Aproximativ 100 de metri de plase de pescuit au fost identificați și îndepărtați de pe râul Prut de polițiștii de frontieră botoșăneni, în cadrul unei acțiuni comune cu reprezentanți ai Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Botoșani. Misiunea a avut ca scop combaterea braconajului piscicol în zona de frontieră.

Misiune comună pe Prut, în zona Mitoc

Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, polițiști din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani, împreună cu colegi de la Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți-Prut și angajați ai AJVPS Botoșani, au desfășurat o acțiune de control pe râul Prut.

În zona localității de frontieră Mitoc, au fost observate plase de pescuit montate pe luciul de apă. Cu sprijinul personalului AJVPS, acestea – în lungime totală de aproximativ 100 de metri – au fost scoase din apă pentru a fi eliminate din circuitul ilegal.

Dosar penal pentru braconaj și utilizarea plaselor monofilament

Plasele de pescuit au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, iar polițiștii de frontieră au întocmit lucrare penală pentru mai multe infracțiuni:

• pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiție;
• distrugerea icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
• deținerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

Acțiuni permanente pentru protejarea resurselor piscicole

Polițiștii de frontieră botoșăneni anunță că organizează permanent acțiuni de combatere a braconajului piscicol pe râul Prut, cu scopul de a proteja resursele naturale și de a preveni faptele ilegale în zona de frontieră. (Sava N.).

Sistemul de finanțare și organizare a spitalelor din România intră într-o etapă de transformare profundă. Noul model urmărește un obiectiv esențial: banii să urmeze pacientul și serviciile medicale efectiv oferite, nu numărul de paturi din organigramă.

De la „număr de paturi” la „număr de pacienți”

Potrivit noilor reguli, spitalele nu vor mai fi evaluate și plătite în funcție de capacitatea declarată, ci în funcție de activitatea reală:

• finanțarea va fi acordată în funcție de serviciile medicale efectiv prestate și de numărul de pacienți tratați;
• se elimină mecanismul prin care spitalele ce depășeau volumul de servicii contractat erau penalizate financiar, deși gestionau activitate intensă și cazuri complexe;
• unitățile medicale care tratează mai mulți pacienți și rezolvă cazuri dificile vor beneficia de o finanțare mai apropiată de realitatea muncii din teren.

În practică, spitalele cu activitate ridicată și adresabilitate mare ar trebui să fie, în sfârșit, recunoscute și în buget.

Spitale mai libere să se reorganizeze

Reforma aduce și o schimbare de logică în organizarea internă:

• spitalele vor avea mai multă libertate în modul în care își organizează serviciile și își folosesc resursele;
• structura secțiilor și distribuția paturilor vor putea fi adaptate mai rapid în funcție de nevoile reale ale pacienților, nu doar în funcție de normative rigide.

Această flexibilitate este menită să permită o reacție mai rapidă la schimbările de patologie, la valurile de pacienți sau la nevoile specifice ale fiecărei comunități.

Mai multă recunoaștere pentru munca medicilor

Pentru sistem și personalul medical, noul model de finanțare promite:

• o recunoaștere mai corectă a performanței și a volumului real de activitate;
• posibilitatea dezvoltării unor servicii medicale mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor actuale ale pacienților;
• stimularea unităților care își asumă cazuri complicate și activitate susținută.

În teorie, spitalele care muncesc mai mult și mai bine vor vedea acest lucru reflectat direct în finanțare.

Ce se schimbă pentru pacienți

Pentru bolnavi, efectele preconizate ale reformei sunt clare:

• acces mai bun la servicii medicale;
• spitale stimulate să trateze mai mult și mai eficient, nu să limiteze internările de teama depășirii contractului;
• o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităților, cu servicii repoziționate acolo unde este cerere.

Logica declarată este simplă: pacientul devine punctul de referință al finanțării, nu patul liber de pe foaia de statistici.

98% dintre spitale, pe plus în noul sistem

Conform estimărilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), 98,19% dintre spitale vor înregistra o evoluție financiară pozitivă după implementarea noului sistem. Cele mai mari creșteri sunt așteptate în cazul spitalelor de categorie superioară, care gestionează cele mai multe cazuri complexe.

O reformă cu efecte pe termen lung

Schimbările anunțate sunt majore și vor influența direct modul în care funcționează spitalele din România în anii următori. De la modul în care se face bugetarea până la organizarea secțiilor și modul în care sunt tratați pacienții, sistemul sanitar se pregătește să treacă de la „plata infrastructurii” la „plata serviciului medical”.