Featured
Banii big farma ajung la societatea medicală condusă de ministrul Rafila prin firma unui fost șef al spitalului SRI
(Preluare HotNews):
Ministrul Rafila a negat că societatea de microbiologie e sponsorizată de companii farmaceutice. HotNews a descoperit intermediarul: firma Ella Congress&Events, către care companiile de medicamente dau bani, sub formă de prestări servicii. Prin acest mecanism, sumele de la big farma de care beneficiază societatea profesională a lui Alexandru Rafila nu apar în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului unde, conform legii, sponsorizările sunt obligatoriu declarate de către industria sănătății, societăți medicale și medici.
- De ce firmele din industria Pharma au un interes enorm în relația cu ministrul Sănătății și cu ministerul condus de acesta? Ministerul Sănătății are în subordine directă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – instituția ce decide practic, împreună cu Ministerul Sănătății, ce medicamente și de la ce firme se aprobă, care dintre ele sunt compensate și ce dispozitivelor medicale ale companiilor sunt aprobate în România.
- Instituțiile subordonate lui Alexandru Rafila autorizează și supraveghează medicamentele care intră pe piață în țara noastră, unitățile de producție și distribuție a medicamentelor, autorizează studiile clinice și alte chestiuni de mare interes pentru firmele big farma.
- De asemenea, spitalele din subordinea Ministerului Sănătății sunt marii cumpărători de la producătorii sau distribuitorii de medicamente și dispozitive medicale.
- Firma Ella Congress&Events, care ia bani de la companiile din Big Farma, sponsori ai Societății Române de Microbiologie, aparține unui fost șef de spital SRI, partenerei acestuia și unui consilier al ministrului Sănătății, cu care Alexandru Rafila a fost în vizita recentă din Cuba.
Un număr de nouă companii farma au apărut pe site-ul Societății Române de Microbiologie, condusă de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ca sponsori sau parteneri a trei evenimente organizate de societatea medicală în 2023 și 2024.
Conform legii, medicii, societățile profesionale din Sănătate și companiile farmaceutice trebuie să declare sponsorizările. Acestea ajung într-o bază de date publică, a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
În baza de date nu apar sponsorizările care au fost, fizic afișate, la conferințele societății conduse de Alexandru Rafila. Pentru că, așa cum rezultă din răspunsul uneia dintre companiile farmaceutice pentru HotNews.ro, sumele de la industria farma nu merg direct către Societatea Română de Microbiologie, sub formă de contract de sponsorizare, ci către o firmă de organizare evenimente, sub forma unui contract de prestări servicii.
Înainte ca Rafila să devină, în noiembrie 2021, ministrul Sănătății, Societatea Română de Microbiologie, pe care o conduce din anul 2012, avea anual sponsorizări din zona farma, arată datele oficiale ale Agenției Naționale a Medicamentului, consultate de HotNews.ro:
- 106.000 de euro în 2017
- 115.000 de euro în 2018
- 112.000 de euro în 2019
- 190.000 de euro în 2020
- 30.000 de euro în 2021
În anul 2022, Societatea Română de Microbiologie nu a primit nicio sponsorizare din farma, conform datelor Agenției Medicamentului. Asta deși și în acel an a avut loc o conferință sponsorizată a Societății – RoVaccin 2022.
Cine este firma Ella Congress&Events
Acest ultim eveniment a fost „găzduit de Ella Congress şi Societatea Romana de Microbiologie”. Ella Congress&Events (potrivit site-ului propriu), sau Ella Traveland (potrivit datelor disponibile pe site-ul Termene.ro) este o firmă de organizare evenimente care a funcționat, inițial, ca agenție de turism.
Firma are 3 acționari, conform site-ul Termene.ro:
- Mihaela Dragomir – cu 52% din acțiuni
- Laurențiu Dașcă – cu 34% din acțiuni
- Cătălin Lungu – cu 14% din acțiuni.
Ella Traveland, denumirea sub care Ella Congress&Events apare pe site-ul Termene.ro, este o firmă cu mai puțin de 10 angajați, înființată acum 19 ani.
Mihaela Dragomir, acționar majoritar al Ella Traveland și Laurențiu Dașcă, unul dintre minoritari, sunt căsătoriți, conform declarației de avere a ultimului. El spune că „soția este director general”, iar directorul general, potrivit site-ului firmei Ella Traveland, este Mihaela Dragomir. Informația că cei doi sunt parteneri a fost confirmată și din interiorul Ella Traveland.
Dașcă este de profesie medic urgentist și fost manager al spitalului SRI Agrippa Ionescu. După plecarea de la spitalul SRI, Laurențiu Dașcă a devenit, potrivit site-ului Termene.ro, administrator la Arensia Clinics SRL, un lanț de clinici „de cercetare, dedicate exclusiv studiilor clinice de fază I și II”, potrivit prezentării de pe site-ul propriu.
Firma a fost inactivă în perioada iunie 2021 – mai 2023, potrivit Termene.ro. În trecut, Dașcă a fost și directorul medical al lanțului de clinici private Affidea.
Cătălin Lungu, cel de-al treilea acționar al firmei, a intrat în atenția opiniei publice în toamna anului 2022, când l-a însoțit pe Alexandru Rafila într-o vizită oficială de o săptămână în Cuba. La acea vreme, Lungu figura drept consilier personal al lui Rafila în Ministerul Sănătății. Între timp, lista consilierilor a fost scoasă de pe site-ul instituției.
HotNews.ro a solicitat Ministerului Sănătății să ofere publicului lista consilierilor personali și onorifici de la cabinetul ministrului. Instituția publică nu a precizat nici motivul pentru care lista consilierilor nu mai este publică, pe site-ul instituției.
Din 9 companii farma întrebate de sponsorizări, doar Pfizer și Sanofi au răspuns
Pe 27 martie, după ce HotNews.ro a descoperit că Alexandru Rafila ocupă funcția de președinte al Societății Române de Microbiologie simultan cu cea de ministru al Sănătății, iar Adriana Pistol este atât secretar de stat în Ministerul Sănătății, cât și președintele Societății Române de Epidemiologie, cele două societăți medicale organizând împreună evenimente cu sponsorizări din zona farma, primeam următorul răspuns de la cabinetul ministrului Sănătății:
„Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice în ultimii ani, veniturile pentru activitatea curentă provenind din cotizații și taxe de participare. Referitor la conferințele naționale organizate de cele două societăți profesionale, acestea s-au desfășurat în asociere cu alți parteneri care au asigurat acoperirea costurilor. Menționăm că pentru cele două conferințe naționale, Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări.”
Am solicitat celor nouă companii să clarifice dacă au semnat, în această perioadă, vreun contract de sponsorizare cu Societatea Română de Microbiologie, condusă de ministrul Sănătății, sau cu o altă entitate, iar în acest din urmă caz, despre ce entitate a fost vorba.
Trei evenimente organizate de Societatea Română de Microbiologie au avut loc în această perioadă, iar companiile farma apar, pe site-ul Societății Române de Microbiologie, ca sponsori sau parteneri:
- „A XII-a Conferință Națională RoVaccin”, a fost organizată în perioada 15-16 martie 2024 la Hotel Pullman din București și a beneficiat de sponsorizările a șase companii farma: AstraZeneca, Sanofi, Viatris, Medison Moderna, MSD și Alliance Healthcare. Alături de Societatea Română de Microbiologie, co-organizatori ai conferinței RoVaccin au fost Societatea Română de Epidemiologie, al cărei președinte este Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și Societatea Română pentru Strategii de Vaccinare si Promovare a Sănătății.
- „A XVI-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie” a avut loc în perioada 9-11 noiembrie 2023 și a avut șapte companii farma ca „parteneri principali”: Pfizer, MSD, Sanofi, Medison Moderna, RoTest, Mediclim și AstraZeneca. Conferința a fost organizată de Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Epidemiologie și Societatea Română pentru Strategii de Vaccinare si Promovare a Sănătății. Pe afișul evenimentului apare și Ella Congress&Events, ca „secretariat organizatoric”.
- „A XI-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin: Vaccinologia de la tradiție la inovare” a avut loc în perioada 7-8 aprilie 2023 la Hotel Ramada și a avut și ea drept „parteneri” șapte companii farma: Sanofi, Pfizer, AstraZeneca, Medison, MSD, Viatris și Alliance Healthcare. Evenimentul a fost organizat de Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română pentru Strategii de Vaccinare și Promovare a Sănătății.
Doar două dintre cele nouă companii care apar ca sponsori sau parteneri la cele trei evenimente au oferit un răspuns: Sanofi și Pfizer.
Pfizer s-a limitat să ne comunice că „respectă în totalitate legile, reglementările și codurile de conduită din industrie care guvernează modul în care lucrăm cu organizațiile din domeniul sănătății” și că „în fiecare an, Pfizer România raportează în mod transparent și compliant toate interacțiunile cu asociațiile medicale și profesioniștii din domeniul sănătății către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România”.
Răspunsul celeilalte companii – Sanofi – spune însă mult mai mult de atât.
Bani pentru prestări servicii
Sanofi Romania confirmă, pentru HotNews.ro, că a participat la cele trei evenimente organizate de Societatea Română de Microbiologie în 2023 și 2024: „A XI-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin: Vaccinologia de la tradiție la inovare”, „A XVI-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie” și „A XII-a Conferință Națională RoVaccin”.
Compania spune că natura asocierii sale constă în „contracte de prestări servicii aferente serviciilor primite în cadrul evenimentelor”, și nu în sponsorizări.
„Nu au fost identificate contracte de sponsorizare asociate acestor participări”, precizează reprezentanții companiei, pentru HotNews.ro. Sanofi adaugă că „ pentru perioada menționată, nu am identificat contracte de sponsorizare încheiate cu, și având ca beneficiar Societatea Română de Microbiologie”.
Reprezentanții Sanofi România mai subliniază, de asemenea, că „activitățile noastre se desfășoară după principii stricte de etică și transparență, respectând legislația și standardele industriei. Transferurile de valoare către profesioniștii și organizațiile din sănătate sunt raportate public, informațiile fiind disponibile pe site-ul ANMDMR. De asemenea, respectăm Codul Etic ARPIM, care reglementează interacțiunile cu sectorul medical și alte părți relevante, contribuind la consolidarea încrederii în relațiile profesionale cu întreaga comunitate medicală și a pacienților din România.”
Alexandru Rafila nu comentează
Pentru a clarifica lucrurile, HotNews.ro a adresat și Societății Române de Microbiologie, simultan cu cele nouă companii farma, întrebări despre ruta banilor. Ministrul și societatea medicală nu au răspuns.
„Suntem făuritori de evenimente!”
Numele Ella Congress&Events, o firmă de organizare evenimente care a funcționat, inițial, ca agenție de turism, apare pe afișul unuia dintre evenimentele organizate de Societatea Română de Microbiologie în timpul mandatului de ministru al lui Rafila, mai exact în noiembrie 2023: „A XVI-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie”.
Sigla firmei de evenimente Ella nu apare și pe afișele conferințelor RoVaccin din 2023 și 2024, însă regăsim firma în organizarea conferințelor RoVaccin din 2022 și 2020.
„Ella este partenerul de cursă lungă al Societății Române de Microbiologie, pe care Alexandru Rafila o conduce. Această firmă organizează de ani buni evenimentele societății medicale – atât înainte ca Rafila să devină ministru, cât și după”, au spus pentru redacție surse din lumea medicală, care au dorit păstrarea confidențialității.
„Suntem făuritori de evenimente! Ella Congress & Events este povestea antreprenorială clasică a începutului de mileniu III”, susține firma pe site-ul său. Potrivit propriei descrieri, Ella Congress & Events organizează anual „peste 30 de evenimente, în mare parte medicale, fie pentru 50, fie pentru 1.500 de participanţi, la un standard de excelenţă”. Evenimentele organizate împreună cu Societatea Română de Microbiologie, condusă de Alexandru Rafila, nu apar pe site-ul firmei.
În schimb, printre societățile medicale care colaborează cu Ella Congress se numără, conform site-ului propriu, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Medicină Vasculară.
Ce afaceri mai au Dragomir, Dașcă și Lungu
Toți cei trei acționari ai Ella Traveland au conexiuni și cu alte firme:
Mihaela Dragomir a fost asociat în firma Makros Trading Com SRL, asociat și administrator al Ella Turism Rom-Ital SRL și asociat unic și administrator al Mit Trading SRL. Cu excepția Mit Trading, care a avut un profit de puțin peste 5.000 de lei în 2022, celelalte două firme sunt închise.
Soțul ei, Laurențiu Dașcă, este administrator al Mit Trading SRL și al Arensia Clinics SRL – un lanț de clinici „de cercetare, dedicate exclusiv studiilor clinice de fază I și II”. Firma a fost inactivă în perioada iunie 2021 – mai 2023, potrivit site-ului Termene.ro.
Cătălin Lungu are un PFA și este, de asemenea, asociat și administrator la Pure Entertainment SRL – o firmă care a mers pe pierdere în anul 2022.
Exclusiv
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem”
Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor Interne să răspundă, în esență, cu un „mulțumim pentru interes, dar nu”. Povestea începe cu un polițist de frontieră care a avut tupeul suprem într-un stat „democratic”: a vrut să vadă actul după care e obligat să își facă permanența de acasă. Și de aici începe circul birocratic cu iz de farsă de prost gust, descris pe larg de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual „Diamantul”.
Agentul-șef principal de poliție Sebastian-Alin Rusu, de la Sectorul Poliției de Frontieră Siret, a fost sancționat cu „mustrare scrisă” pentru că nu s-a prezentat la chemare în timpul unei permanențe făcute de acasă, în afara programului. Adică nu a răspuns la un ordin secret, emis în baza unui alt ordin secret, despre care nu avea voie să știe prea multe, dar era obligat să-l respecte.
Omul a făcut ce scrie în manualul de bun-simț juridic: a cerut să vadă ordinul. A contestat clasificarea la minister în noiembrie 2024, a cerut declasificarea Ordinului MAI nr. S/108/2011 – actul care reglementează serviciul de permanență și accesul în unitățile ministerului, inclusiv permanența de acasă. În loc de transparență, a primit… ping-pong instituțional.
Ordinul fantomă: sancționăm după el, dar nu ți-l arătăm
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/108/2011 este clasificat „secret de serviciu”. Cu alte cuvinte: după el se fac planificări, se dau sarcini, se dau sancțiuni, dar când întrebi „ce scrie acolo?”, ți se răspunde cu aer superior: „Nu e pentru ochii tăi, dar e pentru timpul tău liber.”
În noiembrie 2024, polițistul contestă clasificarea la minister. Ministerul face ce știe mai bine: pasează problema. Direcția Secretariat General, condusă atunci de chestorul de poliție Marius Tache, trimite cererea la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Iar Poliția de Frontieră, prin inspectorul general Cornel-Laurian Stoica, îi comunică polițistului, cu o gravitate birocratică impecabilă, că poate face… contestație „la autoritatea care a clasificat informația”. Adică exact acolo unde depusese deja cererea.
Nu e refuz, e doar comedie administrativă repetată.
Judecătoarea descrie „cercul vicios”, apoi îl reînnoiește cu ștampilă
Sătul să fie plimbat ca o hârtie între departamente, Rusu dă în judecată ministerul. În mai 2025 ajunge la Curtea de Apel Suceava, unde dosarul e judecat de Cristina-Daniela Dănilă. Și aici se întâmplă ceva rar: instanța scrie negru pe alb ceea ce toți simt pe pielea lor.
Judecătoarea constată că ministerul a refuzat nejustificat să-i soluționeze cererea, că a pasat-o altor instituții „fără a o analiza pe fond”, și că a invocat secretul fără să verifice dacă secretul se mai justifică, „ermetizând cercul vicios al refuzului”. Adică ministerul își apără secretele prin simplul fapt că refuză să le mai analizeze. Perfect rotund, perfect absurd.
Normalitatea ar fi fost ca instanța să rupă acest cerc: să se uite ea însăși pe ordin, să vadă dacă are ce căuta la „secret de serviciu” și să decidă dacă trebuie declasificat sau nu.
Numai că, după ce descrie impecabil cercul, judecătoarea se așază cumințelă în el.
„Nu e treaba noastră, e treaba lor”: cum se spală pe mâini puterea judecătorească
În loc să judece fondul, instanța decide că „aprecierea îndeplinirii condițiilor de fond asupra clasificării constituie exclusiv atributul pârâtului”. Cu alte cuvinte: doar ministerul care a pus ștampila pe „secret” poate aprecia dacă ștampila mai are sens. Orice altă abordare ar însemna, spune instanța, „interferarea în atribuțiile administrației, cu depășirea prerogativelor puterii judecătorești”.
Rezultatul? Ministerul este obligat doar „să soluționeze” petiția reclamantului, nu să declasifice, nu să justifice serios, nu să producă un act de decizie verificabil. Cercul vicios pe care sentința îl descrie este repornit fix prin sentință. Elegant, legalist, steril.
În traducere liberă: „Da, refuzul e nejustificat. Da, ministerul a greșit. Dar tot ministerul trebuie să-și verifice singur propria greșeală, iar noi stăm pe margine și așteptăm să vedem dacă se răzgândește.”
Ministerul, varianta copy–paste: aceeași poveste, același refuz, alt „apreciem”
Partea cea mai cinică apare după ce sentința rămâne definitivă, în octombrie 2026. Ministerul e obligat de instanță să „soluționeze” cererea de declasificare. Ce face?
Pe 11 noiembrie 2026, la mai puțin de o lună după ce sentința a devenit definitivă, Direcția Secretariat General emite o adresă nouă. Nu de la ministru, nu de la cineva cu responsabilitate politică, ci „p. Director”, semnată de comisarul-șef de poliție Andreea Teodorescu. Adresa e rezultatul – ni se spune – „consultării structurilor de specialitate”, evident nenumite.
Conținutul? O reluare aproape la indigo a argumentelor din întâmpinarea depusă în proces în iulie 2025:
– clasificarea „a fost atribuită de persoana împuternicită prin lege”;
– „termenul de clasificare nu a expirat”;
– polițistul nu se încadrează în cazurile de declasificare din Standardele HG 585/2002;
Și, la final, lovitura de grație birocratică:
„apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Nu se indică niciun act formal de decizie, cu număr și dată, pe care un judecător să-l poată verifica. Doar un „apreciem” aruncat cu o nonșalanță administrativă care sfidează și legea contenciosului, și hotărârea judecătorească. Judecata e înlocuită cu „apreciem”, iar responsabilitatea – cu parafa secretariatului.
Justiție pe două viteze: la Suceava – „pas”, la București – „declasificați!”
În timp ce la Suceava instanța s-a ferit să deranjeze prea tare ministerul, la București același ordin S/108/2011 a ajuns la Curtea de Apel, într-o acțiune deschisă de S.P.R. „Diamantul”, în paralel cu procesul lui Rusu.
Dosarul a ajuns la judecătorul Amer Jabre – cunoscut deja publicului după ce, în 2021, a constatat inexistența unor hotărâri „de pandemie” ale CNSU, pentru că nu fuseseră publicate în Monitorul Oficial, deși îngrădeau libertatea de circulație. Adică un judecător obișnuit să se uite și la fond, nu doar la formă.
În noiembrie 2025, la doar 13 zile după sentința de la Suceava, Jabre citește efectiv ordinul S/108/2011, în compartimentul de documente clasificate al instanței. Constată că are „un conținut cvasiidentic cu cel al reglementărilor anterioare, neclasificate” – adică nu e nimic acolo care să justifice teatrul cu „secret de serviciu”. Și obligă ministerul să-l declasifice. Sentința nu e definitivă, dar mesajul e clar: prerogativa administrativă nu poate anula controlul judecătoresc asupra legalității clasificării.
Înalta Curte spusese deja, cu câteva săptămâni înainte, că nu poți ascunde la infinit în spatele „e secret, avem noi grijă”. Dar la Suceava, aceleași principii au fost păstrate în sertar.
Cronologia absurdului: doi ani de pași laterali
Povestea declasificării OMAI S/108/2011, așa cum o reconstituie Sindicatul „Diamantul”, arată ca un manual de obstrucție legalizată:
- 4 noiembrie 2024 – polițistul contestă clasificarea ordinului și cere declasificarea la minister;
- 2 decembrie 2024 – Poliția de Frontieră, căreia cererea fusese pasată, îl trimite înapoi… la minister;
- 22 mai 2025 – acțiune în instanță, la Curtea de Apel Suceava;
- iulie 2025 – ministerul, prin Direcția Generală Juridică (Viorel Tatu), își apără clasificarea pe fond, în întâmpinare;
- 9 decembrie 2025 – sentința de la Suceava: refuzul e nejustificat, dar ministerul e doar obligat „să soluționeze”;
- 22 decembrie 2025 – la București, alt complet obligă ministerul să declasifice același ordin (sentință nedefinitivă);
- 16 octombrie 2026 – sentința de la Suceava rămâne definitivă;
- 11 noiembrie 2026 – ministerul transmite celebra adresă: „apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Doi ani pentru același refuz, ambalat de două ori: o dată ca tăcere, a doua oară ca „apreciere”.
Când „apreciem” ține loc de lege: nou proces, aceeași miză
În loc să clarifice ceva, toată această înșiruire de contestații, pasări, procese și adrese a produs doar un lucru sigur: polițistul o ia de la capăt. Rusu a deschis o nouă acțiune, prin care cere din nou instanței să oblige ministerul să declasifice ordinul, cu fond și recurs, ca și cum primii doi ani n-ar fi existat.
În același dosar, a ridicat și o excepție de neconstituționalitate a textelor din Legea nr. 182/2002 pe care se sprijină adresa din noiembrie 2026. Separat, a cerut instanței să constate că sentința de la Suceava nu a fost executată și să aplice ministerului amenda prevăzută de Legea contenciosului: 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere. Și a cerut declanșarea cercetării disciplinare pentru cei care au produs, cu seninătate, un „apreciem” în loc de un act de decizie.
Prețul concret al secretului absurd: permanență la ordinul-fantomă
Poate părea un exercițiu juridic steril. Nu este. Pentru polițiștii care fac permanență de acasă, prelungirea acestei farse are un preț foarte concret: în tot acest timp, pot fi planificați și sancționați în baza unui ordin pe care nu îl pot pune pe masă în fața judecătorului. Adică răspund disciplinar după reguli secrete, dar trebuie să se apere pe baza unor principii abstracte, nu pe textul efectiv al regulii.
Stat de drept cu parolă la intrare: „secret de serviciu”.
Concluzie: în România, unele secrete nu apără siguranța națională, ci rușinea instituțională
Cazul Ordinului MAI nr. S/108/2011, așa cum a fost documentat de S.P.R. „Diamantul”, nu vorbește doar despre un act administrativ. Vorbește despre un reflex: acela de a transforma orice abuz într-un „secret de serviciu” și orice control într-un „apreciem că nu e cazul”.
Când o instanță recunoaște un cerc vicios și apoi îl întărește, când un minister își bate joc de o hotărâre judecătorească prin copy–paste birocratic, iar polițiștii sunt ținuți sub un ordin-fantomă care le atinge direct timpul liber și banii, nu mai vorbim de protecția informațiilor clasificate. Vorbim de protecția opacității.
Iar până când cineva va avea curajul – și competența – să spună limpede „declasificați și asumați”, România va rămâne țara în care justiția se face, uneori, cu formule politicoase de genul:
„Apreciem că nu se impune… stat de drept pe bune.” (Cristina T.).
Leadership la postare: când conduci ANP din newsfeed
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor le transmite un mesaj direct celor din vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor:
mai puține lecții de leadership pe Facebook, mai multe rezultate în spatele gratiilor.
În ultimele zile, conducerea ANP pare să fi descoperit brusc miracolul „principiilor” – desigur, nu în rapoarte oficiale, nu în indicatori de performanță, ci în postări motivaționale pe rețelele sociale. Din online aflăm ce valori au. Din teren știm ce au făcut cu ele în ultimul an și jumătate.
Principii la vedere, rezultate la secret
De pe Facebook aflăm, cu litere mari, despre viziune, responsabilitate, integritate, reformă și alte cuvinte frumoase, numai bune de pus în grafice colorate. În penitenciare, însă, aceleași principii se dizolvă în lipsă de personal, infrastructură prăbușită și improvizații la limita suportabilului.
Federația întreabă, pe bună dreptate: dacă sunteți atât de plini de principii, unde se văd în realitate? În ultimul an și jumătate, oamenii din sistem au văzut altceva: promisiuni în cascadă, poze aranjate, comunicate lucioase – și foarte puține schimbări palpabile.
Planuri de mâine, nu lozinci de ieri
Sindicaliștii pun acum întrebările pe care conducerea ANP le evită cu eleganța unui scroll în jos:
- Ce faceți concret săptămâna viitoare?
- Ce schimbați luna viitoare?
- Ce veți îndrepta, măcar pe hârtie, anul viitor?
Nu în citate inspiraționale, nu în „stories”, nu în postări cu filtre. Ci în decizii, în proceduri, în bugete, în condițiile reale din penitenciare.
Mesajul din interior: mai puțină poză, mai multă treabă
Practic, Federația le spune celor din conducerea ANP, fără ocolișuri:
ajunge cu leadership-ul predat pe Facebook, e timpul pentru leadership exersat în penitenciare.
Nu mai impresionați pe nimeni cu fraze frumoase dacă ele nu se traduc în schimbări reale pentru angajați și deținuți deopotrivă. Sistemul penitenciar nu se repară cu like-uri, share-uri și citate inspiraționale, ci cu muncă serioasă, asumare și rezultate care se văd dincolo de ecran. (Cerasela N.).
(Sursa: mesaj public al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, adresat conducerii ANP.)
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...
M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...
M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”
Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...
Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990
Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...
Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zile
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zile
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zile
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zile
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Exclusivacum 3 zile
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister