă al președintelui, specializat în spionarea adversarilor politici?
”Misiunea institutiei este foarte clar reglementata prin prevederi legale. Serviciul de Protectie si Paza a fost totusi uneori tinta unor acuzatii nedrepte, nesustinute de niciun fel de argumente din partea unor persoane publice. Nu pot decat sa remarc intentia acestora de a denigra activitatea institutiei, lasand loc unor speculatii neintemeiate la adresa cadrelor sale, ofiteri si subofiteri care cred si-au demonstrat de-a lungul timpului profesionalismul. De altfel, Comisiile de aparare ale Parlamentului, structuri abilitate prin lege sa controleze activitatea institutiei, au fost informate si au primit intotdeauna toate datele si argumentele pentru clarificarea oricarei situatii” afirmă generalul.
E necesară o precizare, ce-i drept: declarația de mai sus a fost făcută acum opt ani, într-un interviu.
Și atunci, SPP se confrunta cu acuzații similare celor de azi. Dan Voiculescu, spre exemplu, reclama public faptul că în interiorul SPP s-ar fi declanșat o acțiune de monitorizare permanentă a sa, în țară și în străinătate.
Serviciul nu rămînea dator:
„SPP apreciază că afirmaţiile senatorului Dan Voiculescu, potrivit cărora instituţia ar întreprinde acţiuni de monitorizare a acţivităţii parlamentarului, au un conţinut eminamente politic”.
După cum se vede, pe vremuri SPP era ceva mai limbut, măcar reacționa cînd era pus la zid.
Acum el tace mîlc.
Nu-i vorbă că și acuzațiile și acțiunile pesediștilor sunt cam aiuritoare.
Dacă ar fi să glumim un pic, am spune că renunță cu larghețe la serviciile de pază și protecție, dar tot ei se miră cînd găsesc microfoane prin pereți.
Premierul confirmă – cu mare întîrziere – informația că guvernul renunță la serviciile SPP – dar nu furnizează nici măcar o umbră de motiv.
Liviu Dragnea se menține pe poziții ambigui, trimițînd presa la Paul Stănescu, iar acesta bălmăjește ceva, dar nu e nici el foarte generos cu dezvăluirile.
Se înțelege, totuși, că SPP face niște lucruri rele și se amestecă în politică, profețind execuții și alte cele.
Europarlamentarul Norica Nicolai cere imediat o anchetă a parlamentului, președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, confirmă că vor avea loc audieri, Parchetul general se autosesizează.
În rest, nimeni nu prea înțelege nimic: nici de ce s-a declanșat, totuși, acest scandal, nici ce se urmărește.
Un lucru e dincolo de orice contestație: renunțarea ostentativă la serviciile SPP este o gravă lovitură de imagine administrată de guvern serviciului amintit, iar lucrurile nu pot rămîne astfel, pentru că e implicată siguranța națională.
SPP este un serviciu care, reamintim, prestează și pentru demnitari străini, ba chiar e implicat în misiuni internaționale în țări aflate în conflict, precum Irak sau Afganistan.
Cum se mai pot trimite în misiuni externe militari contestați zdravăn în propria țară?
În altă ordine de idei, se pune întrebarea în ce măsură un înalt demnitar român poate dispune după bunul plac de protecția care i se acordă? La urma-urmei, respectiva protecție se acordă, de fapt, nu atît unor persoane fizice, cît unor înalte instituții ale statului. Un premier, vicepreședinte al CSAT, ori un ministru de Interne ori al Apărării au acces la secrete de prim rang; dacă el sau un membru al familiei sale e răpit de teroriști, bunăoară, nu ajung în pericol respectivele secrete?
Trebuie spus, din acest punct de vedere, că SPP nu e singurul serviciu cu dureri de cap.
Peste ocean, de vreun an de zile e scandal mare de tot în jurul Secret Service, echivalentul SPP.
Alegerea lui Trump a adus probleme în premieră. Familia președintelui e foarte mare, vreo 18 membri care trebuie protejați, deci cheltuieli masive. Pe de altă parte, fiii lui Trump sunt oameni de afaceri și umblă pe tot globul în acest sens. Cu SS-ul după ei, însă.
Alt necaz: Trumpii cei mici nu mai vor să permită SS accesul în clădirea Trump Tower, unde au birourile, pe motiv că vor să-și protejeze secretele de business; trebuie, deci, improvizată o soluție, SS fiind nevoit să stea în afara clădirii, dar cu implicații negative asupra traficului din zonă.
Soția președintelui stă mai mult la New York, deci e necesar un dispozitiv complet separat, iar Trump obișnuiește să meargă, în week-end, în Palm Beach. Numai un singur week-end de acest gen reclamă costuri de pază de sute de mii de dolari. În plus, prezența SS în zonă și măsurile de precauție necesare au început să falimenteze businessurile private din zonă, spre disperarea localnicilor.
Pentru acest an, SS a cerut suplimentare de fonduri de 60 de milioane de dolari, din banii contribuabililor.
Clasa politică de peste ocean, mass-media, societatea se întreabă ce ar fi de făcut.
Răspunsul nu e lesnicios, însă.
Un fost agent din dispozitivul lui Obama spune, în presa americană, că, pe fondul renunțării eventuale la pază, din motive de economie, o nedorită răpire sau asasinare a unui fiu al președintelui poate avea impact direct devastator asupra psihicului liderului SUA, spre exemplu. Își permite America un asemenea risc?
În 1994, grija pentru banul public a împins congresul să reducă paza SS acordată foștilor președinți la doar 10 ani după încheierea mandatului. Tragedia din 2001, însă, a readus lucrurile în vechea matcă.
În consecință, îngrijorarea mare pentru cheltuirea banului public se ciocnește, în SUA, cu nevoia de protejare a președintelui și, implicit, a țării; de aici o dilemă foarte mare și lipsa aparentă a unor soluții mulțumitoare deși se dezbate amplu și în congres și în media.
Legea nu permite nici renunțarea de către familia președintelui la paza SS, nici plata din buzunarul propriu – gras, ce-i drept – a serviciilor acestuia.
Paza și protecția înalților demnitari nu e, în consecință, o joacă.
Din păcate, felul cum e tratată la noi problema contrazice această teorie.
Decizia aiuritoare și neexplicată oficial a guvernului Dăncilă relevă, încă o dată, un adevăr amar, anume că politicienii români refuză să respectele minimele reguli ale democrației, ceea ce implică și perceperea protecției ca pe o necesitate – chiar venită la pachet cu anumite constrîngeri – și nu ca pe un moft.
SPP, la rîndul lui, nu se omoară să spulbere imaginea de serviciu complet netransparent, plasat în afara oricărui control serios și cu preocupări cam alăturea cu legea, cu care se confruntă de foarte mulți ani.
De-o parte, reprezentații unei puteri în stat aduc acuzații foarte grave, directe și indirecte, unui serviciu secret.
De cealaltă, respectivul serviciu refuză să reacționeze, iar cel care-l tutelează, președintele țării, e extrem de lapidar: ”Mi se pare o non-problemă. Nu m-a preocupat”.
Pînă acum, ar fi trebuit să avem de mult o ședință de urgență a CSAT care să clarifice lucrurile.
Decizia nemotivată a guvernului transmite un mesaj grav către public și chiar către exteriorul țării, întărind atît conceptul de stat paralel, cît și pe cel de clasă politică iresponsabilă.
Adică o situație de tip lose-lose de care chiar nu aveam nevoie. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum 20 de oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate



