Actualitate
Înregistrări ilegale/ Judecătorul de cameră preliminară a constat nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor în peste 80 de convorbiri telefonice şi comunicări

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni că rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz, în care sunt trimişi în judecată fostul ministru al Economiei Adrian Videanu şi omul de afaceri Ioan Niculae, este nelegal, stabilind totodată excluderea a peste 80 de convorbiri, înregistrări şi comunicări, dar şi a mai multor documente financiar-contabile, extrase de cont şi situaţii financiare.
„Constată neregularitatea rechizitoriului numărul 146/D/P/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Mirea Marin, Alesandru Dan-Victor, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Toth Francisc, Stancu Lucian-Adrian, Veza Marius-Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA, precum şi indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arată în minuta deciziei.
Potrivit Flux 24, aceleiaşi decizii, judecătorul de cameră preliminară a constat totodată nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor în peste 80 de convorbiri telefonice şi comunicări, stabilind excluderea din materialul probator a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor, precum şi înregistrările acestora fixate pe suporţii optici.
Înalta Curte a decis totodată şi excluderea din dosar a unui raport de expertiză financiar-contabilă judiciară.
„Constată nulitatea expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015. Exclude din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară întocmit de experţii Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian, înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, sub numărul 707/01.10.2015”, se mai arată în minută.
Judecătorul a stabilit un termen de cinci zile în care procurorul care a întocmit rechizitoriul trebuie să remedieze neregularităţile constatate şi să comunice dacă menţine trimiterea în judecată.
„Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, pentru ca, (…), în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei”, se mai precizează în decizie.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.
Pe 9 iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
Procurorii susţin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al SC Interagro SA şi consilier pe probleme energetice al lui Niculae, şi Alpar Kramer, director comercial/marketing în cadrul Romgaz.
„Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, grupul infracţional organizat ar fi fost sprijinit şi de alţi inculpaţi care au acţionat la realizarea scopului grupului infracţional: Dan-Victor Alesandru (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA), Adriean Videanu (ministrul Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010), Viorel Pleaşcă (secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 – decembrie 2008) şi Ioana Apan (funcţionară în cadrul Ministerului Economiei şi membru în cadrul AGA, respectiv preşedinte CA Romgaz SA). Grupul infracţional organizat a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a urmărit obţinerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societăţii controlate de acesta – SC Interagro SA”, declară DIICOT.
Astfel, grupul a urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine.
DIICOT a stabilit că grupul a avut un lider, în persoana lui Ioan Niculae, şi o structură determinată, structurată pe paliere de comandă şi în unele cazuri şi de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză: SC Interagro SA – palierul de comandă – Ioan Niculae, palierul de execuţie – Marin Mirea şi Dan Victor Alesandru; Ministerul Economiei – palierul de comandă – Adriean Videanu, palierul de execuţie – Viorel Palaşcă şi Ioan Apan; Romgaz SA – palierul de comandă – Alpar Kramer şi alţi doi suspecţi, în prezent decedaţi.
Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.
DIICOT mai arată că grupul constituit şi condus de Ioan Niculae, ca reprezentant al SC Interagro SA, ar fi avut ca scop obţinerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producţia internă, care se comercializează la preţuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată preţul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producţia internă şi aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu).
Anchetatorii explică faptul că Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate.
Procurorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adriean Videanu a fost ministru al Economiei (decembrie 2008 – octombrie 2010), a fost iniţiată şi aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.
Potrivit DIICOT, prejudiciul adus Romgaz se ridică la suma de 282.630.330 lei. (Cerasela N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”