Actualitate
Coșmarul Vestului – emanciparea Estului
Nici măcar nu este obligatoriu să cunoști istoria Europei din ultimele secole. Nici măcar istoria secolului trecut nu este indispensabilă. E suficient să observi cu atenție ce se petrece în prezent. Și să te întrebi de ce permanent și sub diverse pretexte Estul este pus la colț de către Vest. În ce scop? Ce urmărește Vestul? De ce pentru vestul Europei emanciparea estului Europei reprezintă un coșmar?
Am studiat recent însemnările unor oameni politici de la mijlocul secolului trecut. Cei mai mulți, germani. Exista atunci un laitmotiv în preocupările acestora, care se regăsește și azi în aproximativ aceeași termeni. Estul Europei era perceput și este perceput și în prezent ca un spațiu vital al Vestului. Cu același nucleu, Germania. De ce?
Execeptând câteva mici colonii, între care Etiopia, unde nemții au comis un genocid pe care nici până azi nu l-au recunoscut, nucleul dur al actualei Uniuni Europene, având vocație imperială, nu a dispus totuși de un imperiu începând din a doua jumătate a secolului XX. Să nu uităm că Olanda și-a pierdut și ea, după primul Război Mondial, cea mai mare parte a posesiunilor de peste mări, nu însă și vocația imperială. Aceste state din vestul Europei au avut în permanență nevoie de un spațiu vital pe care să-l poată exploata din perspectiva resurselor, a piețelor de desfacere, a forței ieftine de muncă. De altfel, chiar expresia de spațiu vital este un apanaj al ideologiei germane, etichetată în prea mare grabă drept nazistă.
Ideea Uniunii Europene pentru prima dată a încolțit în mintea unuia dintre cei mai mari strategi geopoliticieni ai Germaniei, Otto von Bismarck. Apoi a fost dezvoltată în ample lucrări de către Germania nazistă. Joseph Goebbels, strategul propagandei germane, a elaborat chiar o lucrare amplă în acest sens. Iar Adolf Hitler, în însemnările sale, dictate aproape în fiecare seară, face frecvente referiri la o viitoare Uniune Europeană aflată sub patronajul Germaniei. Și creată în beneficiul acestui stat.
Fără a intra în vreo teorie a conspirațiilor și neîncercând să sugerez că pentru România este o proastă afacere integrarea în Uniunea Europeană, îmi exprim totuși convingerea că, dacă nu suntem atenți, noi și celelalte state din estul Europei riscă să jucăm exact rolul pe care ni l-a rezervat nucleul dur UE.
Ne aflăm la o răscruce. România și celelalte state est-europene se află într-un punct de inflexiune. În care fie estul Europei se emancipează și îi impune Vestului condiții egale, fie urmează să ia pentru mult timp poziția ghiocelului. Și să se supună necondiționat unor aparente rigori ale Vestului, care, finalmente, nu reprezintă altceva decât prinderea gâtului într-o zgardă și o lesă de dresaj.
Fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, rigorile din ce în ce mai stufoase care le însoțesc nu reprezintă pentru niciunul dintre statele din Est un mijloc real de accelerare al unui proces necesar de emancipare. Nucleul dur al Uniunii Europene a creat acest mecanism și îl reglează permanent nu în sensul de a declanșa o dezvoltare accelerată a statelor din Est, foste comuniste. Obiectivul real este altul. Economiile acestor state trebuie mereu ridicate la nivelul cel mai convenabil și ușor de accesat pentru economiile Vestului. Astfel încât, conform necesităților nucleului dur UE, respectivele economii să poată absorbi cât mai mult din producția Vestului, să poată oferi Vestului cât mai mult din resurse și din forța de muncă din ce în ce mai calificată, în circumstanțe care să nu creeze nici măcar aparența unei colonizări sau unei subordonări.
Din această perspectivă, în România asistăm la două mișcări politice diametral opuse, care-și produc efectele atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung. Pe de-o parte, se manifestă din ce în ce mai evident vectori care împing această țară către politici puse în slujba interesului național și, implicit, a unei emancipări politice și economice. Ne place sau nu ne place, în această perioadă ștafeta națională nu este purtată așa cum ar fi fost normal de către PNL și celelalte formațiuni de Dreapta, ci de către Stânga, reprezentată de către PSD. În acest context, ALDE nu are decât rolul de a legitima politicile PSD și de a profita în mod oportunist de pierderea de masă electorală înregistrată de Dreapta, tocmai pentru că refuză să întreprindă orice fel de acțiuni în direcția afirmării suveranității naționale.
Și fiindcă tot am atins acest subiect al suveranității naționale, cred că este importat să facem o distincție. Este evident că, în momentul în care am acceptat să intrăm și să ne integrăm în Uniunea Europeană, ne-am asumat și Acquis-ul comunitar. Ceea ce înseamnă să am cedat și cedăm în cotinuare o parte din suveranitatea națională unei identități și unei suverantăți de tip colectiv. Este prețul pe care fiecare stat european trebuie să-l plătească comunității din care face parte. Prețul însă trebuie să fie egal. Și direct proporțional cu beneficiile.
Raționamentul de mai sus conduce la un enunț foarte simplu. Și anume că România nu are dreptul să cedeze mai multă suveranitate din suveranitatea sa națională decât suveranitatea pe care oricare alt stat al Uniunii Europene o cedează în interes colectiv. România nu poate fi, dacă nu se transformă în colonie, mai puțin suverană decât, de exemplu, Germania. Iar Germania, dacă nu este hegemon, nu ar trebui să dispună de mai multă suveranitate decât România.
Și astfel, iată, am ajuns la cea de-a doua mișcare politică manifestată în prezent și care se află la originea uriașelor contradicții din politica internă a României. Este vorba despre o forță care acționează într-un sens contrar. Și care urmărește, sub pretextul unei mai bune integrări europene, aservirea politică și economică a acestui stat intereselor nucleului dur UE, iar mecanismul prin care se pune în mișcare această forță este tocmai pierderea dramatică de substanță a suveranității naționale. E dramatic că personajul politic aflat în fruntea acestei operațiuni de deturnare a României de la evoluțiile ei către emancipare europeană este chiar președintele statului.
Domnul Klaus Iohannis a semnat astfel un veritabil pact al diavolului cu cei care, fără să o afirme niciodată deschis, nu își propun altceva decât ca, sub o Europă a mai multor viteze, să transforme nucleul dur UE sub conducerea Germaniei într-un hegemon, care să exploateze printr-un colonialism modern statele din Est.
În timp ce, aproape inexorabil, cei care i se opun lui Klaus Iohannis și partizanilor politici ai acestuia împing România în direcția statelor de la Visegrad, care au devenit singura forță aptă să se opună cu succes colonizării. Pentru aceștia din urmă, un Visegrad 8 poate fi colacul se salvare. Pentru ceilalți, Visegrad 8 reprezintă o rebeliune. O ieșire din front. O dizidență care trebuie sancționată.
Războiul politic se poartă între aceste două facțiuni. Atât pe teren intern cât și pe teren extern. De aceea, o temă cum este cea a legilor Justiției are nu numai conotații excesiv politice, ci și conotații excesiv geopolitice.
Sorin Rosca Stănescu
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
-
Exclusivacum 18 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 23 de oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate



