Exclusiv
Ce ciolaceli mai face Doloiu/Curtea de Apel Ploiesti nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti
Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura, dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.
In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.
De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.
Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.
Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.
Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.
Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.
De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.
In acest sens putem exemplifica o situatie mediatizata de unde se pot prelua referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.
In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul.”.
La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543
Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/
Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.
Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.
Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.
Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.
Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.
Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.
De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:
- de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
- in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
- de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
- de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
- orice alte situatii prevazute de lege.
Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.
Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.
Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”
Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.
Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca ”petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.
Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.
De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.
In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:
- emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
- emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
- prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.
Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.
Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.
Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:
- La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
- La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.”
- La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categorie … situatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.
In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).
Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).
[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html
https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf
[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița
La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a devenit un fel de chirie pe termen scurt. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, de la ultimul concurs finalizat, în noiembrie 2018, inspectoratul trăiește din împuterniciri și „desemnări”, ca un bloc care n-a mai văzut proprietar de ani buni, doar chiriași cu contract pe șase luni.
Ultimul concurs serios pentru șefia IPJ Ialomița s-a încheiat rușinos, fără ca vreunul dintre cei doi candidați să atingă nota 7. Din acel moment, sistemul a decis că e mai simplu să ocolească problema: nici concurs, nici asumare, doar provizorat prelungit la nesfârșit.
Concursul ratat din 2018: când nici nota 7 nu mai poate fi prinsă din urmă
Sindicatul Europol arată că, în 2018, ultimul concurs pentru funcția de inspector-șef la IPJ Ialomița s-a încheiat fără învingător. Doi candidați, zero promovați. În loc să urmeze un nou concurs, cu exigențe sporite și candidați capabili, s-a ales varianta clasică: „îngropăm subiectul și trăim din împuterniciri”.
Astfel, funcția a fost transformată din post stabil, obținut prin competiție, într-un scaun muzical, pe care se așază, pe rând, diverse nume, pentru perioade limitate. Practic, inspectorul-șef nu mai e șef, e un invitat temporar la vârful instituției.
Rotația împuterniciților: parada șefilor la termen
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul provizoratului arată așa:
Noiembrie 2024 – decembrie 2024: Anton Cristian Gheorghe, șef cu abonament de o lună
În noiembrie 2024, comisar-șef Anton Cristian Gheorghe este împuternicit inspector-șef. O lună. Atât. Timp suficient să-ți pui numele pe câteva adrese și să înveți drumul spre birou, dar ridicol pentru o funcție care ar trebui să însemne strategie, continuitate, responsabilitate.
Ianuarie 2025 – octombrie 2025: Sebastian Savu, „desemnat” în loc să fie numit
Urmează comisar-șef Sebastian Savu, „desemnat” pentru 10 luni la rând să exercite atribuțiile funcției de inspector-șef. Nu numit prin concurs, nu instalat pe post, doar „desemnat”, ca un fel de șef de probă, bun cât timp nu deranjează pe nimeni.
Octombrie 2025 – aprilie 2026: Mihai Dobre, împuternicitul de import
Comisar-șef Mihai Dobre, venit de la IPJ Tulcea, este împuternicit pentru 6 luni la conducerea IPJ Ialomița. Încă o jumătate de an de provizorat, cu un nou nume, dar aceeași rețetă: fără concurs, fără asumare pe termen lung.
Aprilie 2025 – prezent: aceeași funcție, aceeași persoană, aceeași împuternicire prelungită
Mihai Dobre este împuternicit din nou, pentru încă 6 luni. Se apasă butonul „repeat”: aceeași persoană, același statut temporar, aceeași sfidare a ideii de concurs. Inspectoratul e condus, dar nimeni nu e instalat cu adevărat la comandă.
Ce spune legea și ce se întâmplă, de fapt: teoria și practica de la IPJ Ialomița
Articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002 este limpede:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Pe scurt, legea spune: interimat maximum un an, timp în care EȘTI OBLIGAT să organizezi și să finalizezi concursul. Nu este recomandare, nu este sugestie, este obligație.
Conform Sindicatului Europol, raportat la prima împuternicire din noiembrie 2024, concursul pentru ocuparea funcției de inspector-șef la IPJ Ialomița trebuia să fie organizat și dus la capăt cel târziu în octombrie 2025. În loc de asta, singurul lucru dus la capăt sunt hârtiile de împuternicire.
Un inspectorat condus doar prin împuterniciri: model de „așa nu” în managementul poliției
Din mai 2020 și până astăzi, potrivit aceleiași surse, conducerea IPJ Ialomița a fost asigurată exclusiv prin împuterniciri și „desemnări”. Funcția de inspector-șef nu a mai fost ocupată prin concurs, deși cadrul legal este clar.
Rezultatul? Un vârf de instituție condus permanent de interimari, dependenți de prelungirea unui act temporar. Responsabilitatea e diluată, stabilitatea e o glumă, iar concursul – instrumentul normal de selecție – este ținut în conservare, ca și cum ar fi un pericol, nu o obligație.
Concluzie amar-ironică: IPJ Ialomița, inspectoratul unde provizoratul e regulă, iar concursul e excepție teoretică
Imaginea conturată de Sindicatul Europol este aceea a unui inspectorat în care legea e privită ca un decor, nu ca un cadru obligatoriu. Împuternicirea, gândită de legiuitor ca soluție temporară, a devenit la IPJ Ialomița normă de funcționare.
Funcția de inspector-șef e tratată ca un birou cu „check-out” la șase luni, nu ca un post stabil, dobândit prin merit. Atâta timp cât concursul rămâne doar o ficțiune juridică, IPJ Ialomița nu are un șef adevărat, ci doar o succesiune de șefi „în trecere”, într-un provizorat care a devenit politică de sistem. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziPATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Administratieacum 4 zileMobilizare de forțe la ieșirea din Câmpina spre DN1: Președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vizită inopinată pe șantier



