Connect with us

Exclusiv

Ce ciolaceli mai face Doloiu/Curtea de Apel Ploiesti nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti

Publicat

pe

Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura,  dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.

In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.

De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.

Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.

Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.

Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.

Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.

De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.

In acest sens putem exemplifica  o situatie mediatizata de unde se pot prelua  referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.

In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul..

https://www.imopedia.ro/stiri-imobiliare/mafia-imobiliara-din-buzau-vinde-la-bucata-terenurile-ministerului-agriculturii-6779

La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543

Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/

Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.

Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.

Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.

Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.

Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.

Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.

De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:

  • de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
  • in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
  • de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
  • de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
  • orice alte situatii prevazute de lege.

Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.

Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.

Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”

Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.

Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.

Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.

De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.

In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie  l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale  nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:

  • emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
  • emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
  • prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.

Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand  acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.

Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca  Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.

Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:

  • La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
  • La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.
  • La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categoriesituatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.

In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare  pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).

Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).

[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html

https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf

[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.

Exclusiv

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

Publicat

pe

De

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL

La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are treabă cu legea și nici cu examenele corecte. Adevărata „situație operativă” pare să fie una singură: nu verificarea abuzurilor, ci identificarea colegului care a avut îndrăzneala să spună adevărul.

Conform informațiilor făcute publice de Sindicatul Europol, în loc să se ocupe de situațiile în care unor polițiști li s-au cerut angajamente contrare legii, înainte de examenul de definitivare în profesie, conducerea inspectoratului ar fi preocupată să prindă „vinovatul” suprem: polițistul care a scos gunoiul de sub preș și l-a arătat publicului.

„VICTIMA INOCENTĂ” IPJ CONSTANȚA: LACRIMI DE CROCOSIL ÎN COMUNICATELE OFICIALE

Instituția, ne spune Sindicatul Europol, continuă să pozeze într-o biată victimă neînțeleasă, aproape sfântă, nedreptățită de sindicat și de opinia publică. Totul ar fi, după cum lasă să se înțeleagă, o simplă invenție a Sindicatului Europol.

Numai că, pentru a risipi ceața, sindicatul vine cu „proba materială”: modelul de angajament primit de polițiștii absolvenți ai promoției decembrie 2024, încă de anul trecut, înainte ca aceștia să susțină examenul de definitivare în profesie. Un angajament scris, în care agentul se obligă să nu își modifice raporturile de serviciu decât într-un anumit cadru, document care devine, în context, piesa-cheie a acestui puzzle instituțional.

ÎNTREBĂRILE LA CARE IPJ CONSTANȚA NU VREA SĂ AUDĂ RĂSPUNSUL

Într-un comunicat de presă, IPJ Constanța afirmă nonșalant că nu a fost sesizat de niciun polițist privind vreo presiune pentru completarea unor astfel de angajamente. Până aici, manualul clasic de „spălat pe mâini”.

Numai că rămâne o listă incomodă de întrebări, pe care, după cum arată Sindicatul Europol, inspectoratul refuză cu grație să o deschidă:

  • Cine a conceput acel tip de angajament?
  • Cine l-a distribuit polițiștilor pentru completare, înainte de susținerea examenului de definitivare în profesie?
  • În baza cărei prevederi legale a fost solicitat?
  • Cine și-a asumat răspunderea pentru folosirea lui?

Răspunsuri? Zero. În locul lor, se aude doar foșnetul „hârtiilor interne” și tropăitul grăbit al celor care vor să închidă subiectul, nu să-l lămurească.

CÂND ABUZUL NU DERANJEAZĂ, DAR DERANJEAZĂ DOVEZILE

Conducerea inspectoratului, potrivit relatării Sindicatului Europol, nu a făcut o prioritate din a clarifica legalitatea acestor angajamente. În schimb, la nivelul Serviciului Siguranța Transporturilor, „misiunea zilei” ar fi fost alta: identificarea polițistului care a pus documentul la dispoziția sindicatului.

Pe scurt, nu documentul deranjează. Nu conținutul lui. Nu suspiciunea de practici ilegale.
Deranjează faptul că a ieșit la lumină. Că a ajuns în spațiul public. Că nu mai poate fi băgat la loc în sertarul cu „așa se face la noi”.

