Exclusiv
Ce ciolaceli mai face Doloiu/Curtea de Apel Ploiesti nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti
Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura, dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.
In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.
De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.
Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.
Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.
Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.
Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.
De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.
In acest sens putem exemplifica o situatie mediatizata de unde se pot prelua referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.
In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul.”.
La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543
Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/
Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.
Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.
Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.
Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.
Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.
Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.
De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:
- de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
- in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
- de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
- de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
- orice alte situatii prevazute de lege.
Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.
Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.
Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”
Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.
Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca ”petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.
Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.
De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.
In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:
- emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
- emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
- prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.
Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.
Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.
Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:
- La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
- La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.”
- La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categorie … situatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.
In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).
Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).
[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html
https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf
[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.
Exclusiv
Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului
Exclusiv
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor controverse aprinse, acuzat fiind de ineficiență crasă, sifonare a banilor publici și chiar de agravarea secetei. Ceea ce părea o „rețetă perfectă pentru un jaf cu aprobare guvernamentală”, transformând HG 256/2010 într-o „biblie a mafiei antigrindină” și un „bilet direct spre Maldive” pentru beneficiari, primește acum o confirmare zdrobitoare.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a obținut în exclusivitate un Raport preliminar de o acuratețe dezarmantă, care demonstrează, fără replică, că toate dezvăluirile noastre au fost nu doar exacte, ci și profetic de corecte. Datele oficiale, furnizate chiar de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ Prahova) pentru perioada 2015-2025, aruncă în aer narațiunea oficială a unui sistem funcțional, expunând o realitate crudă: milioane de euro aruncați pe fereastră pentru o tehnologie fără niciun efect detectabil, ba chiar suspectată de a fi contribuit la problemele climatice.
În timp ce unele publicații, locale sau naționale, își arogă acum, cu o întârziere demnă de analele presei autohtone, ‘exclusivitatea’ dezvăluirilor despre sistemul antigrindină – un scenariu familiar- după cum am documentat până la saturație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc. și în tot internetul care mai are curajul să spună adevărul), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite, aidoma cazului WHITE TOWER (aici), unde abia în 2023 începeau să „descopere” ce Incisiv de Prahova documentase și publicase deja, cu acte (adevarate rechizitorii), încă din 2020 – noi le oferim indulgența noastră, deplângându-le, totodată, lipsa cronică de originalitate și de viteză.
„Scutul” fantomă: Când variabilitatea devine dovada ineficienței
Conform anexei 1 a HG 256/2010, ar fi trebuit să beneficiem de un sistem antigrindină ultramodern, rodul unor studii științifice și tehnologii inovatoare. Realitatea, așa cum o relevă datele DAJ Prahova, este complet diferită. Pe parcursul a nouă ani (2015-2024) în care sistemul antigrindină a funcționat „normal” în județul Prahova, suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an. O cifră care, la prima vedere, ar putea părea acceptabilă. Însă, statistica nu minte și scoate la iveală adevărul brutal: abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare, adică mai mare decât valoarea medie însăși!
Ce înseamnă asta? Explicația este simplă și devastatoare pentru susținătorii sistemului: într-un sistem tehnic eficient, variațiile de la un an la altul ar trebui să fie minime, controlate. Aici, fenomenul grindinei rămâne complet aleatoriu, „sărind” dramatic, exact ca și cum sistemul nu ar exista. Verdictul statistic este clar: sistemul nu controlează grindina. Banii publici, alocați „studiilor fără rezultate, omologărilor fictive și programelor experimentale eșuate”
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!, nu au produs nimic concret, ci doar o vastă operațiune de sifonare a bugetului.
Paradoxul prahovean: Fără rachete, mai puțină grindină și recole istorice!
Dacă ineficiența statistică nu era suficientă, anul 2025 oferă dovada supremă a inutilității sistemului. În 2024, sistemul a funcționat doar parțial (aprilie-iulie), iar în 2025, a fost oprit complet. Logica ar fi dictat o creștere masivă a pagubelor. Realitatea, însă, contrazice flagrant această așteptare, confirmând, încă o dată, acuzațiile Incisiv de Prahova privind „sistemul fantomă pe banii noștri”:
- 2024: 313 hectare afectate de grindină (sub media anilor cu sistem activ).
- 2025: 459,84 hectare afectate de grindină (tot sub media anilor cu sistem activ).
Cu alte cuvinte, în absența rachetelor, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost mai mici! Acest fenomen, bine cunoscut în știință, indică faptul că intervenția artificială nu avea, în realitate, niciun efect benefic.
Iar surprizele nu se opresc aici! Anul 2025, singurul sezon fără intervenții antigrindină, a înregistrat și cele mai mari producții agricole din întreg intervalul 2015-2025! Grâul a „explodat” de la 3.500-5.000 kg/ha la aproximativ 8.000 kg/ha; rapița a urcat la circa 4.500 kg/ha; floarea-soarelui a revenit la 2.500 kg/ha; iar porumbul a atins un nivel excepțional de peste 6.500 kg/ha. O creștere simultană pe toate culturile majore, exact în anul în care rachetele au tăcut, reprezintă un argument statistic irefutabil: oprirea însămânțărilor cu iodură de argint a coincis cu cel mai productiv an agricol al ultimului deceniu în Prahova.
Seceta: Adevăratul dușman ignorat, agravat de iluzii costisitoare
În timp ce statul român a investit zeci de milioane de euro într-un sistem antigrindină demonstrat acum ca fiind ineficient, a ignorat complet adevăratul flagel al agriculturii: seceta. O comparație a datelor DAJ Prahova este elocventă:
- Grindină (media 2015-2024): 560,32 hectare afectate.
- Secetă (media 2015-2024): 14.013 hectare afectate, adică de peste 25 de ori mai mult! În ani extremi, diferența a atins chiar și 50-100 de ori.
Cu toate acestea, finanțarea s-a concentrat exclusiv pe rachete, în timp ce seceta, responsabilă pentru peste 90% din pagubele agricole, a rămas complet neadministrată. Mai mult, analiza variabilității arată o abatere standard a secetei de 16.636 hectare, mult mai mare decât media, indicând un fenomen natural sever, pe care sistemul antigrindină nu doar că nu îl reduce, dar pare chiar să îl agraveze, coincizând anii cu consum mare de rachete cu anii de secetă severă (2020, 2024).
Și aici, anul 2025 aduce o altă revelație. În anul fără rachete, suprafața afectată de secetă a scăzut la 7.018 hectare, adică cu 50% mai puțin decât media ultimului deceniu. Astfel, în absența intervențiilor atmosferice, indicatorii agricoli s-au îmbunătățit drastic: mai puțină grindină, mai puțină secetă și producții record. Este pentru prima dată când datele oficiale arată simultan aceste trei tendințe pozitive, într-un an fără sistem antigrindină!
De La HG 256/2010 la salarii de nababi: Anatomia unei decepții de stat
Aceste descoperiri șocante amplifică acuzațiile noastre anterioare (sursa: Incisiv de Prahova) privind jaful din spatele Sistemului Național Antigrindină. HG 256/2010, prezentată drept fundamentul SNAG, s-a dovedit a fi „Hârtia ilegalității, biblia mafiei antigrindină”. Iar Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină (AASAG) continuă să funcționeze ca o „instituție-fantomă” , chiar și acum când activitatea sa principală este suspendată.
Cu 106 puncte de lansare inactive și o activitate „zero” de peste un an, AASAG continuă să plătească salarii de zeci de mii de lei. Directorul Dragoș Manole, plătit cu nu mai puțin de 20.000 de lei pe lună (sursa: Antena 3 CNN, Incisiv de Prahova), exemplifică perfect „școala tăcerii cu onoruri”, refuzând să detalieze în ce a constat „activitatea categorică” a instituției. Este o „orgie de sifonare a banilor publici” care sfidează orice logică economică și morală, mai ales într-o perioadă de austeritate.
DNA și Ministrul Agriculturii: Ultimul tren spre transparență și justiție?
Aceste noi date, irefutabile, intensifică apelurile repetate ale Incisiv de Prahova către Direcția Națională Anticorupție (DNA) de a se autosesiza și a investiga modul în care a fost implementată HG 256/2010. Sunt necesare răspunsuri clare și transparente cu privire la respectarea procedurilor legale, studiile de impact reale, monitorizarea cheltuielilor și eventualele conflicte de interese.
Ministrul Agriculturii, deși a avut curajul să suspende sistemul, are acum o datorie morală și legală sporită. Nu este suficient să oprești sistemul; trebuie „să-i trimiți pe hoți la Bălăcăneanca și să te asiguri că nu vor mai avea ocazia să fure niciodată ploaia și viitorul României!” . Acum, cu dovezile statistice că absența sistemului aduce beneficii reale, cazul devine de-a dreptul exploziv.
Concluzie: Să curățăm grădina statului de buruienile costisitoare ale incompetenței și corupției
„Fermierii – eroi ai pământului”, mai buni decât orice detectiv 007, au pus APIA la colț și au adus în atenția publică un jaf colosal. Noile date de la DAJ Prahova nu fac decât să le valideze pe deplin avertismentele și să arate că „sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite” .
Acest episod jenant nu este doar o știre, ci un simptom al unei boli profunde: corupția și incompetența la nivel înalt, protejate de un sistem inert. E timpul ca lopata să intre adânc în grădina statului, să scoatem la lumină toate aceste buruieni costisitoare și să le trimitem acolo unde le este locul: fie la Remat, ca rachetele, fie la Bălăcăneanca, ca pe toți hoții!
Vom reveni, pentru că această poveste este departe de a fi încheiată. (Cristina T.).
Exclusiv
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum o zi„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 4 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 2 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum 2 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 4 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 2 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic


Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!
Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!
„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră

