Curtea Constitutionala a decis pe data de 23 ian. 2018 cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata de PNL si ICCJ privind modificarile facute de Parlament la Legea 304/2004, a organizarii judiciare. Legea 304/2004 este una dintre cele trei „legi ale justitiei”, legi a caror modificare a starnit mari controverse in aceasta perioada.

Ce a decis CCR? Pe scurt, CCR a RESPINS TOATE exceptiile invocate de PNL, iar in cazul ICCJ a RESPINS 6 exceptii si a ADMIS 4 (2 dintre aceste articole erau propuneri facute de CSM).

Pe larg:

1. CCR a RESPINS criticile referitoare la neconstitutionalitatea extrinseca a legii de modificare a Legii 304/2004, critici facute de PNL.

Cu alte cuvinte, CCR a validat existenta si activitatea „Comisiei Iordache”. Daca admiteau aceasta exceptie extrinseca, cadea toata legea din motive de procedura legislativa. De exemplu, un motiv extrinsec de neconstitutionalitate este incalcarea bicameralismului.

PNL a folosit aceleasi argumente pentru criticile extrinseci de neconstitutionalitate la toate cele trei legi. Daca in acest caz a fost respinsa, se va respinge si in celelalte doua cazuri.

2. Au fost RESPINSE exceptiile de neconstitutionalitate pentru articole:
3. a) obligativitatea redacatarii hotararilor in 30 de zile. „În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.” (pct. 5 din Lege) Exceptia a fost invocata de ICCJ.

Acest articol e coroborat cu un altul din Legea 303/2004, unde se spune ca nemotivarea in timp e abatere disciplinara. Ca atare, in maxim 90 de zile orice hotarare va trebui motivata. Acesta e un progres enorm, deoarece in prezent exista hotarari judecatoresti nemotivate si dupa un an.

1. b) „Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători.” (pct. 14 din Lege) Exceptia a fost invocata de ICCJ.

ICCJ a sustinut ca avand 2 judecatori in complet, in loc de 1, s-ar incalca dreptul la un proces echitabil. Adica mai multi judecatori care se apleaca asupra cauzei si o hotarasc nu ar fi o garantie in plus pentru o solutie mai corecta, conforma cu legea, ci o incalcare a dreptului la un proces echitabil al partilor. Ceva de noaptea mintii.

1. c) „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.” (pct. 26 din Lege) Exceptia a fost invocata de ICCJ.

Pe scurt, ICCJ nu dorea ca cineva sa verifice sistemul de repartizarea aleatorie. Exceptia a fost respinsa, astfel ca acest sistemul va putea fi expertizat intr-un mod transparent. O asfel de auditare nu poate fi decat benefica dupa ce, in ultimii ani, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost criticat si contestat public.

1. d) „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.” (pct. 30 din Lege) Exceptia a fost invocata de ICCJ.

Prin acest articol a crescut, de fapt s-a revenit la completele din apel formate din 3 judecatori, asa cum e peste tot in lumea civilizata. Completele de apel au numar impar, ca sa nu te apuci sa reiei judecata daca 2 judecatori nu cad de acord si fac complet de divergenta.

ICCJ a spus ca sa ai complet de 3 judecatori se incalca dreptul la un proces echitabil la persoanei. Repet, bezna mintii. Cei de la ICCJ confirma inca odata ca isi trag seva dreptului din operele lui Lenin si Stalin.

1. e) Infiintarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiţie. (pct 45 din Lege). Exceptii au fost invocate atat de PNL cat si de catre ICCJ, insa ambele au fost respinse.

ICCJ a sustinut ca este discriminatoriu sa creezi o sectie care sa investigheze numai anumite persoane. Evident, afirmatia este nefondata, deoarece exista si in prezent parchete militare, unde investigarea e dupa calitatea persoanei. Argumentele ICCJ au fost respinse.

PNL a sustinut ca prin aceasta sectie s-ar lua atributii de la DNA, ceea ce ar incalca MCV-ul. Mai mult, a spus ca prin interzicerea detasarii si delegarii in cadrul acestei sectii, precum si prin faptul ca CSM-ul numeste procurorii din cadrul sectiei si procurorul-sef sectie „îi conferă o independenţă totală”.

Cum am mai explicat intr-o postare, dupa ce au urlat ca aceasta sectie va fi sub control politic, la CCR au spus ca sectia e „independenta total”. In opinia PNL faptul ca judecatorii si procurorii pot fi cercetati penal doar de catre procurori care prezinta reale garantii de independenta este o problema si nu faptul ca pana acum au fost anchetati de procurori cu vechime minima detasati sau delegate de pe la judecatorii anonime pentru ca asa a vrut Kovesi. Argumentele PNL au fost respinse ca nefondate.

1. f) „Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.” (pct. 62 din Lege) Exceptia a fost invocata de PNL.

PNL a sustinut ca prin scoaterea avizului CSM de aprobare a statelor de functii s-ar incalca independenta justitiei.

Daca PNL-ul nu facea propaganda ieftina in comisie si studia, ar fi vazut ca aceasta modificare din articol a fost propusa de insusi CSM, fiind chiar votata cu unanimitate in Comisia 1 a CSM.

CCR a respins critica PNL, poate pe motiv ca e o chestiune de oportunitate.

3. Au fost ADMISE urmatoarele exceptii de neconstitutionalitate:
4. a) Inlocuirea listei cu instantele, de la art. 2 alin. (2), cu o definitie a modului cum „se realizeaza” justitia. (pct. 2 din Lege) ICCJ a sustinut ca textul creaza paralelism, deoarece un text similar este la art. 7.

Tin minte dezbaterea din Comisie, si a fost acolo un scandal intre PNL si PSD. Au modificat textul de la art. 7 dar in circul respectiv, facut de USR si intretinut de PNL, au scris ca se modifica art. 2. Din acest motiv noua prevedere de la art. 2 alin. (2) era similara cu cea deja existanta la art. 7.

Evident, CCR a admis critica ICCJ pe motiv ca „creează paralelisme normative, preluând soluții legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia și unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează”, ceea ce e foarte corect.

Textul se poate remedia spunand ca aceasta modificare se refera la art. 7 nu la art. 2.

1. b) „Hotărârile secţiilor pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel, conform dreptului comun.” (pct. 4 din Lege)

Textul initial spunea ca Plenul CSM judeca contestatiile sectiilor. Acum s-a mers pe ideea de a contesta hotararile sectiilor direct in instanta.

ICCJ a invocat ca temei de neconstitutionalitate faptul ca textul de mai sus nu spune clar hotararile caror sectii pot fi atace la curtea de apel, acest lucru creand confuzie.

CCR a admis critica ICCJ, spunand ca este neclar „dacă este vorba despre secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, secții ale unor instanțe de judecată sau secții ale altor organisme sau autorități”.

Textul se poate remedia foarte simplu adaugand ca e vorba despre sectiile CSM.

1. c) „Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.” (pct. 29 din Lege)

ICCJ a invocat ca temei de neconstitutionalitate faptul ca textul de mai sus il contrazice pe cel din alineatul anterior, care vorbeste despre complet cu 1 judecator, lipsind astfel textul de claritate.

CCR a admis aceasta critica deoarece „creează incertitudine în procesul de aplicare a legii”.

Propunerea a fost facuta de catre CSM.

Problema se poate remedia abrogand alineatul anterior, care vorbeste despre completul de 1 judecator.

1. d) „Preşedintele curţii de apel poate dispune ca, la instanţele cu volum mare de activitate din circumscripţia curţii de apel, să fie încadrate persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti.” (pct. 61 din Lege)

ICCJ a invocat faptul ca „acest articol, prin lipsa de precizie şi claritate a redactării, se situează în afara cadrului impus de exigenţele constituţionale referitoare la previzibilitatea legii, textul fiind lacunar asupra unor aspecte precum: condiţiile în care vor fi încadrate persoanele despre care se face vorbire în acest articol, statutul lor profesional, etc”.

CCR a admis critica ICCJ, insa pentru alte motive, respectiv: „Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești, actul final şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părţi, este rezultatul activității de deliberare, desfășurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea. Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, dar și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Or, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul este lipsit tocmai de aceste garanții. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art.21 alin.(3), art.124 și art.126 alin.(1) din Constituție.”

Propunerea aceasta a fost facuta de catre CSM.

Problema se poate rezolva foarte simplu eliminand acest text din lege.

In concluzie, dupa cum vedeti, toate criticile de neconstitutionalitate admise tin de tehnica legislativa privind claritatea textului, si nicidecum de chestiuni ce ar incalca „independenta justitiei” ori „separatia puterilor in stat”, slogane si ingrijorari pe care le-a invocat si intretinut la foc continuu propaganda securistoida.

Pe scurt, CCR a respins TOATE exceptiile invocate de PNL, iar in cazul ICCJ a RESPINS 6 si a ADMIS 4.

Uitati-va inapoi la toate articolele de propaganda, la toti marii „experti” in justitie din presa si de la TV care urlau ca va crapa statul de drept, la ambasade ori articole din presa straina care nu mai puteau de grija „independentei justitiei” ca sa va dati seama singuri cat s-a putut minti si manipula.

Nu va mai lasati mintiti si folositi! ( Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de „Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei).

Comunicatul CCR poate fi accesat aici: https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-281