LOGICA INFRACȚIONALĂ A „CAZANULUI CU TĂCERI”

Sindicatul Europol pune degetul pe rană: această mentalitate seamănă izbitor cu ceea ce întâlnim în mediul infracțional. Nu fapta e problema, ci denunțătorul. Nu încălcarea legii deranjează, ci cel care îndrăznește să o arate.

Hoții – spune logica simplă a străzii – nu se grăbesc să-și recunoască vina, ci să afle cine i-a „turnat”. Iar când acest tip de reflex apare, după cum reclamă sindicatul, chiar într-o instituție de aplicare a legii, contrastul devine grotesc.

În loc de „ne-am înșelat, corectăm, respectăm legea”, avem „cine a vorbit?”. Un fel de cod al tăcerii transformat în politică de personal.

DE CE POLIȚIȘTII NU SE MAI DUC LA ȘEFI, CI LA SINDICAT

Nu întâmplător, tot mai mulți polițiști aleg, conform Sindicatului Europol, să se adreseze organizației sindicale, și nu conducerii inspectoratului sau structurilor de control intern.

Explicația este devastator de simplă: mulți au convingerea că, prea des, anchetele interne nu urmăresc să lămurească faptele, ci să identifice persoana care a îndrăznit să le reclamat. Nu adevărul contează, ci vânătoarea celui care l-a spus.

Într-un astfel de climat, frica devine instrument de management, iar sindicatul devine, de facto, singura supapă pentru cei care nu vor să intre în jocul tăcerii.

IPJ CONSTANȚA: PROBLEMA NU ESTE „DENUNȚĂTORUL”, CI SISTEMUL TOLERAT

Mesajul transmis de Sindicatul Europol către conducerea IPJ Constanța este cât se poate de clar: orice tentativă de a găsi „denunțătorul” nu face decât să confirme problema, nu să o stingă.

Nu sindicatul este problema. Nu polițistul care a vorbit este problema.
Problema, așa cum reiese din acest caz, sunt practicile ilegale sau abuzive care continuă să fie tolerate în interiorul instituției, acoperite de comunicate liniștitoare și de o tăcere disciplinată.

Atâta vreme cât prioritatea nu va fi adevărul și respectarea legii, ci identificarea celui care „a îndrăznit să vorbească”, IPJ Constanța riscă să-și confirme singur, zi de zi, propriul pamflet: un model de management în care abuzul este „incident”, dar cel care îl expune devine „dușmanul” de vânat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Publicat

pe

De

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor”

Când polițiștii și militarii cer bani, nu poezie, reacția „morală” o știm pe dinafară:
„Ați ales o vocație, nu o meserie. Ați jurat. Serviți țara. Onoarea uniformei nu se măsoară în bani.”

Subtitlu nespus, dar urlat din toți rărunchii:
„Dacă vrei salariu, ești trădător de jurământ. Dacă ceri drepturi, dezonorezi uniforma.”

Ce pare, la prima vedere, o românească ieftină de ultimii 30 de ani – marca „te-am făcut, fraiere”, servită de politicieni ipocriți și de boșii din structurile centrale cu reflexe de secretar de partid – e de fapt o schemă veche de 250 de ani.

Adam Smith, părintele capitalismului, cel pe care îl flutură toți gură-cască atunci când justifică „piața liberă”, a descris exact acest mecanism în 1776, în „Avuția națiunilor”.
Nu ca ideal, ci ca șmecherie de preț: cum să plătești mai puțin pentru munca cea mai grea, îmbrăcând restul în „onoare”.

Analiza este readusă în actualitate, în cheie românească, de Sindicatul Diamantul, prin vocea lui Emil Păscuț. Și e nimic mai usturător pentru discursul oficial decât să vii peste el cu Adam Smith însuși.

Regula lui Smith: muncă grea și periculoasă = bani mai mulți. Cu o excepție monstruoasă

În Cartea I, capitolul X, Adam Smith pune întrebarea simplă: de ce diferă câștigurile între profesii?

Răspunsul lui, devenit clasic în economie:
pe o piață liberă, avantajele și dezavantajele diferitelor ocupații tind să se compenseze.

Cu alte cuvinte:

  • munca ușoară, curată, sigură = bani mai puțini;
  • munca grea, murdară, periculoasă = bani mai mulți.

Exemplele lui:

  • calfa de croitor câștigă mai puțin decât țesătorul;
  • țesătorul, mai puțin decât fierarul;
  • minerul, care își riscă pielea în subteran, câștigă în 8 ore cât potcovarul în 12.

Riscul, murdăria, oboseala, răspunderea se plătesc.
Asta e regula. E manual de economie, nu fluturaș sindical.

Exemplul extrem la Smith: călăul public:

„The most detestable of all employments, that of public executioner, is, in proportion to the quantity of work done, better paid than any common trade whatever.”

Tradus:
Cea mai detestabilă dintre toate îndeletnicirile, aceea de călău public, este, raportat la cantitatea de muncă prestată, mai bine plătită decât orice meserie obișnuită.

De ce? Pentru că e odioasă, detestată.
Societatea îl urăște, deci trebuie să-l plătească regește.
Dezonoarea e o taxă pe care angajatorul o plătește în plus.

Reversul otrăvit: când „onoarea” nu se adaugă la salariu, ci îl taie

Tot acolo, Smith formulează fraza care spulberă discursul cu „vocația”:

„Honour makes a great part of the reward of all honourable professions. In point of pecuniary gain, all things considered, they are generally under-recompensed.”

Tradus pe românește, fără livraj cu fundiță:
Onoarea constituie o mare parte din recompensa tuturor profesiilor onorabile. Din punctul de vedere al câștigului bănesc, ele sunt în general insuficient recompensate.

Deci:

  • la profesiile onorabile, onoarea nu se adaugă la salariu;
  • onoarea este o parte din salariu – adică o parte pe care angajatorul nu o mai plătește în bani.

Cu cât profesia e mai „onorabilă”, cu atât portofelul e mai subțire.
Diferența se achită în stimă, ceremonii, medalii, drapele și poze.

Statul a înțeles perfect schema:

  • banii dor bugetul;
  • moneda simbolică (stegulețe, diplome, „eroism”, „vocație”, „onoare”) nu costă nimic.

Sindicatul Diamantul nu inventează nimic: doar arată că ceea ce azi e prezentat ca morală patriotică, Adam Smith a despuiat, acum 250 de ani, ca mecanism rece de exploatat profesii onorabile.

Polițistul și militarul: combinația perfectă pentru a fi înșelat legal

Orice polițist sau militar care citește își recunoaște fișa zilnică:

  • ture de noapte,
  • expunere la violență,
  • risc de moarte sau invaliditate,
  • răspundere penală pentru decizii luate în secunde,
  • uzură fizică accelerată,
  • restrângeri de drepturi pe care alții nici nu le concep.

După regula lui Smith, ar trebui să fie plătiți cu vârf și îndesat.
De ce nu sunt?

Pentru că polițistul / militarul nu este o excepție de la teoria lui Smith, ci cazul-limită unde două reguli ale aceluiași sistem se ciocnesc frontal:

  1. Muncă extrem de periculoasă → ar cere cea mai mare primă de risc.
  2. Profesia extrem de onorabilă → duce, conform lui Smith, la subplată în bani, diferența fiind plătită în „onoare”.

Rezultatul, notează Adam Smith și confirmă România lui 2026:
cea mai periculoasă profesie ajunge plătită sub cea mai banală.

Polițistul și militarul sunt pe diagonala blestemată:

  • periculoși la maximum,
  • onorabili la maximum,
  • plătiți la minim.

Călăul – detestabil, bine plătit pentru dispreț.
Soldatul/polițistul – onorabil, plătind el pentru stima primită.

Formula lui Smith, rezumată dur:

„Călăul este plătit pentru disprețul pe care îl suportă; soldatul plătește pentru stima pe care o primește.”

Nota de plată a uniformei: dublu minus, zero plus

Aplicată la polițist/militar, harta lui Smith arată așa:

  • pentru componenta onorabilă:
    statul taie din salariu și plătește în „stimă” – ceremonii, discursuri, medalii, parade, „eroi în uniformă”.
  • pentru componenta periculoasă:
    aceeași regulă cere o primă masivă de risc
    exact cea care la polițiști și militari lipsește de facto.

Bilanțul omului în uniformă, pe contabilitatea smithiană, în România:

  • la rubrica „onoare” – debit (i se scad bani);
  • la rubrica „pericol” – zero credit (nu primește nimic în plus).

Dublu debit, zero credit.
Același casier – Statul – aplică doar regula care îi convine: invocă „onoarea” când trebuie să nu plătească, „riscul” când trebuie să ceară mai multă obediență.

„Întreg prețul sângelui lor”: cum se cumpără viață cu speranțe romantice

Adam Smith nu se oprește la salariu. Lovește direct în mecanismul de recrutare:

„These romantic hopes make the whole price of their blood. Their pay is less than that of common labourers, and in actual service their fatigues are much greater.”

Aceste speranțe romantice alcătuiesc întreg prețul sângelui lor. Plata lor este mai mică decât a muncitorilor de rând, iar în serviciul efectiv oboseala lor este mult mai mare.

Tradus pe șleau pentru uniforma din 2026:

  • Nu solda plătește sângele soldatului/polițistului.
  • Sângele este cumpărat cu vise de glorie, decorații, „onoare națională”.

Iar marfa e mereu disponibilă, spune Smith, pentru că:

  • tinerii supraestimează șansele de reușită,
  • subestimează riscurile reale,
  • se lasă ademeniți de viața de aventuri, nu de viața reală cu hernie, infarct, dosare și pensii tăiate.

„The dangers and hairbreadth escapes of a life of adventures, instead of disheartening young people, seem frequently to recommend a trade to them.”

Primejdiile și scăpările la limită ale unei vieți de aventuri, în loc să-i descurajeze pe tineri, par adesea să le recomande o asemenea meserie.

Comentariul românesc, cum îl subliniază Emil Păscuț – SPR DIAMANTUL:

  • nimeni nu intră în poliție la 20 de ani gândindu-se la hernia de disc de la 45,
  • la bolile de inimă care îl bagă în groapă cu 10 ani mai devreme,
  • la procesele pe care le va da propriului angajator ca să își primească ce scrie deja în lege.

Statul exploatează exact ce știa Smith:

  • optimismul vârstei,
  • prestigiul uniformei,
  • dorința de aventură și de respect.

„Compensația de risc” în România: lege vie pe hârtie, moartă pe fluturaș

Te-ai aștepta ca România să fie atât de „balcanică” încât nici măcar să nu fi auzit de compensația de pericol.
Realitatea e mai cinică: a auzit, a scris, a votat, a publicat… și apoi a înghețat.

Sindicatul Diamantul arată clar:

  • Legea-cadru 153/2017, Anexa VI, art. 14 alin. (1):
    pentru „munca cu grad ridicat de risc sau în condiții de pericol deosebit”, personalul militar și polițiștii „beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit”.

Pe hârtie – impecabil, occidental.
În realitate – Adam Smith + OUG made in Romania:

  • dreptul există,
  • aplicarea lui este eșalonată „în trepte”,
  • iar fiecare treaptă este înghețată anual prin OUG-uri succesive de „încetinire”, „prudență bugetară” și alte minciuni ambalate tehnic.

Două legi-cadru succesive (L. 284/2010 și L. 153/2017) au făcut aceeași mișcare:

  1. au creat dreptul la compensație de risc;
  2. au amânat intrarea lui în vigoare „treptat”;
  3. guvernele, an de an, au venit cu OUG-uri care blochează exact treptele.

Mecanism perfect:

  • dreptul există suficient cât să nu mai poată fi cerut;
  • nu ajunge niciodată în buzunar.

În 16 ani, compensația de risc/pericol deosebit:

  • nu a fost plătită nici sub Legea 284/2010,
  • nici sub Legea 153/2017,
  • nici astăzi.

Dreptul trăiește în Monitorul Oficial;
moare pe fluturașul de salariu.

Statutul polițistului: „Adam Smith” scris cu mâna statului român

Legea 360/2002 – Statutul polițistului conține, fără să-și dea seama, esența lui Smith.

  • Art. 1 alin. (2):
    Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.

    Deci: riscul e structural, nu accidental.

  • Art. 1 alin. (3):
    Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite…

    Cu alte cuvinte: tot „statutul special” se sprijină pe risc.

  • Art. 6:
    Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate… pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Lanț logic simplu:

  1. profesia are risc mare, prin natura sa;
  2. acesta justifică „statutul special”;
  3. riscul trebuie compensat în bani.

Realitatea:

  • „statutul special” este invocat zilnic ca motiv de restrângere a drepturilor,
  • riscul – ca motiv de datorie sporită,
  • dar nu ca motiv de plată sporită.

Statul ia din Smith ce îi convine:

  • partea cu „onoarea profesiei”,
  • taie partea cu „diferențialul de risc”.

Statul minimal al lui Smith: primele două datorii – apărarea și ordinea. Fix ce plătește România la discount

În Cartea a IV-a și a V-a, Adam Smith reduce statul la esență.
„Suveranul sau statul” – spune el – are trei mari îndatoriri:

  1. Să protejeze societatea de violența și invazia altor societăți (apărarea).
  2. Să protejeze fiecare membru al societății de nedreptatea sau opresiunea celorlalți (ordine, justiție).
  3. Să susțină lucrări și instituții publice pe care piața nu le poate finanța singură.

Adică, în termeni actuali:

  • armata, poliția, justiția – pe primul loc;
  • restul – după.

Smith nu se rușinează să scrie:

„defence… is of much more importance than opulence”
apărarea este cu mult mai importantă decât opulența”.

Cu alte cuvinte:
Statul care își plătește prost oamenii din apărare și ordine nu face economie; își sabotează propria existență.

Mai mult, Smith spune clar:

  • războiul și ordinea nu produc bunuri vandabile,
  • deci oamenii din aceste domenii sunt întreținuți din munca celorlalți, prin stat.
  • deci nu pot fi lăsați pieței.
    Nu există „poliție privată care să țină loc de stat”.

„E vocație, nu salariu”: nu e omagiu, e refuz de plată

Sindicatul Diamantul, citând și explicându-l pe Adam Smith, închide cleștele:

  • Pe de o parte, Smith spune:
    apărarea și ordinea sunt primele datorii ale statului, nu mofturi.
  • Pe de altă parte, tot el explică:
    statul trişează folosind „onoarea” ca monedă de plată în locul banilor.

De aici vine discursul oficial de azi:

„Meseria de polițist e o vocație, nu o sursă de venit.”
„Ați depus un jurământ, nu ați semnat un contract de salariu.”

Pare elogiu.
În analiza lui Smith, e altceva: refuz de plată mascat în limbaj patriotic.

Adam Smith, scos din raft și pus pe masa discuției de Emil Păscuț și SPR DIAMANTUL, spune negru pe alb:

  • onoarea e reală și nimeni nu v-o poate lua;
  • dar nu e treaba statului să o contabilizeze ca formă de salariu.

Onoarea aparține omului.
Solda este datoria statului.

Cine le amestecă:

  • nu înalță uniforma,
  • ci arată cât de puțin îi respectă pe polițiști și militari.

Concluzie: când îți flutură drapelul, îți achită în natură ce îți datorează în bani

De la 1776 la 2026, firul e același:

  • Statul are obligația esențială să asigure apărarea și ordinea.
  • Pentru asta angajează oameni în uniformă.
  • Le restrânge drepturi, le cere viața la nevoie, îi umple de „onoare” la ceremonii.
  • Când vine vorba de bani:
    • invocă „vocația”,
    • invocă „jurământul”,
    • blochează compensația de risc prin OUG-uri,
    • lasă drepturile să trăiască doar pe hârtie.

Ce arată Sindicatul Diamantul, cu Adam Smith în mână, e simplu:

  • când ți se spune „serviți țara, nu salariul”,
  • ți se comunică, de fapt:
    „onoarea ta e moneda cu care îți plătești singur riscul, noi nu mai băgăm nimic în cont.”

Data viitoare când vreun șef, ministru sau comunicator îți spune „nu mai vorbiți de bani, purtați cu mândrie uniforma”,
deschide în minte Cartea I, capitolul X din „Avuția națiunilor” și articolul 14 din Legea 153/2017.

Nu e lipsă de vocație să ceri bani.
Este lipsă de onoare a statului să te plătească în drapele în loc de soldă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Publicat

pe

De

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier

AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun clar și documentat cei de la Sindicatul Europol, nu e pamflet, e realitatea din trafic.

Pe DN 57, în zona Poliției Orașului Moldova Nouă, un șofer de ansamblu de mare tonaj (adică nu o trotinetă electrică, ci un mastodont pe roți) a fost depistat de polițiști conducând haotic, ca și cum șoseaua ar fi fost o sală de dans, iar tirul – partenerul de vals.

Testarea cu aparatul etilotest a indicat „modestul” scor de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Rezultatul:

  • dosar penal,
  • permisul de conducere reținut,
  • fără drept de circulație.

Orice om cu bun-simț, un minim instinct de conservare și o brumă de respect pentru viața altora ar fi priceput că aventura la volan s-a încheiat. Dar nu și protagonistul nostru, care pare să fi confundat DN 57 cu barul personal și legea cu o glumă proastă.

Din categoria „Nu mă învață pe mine legea ce să fac”

După câteva ore, când orice om normal ar fi stat cuminte, eventual cu avocatul lângă el, „eroul” nostru decide să mai dea o tură. Exact:

  • se urcă din nou la volanul aceluiași autocamion,
  • pornește din nou la drum,
  • deși nu mai avea dreptul să conducă.

Dacă la prima oprire polițiștii l-au oprit de la un posibil dezastru, la a doua, deja vorbim despre recidivă în prostie.
Reperat în trafic, este tras din nou pe dreapta de polițiștii rutieri.

Noua testare cu aparatul etilotest arată că omul nostru nu s-a lecuit, ci doar a mai diluat „combustibilul”:

  • rezultat: 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat,
  • din nou condus la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice.

Pe scurt: mai puțin beat, dar la fel de periculos.

Când polițiștii gândesc, iar șoferul… insistă

De data aceasta, experiența și profesionalismul polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Moldova Nouă au făcut diferența dintre o știre de prevenție și un breaking news cu saci de plastic pe carosabil.

Faptul că aceiași colegi l-au depistat din nou la volan, înainte ca inconștiența lui să se transforme într-o tragedie, a dus la ceea ce trebuia să se întâmple de la prima dovadă de sfidare a legii:

  • acest individ a fost eliminat de pe drumurile publice,
  • și reținut pentru 24 de ore în arestul IPJ Caraș-Severin.

Cu alte cuvinte, de pe DN 57 a ajuns pe un drum mai scurt: direct în arest.

Felicitări polițiștilor, condoleanțe bunului-simț al șoferului

Sindicatul Europol transmite clar: felicitări polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Moldova Nouă!
Profesionalismul, vigilența și fermitatea lor au scos din trafic un individ care, în mai puțin de 12 ore, a demonstrat că:

  • nu respectă legea,
  • nu respectă siguranța celorlalți participanți la trafic,
  • nu respectă nici măcar avertismentul dur reprezentat de un dosar penal și de pierdera permisului.

Pentru astfel de personaje, dosarul penal e doar „hârtie”, iar pierderea permisului – un inconvenient temporar, nu un semnal de alarmă. Îl vezi căzut în picioare ca pisica, doar că pisica nu cară zeci de tone de metal pe șosea.

Când legea nu-i ajunge la cap, trebuie să-l ajute cătușa

Astfel de cazuri, cum dezvăluie Sindicatul Europol, arată limpede că există oameni pentru care:

  • „Nu ai voie să conduci” nu înseamnă nimic.
  • „Ești cercetat penal” sună ca un mic deranj birocratic.
  • „Pui vieți în pericol” pare o piesă de teatru, nu realitatea de pe DN 57.

Pentru aceștia, doar măsurile preventive ferme – reținerea, scoaterea din trafic, îndepărtarea imediată de la volan – mai pot proteja oamenii nevinovați.

Legea nu este opțională, nu este „sfat”, nu este „recomandare”.
Nu e „dacă vrei, o respecți, dacă nu, mai dai o tură cu tirul”.

Final pe scurt: fără permis, cu alcool, cu tupeu – rețeta perfectă pentru dezastru

În timp ce majoritatea șoferilor se străduiesc să respecte regulile și să ajungă acasă teferi, există specimene care tratează drumurile publice ca pe un joc video: reset la fiecare oprire a poliției.

De data aceasta, datorită polițiștilor din Moldova Nouă, „jocul” s-a oprit înainte de ecranul cu mesajul „Game Over” pentru niște oameni nevinovați.

Și da, așa conduce un șofer inconștient: beat, fără permis, cu tirul pe șosea și cu bunul-simț complet deraiat. Din fericire, de data aceasta, nu el a avut ultimul cuvânt, ci cătușa și arestul. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv14 ore ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv14 ore ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv14 ore ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusivo zi ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv2 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv2 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv2 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv2 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv2 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Exclusiv4 zile ago

Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară

Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....

Exclusiv4 zile ago

CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina

Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...

Exclusiv5 zile ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv5 zile ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv