Connect with us

Exclusiv

PLÂNGERE PENALĂ DUPĂ SINUCIDEREA POLIȚISTULUI RUTIER DE LA ROMAN

Publicat

pe

Sindicatul Europol Neamț, prin vocea polițistului Ioan Cănărău, a depus astăzi o plângere penală la Parchetul de pe lângă judecătoria Roman, prin care se cere anchetarea cazului polițistului rutier de la Roman, Bogdan Mihalache, care s-a împușcat în cap în timpul serviciului, pe 18 martie.

În plângere se arată că ar fi fost încălcată Legea privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal. Astfel, pe fondul suprasolicitării, polițistul ar fi cedat nervos. Totodată, se mai precizează că sinuciderea ar fi avut loc imediat după ce polițistul ar fi fost audiat de un ofițer de la Control Intern. Prin urmare, se cere și audierea șefilor din Poliția Neamț.

Redăm integral plângerea penală înregistrată astăzi la Parchetul de pe lângă judecătoria Roman

„DOMNULE PRIM-PROCUROR, Subscrisa, Sindicatul Europol Neamt cu sediul in comuna Gheraesti, sat Gheraestii Noi, strada Romanului 34, jud. Neamt, CIF 35767279, prin reprezentant Canarau Ioan, presedinte, posesor CI NT 992592, in baza competentelor oferite de legislatia in vigoare si in virtutea faptului ca organizatia noastra sindicala desfasoara o campanie de sesizare a tuturor neregulilor si abuzurilor din Politia Romana si in special din Inspectoratul Judetean de Politie Neamt, va instiintam despre o serie de aspecte negative si abuzive, chiar infractionale, in legatura cu tragicul eveniment din ziua de 18.03.2024, cand colegul nostru Mihalache Bogdan s-a sinucis cu arma din dotare.

Foarte multi politisti din cadrul Serviciului Rutier si din Biroul Rutier Roman s-au plans, inainte si mai ales dupa incident, despre programul de munca haotic, cu planificari ilegale in servicii, cu incalcarea timpilor de odihna, despre volumul mare de lucrari repartizate spre solutionare, actiuni planificate in numar foarte mare, la intervale scurte, s.a.m.d.

Toate acestea au dus la intarzieri in lucrarile penale, intarzieri sanctionate uneori.

Chiar agentul Mihalache Bogdan s-a plans despre toate aceste lucruri sefilor lui, sefului de birou si sefului serviciului, precum si colegilor, inclusiv sotiei sale.

Toti au observat ca se simte rau, ca este suparat, stresat peste masura, ca este afectat de toate aceste nereguli descrise mai sus.

Totul a culminat in ziua de 18.03.2024, cand Mihalache Bogdan a fost audiat de catre o echipa a Biroului Control Intern din care facea parte si ofiterul de politie Ursache Florin Vladimir, cunoscut cu un comportament nu tocmai deontologic, in anul 2022 comitand acte de violenta in familie sanctionate cu emiterea unui ordin de protectie emis impotriva lui, confirmat si prelungit cu doua luni de catre Judecatoria Piatra Neamt, etc. Dupa audieri, colegul nostru s-a impuscat in cap. Ceva s-a intamplat in timpul acelor discutii, aspecte care trebuiesc cercetate amanuntit, in opinia noastra.

Chiar sotia acestuia a iesit in spatiul public spunand ca nu avea probleme in familie si ca Bogdan s-a sinucis din cauza problemelor de la serviciu.

Subordonatii sefului Serviciului Rutier, cms sef Paleu Bogdan, ne-au trimis opinia lor fata de acesta, randuri pe care le expunem mai jos

Despre cum este șeful Serviciului Rutier Neamț..?!

În primul rând, este pur si simplu un “șef”, a obținut o funcție în vârful piramidei, un birou frumos, deși ar fi trebuit să fie un lider al tuturor polițiștilor rutieri din județul Neamț.

Acesta îmbracă un comportament vindicativ bazat pe inechitate și control excesiv de orice natură. De asemenea, afectează statutul profesional prin dezaprobarea ideilor sau soluțiilor subalternilor și impune doar propriile opinii.

De cele mai multe ori se axează doar pe propriile interese, dorind să arate ca el deține “puterea” și se foloseste de puțina resursă umană pentru a organiza un număr mare de acțiuni punctuale (2/3 sau mai multe) într-o perioadă scurtă de timp, doar pentru a ieși în evidența șefilor ierarhic superiori prin rezultatele obținute, ducând de multe ori la sindromul burnout pentru polițiști. Veșnic nemulțumit de rezultate, de sacrificiul personal al fiecărui polițist pe care nu îl observă, dar care se simte ca o dramă în interiorul fiecărui polițist și care într-un final poate duce la tragedii.

Neimplicarea și nepăsarea în cunoașterea și înțelegerea problemelor și nevoilor personale și profesionale ale fiecărui membru al colectivului Serviciului Rutier Neamț fac ca acesta să fie un șef ca oricare altul și niciodată un lider capabil să își țină echipa aproape.

Un lider fără o echipă, este doar un pion singur pe o tablă de șah.

De altfel, si psihologul IPJ Neamt are niste atributii obligatorii in fisa postului privind gestionarea unor astfel de situatii, obligatii pe care nu si le-a indeplinit deloc. Actiunile post-eveniment ale doamnei cms sef Onea Monica nu au ajutat si nu mai ajuta cu nimic.

Si seful Biroului Rutier, scms Dumitrel Paul, are atributii in fisa postului care tin de cunoasterea subalternilor, de prevenirea unor astfel de situatii negative, de sesizare a psihologului, de monitorizare, s.am.d.

Va solicitam sa aprofundati cercetarile in acest caz deosebit de grav si sa va aplecati si spre aspectele semnalate de noi, pentru ca, in opinia noastra, proasta gestionare a resurselor umane, neglijenta si abuzul in serviciu, precum si indolenta manifestate de catre sefii agentului de politie, inclusiv de catre conducerea Politiei Mun. Roman, Servicului Rutier si a IPJ Neamt, care aprobau tot ce tine de programul de lucru si de actiunile pe linie de circulatie rutiera, volumul mare de munca, abuzul in serviciu al managerilor, stresul provocat de catre acestia, toate impreuna au dus la tragicul eveniment.

Se impune audierea tuturor politistilor rutieri din cadrul IPJ Neamt, in special a celor de la Politia Mun. Roman, a sefului IPJ Neamt, comisar sef de politie Osoianu Mihai Iulian, a sefului Serviciului Rutier,cms sef de politie Paleu Bogdan si a sefului Birolui Rutier Roman, scms Dumitrel Paul, precum si ofiterilor cu functii de conducere care aprobau tot ce tine de munca agentilor de politie rutiera.

Multi dintre agentii de politie rutieri ne-au transmis ca vor vorbi si vor scrie despre abuzurile la care au fost si sunt supusi in continuare, despre toate neregulile, abaterile si ilegalitatile care au dus, intr-un final, la gestul tragic al politistului Bogdan Mihalache.

ORDIN nr. 577 din 8 august 2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal

Articolul 2

(1) Durata programului de lucru al polițistului este, de regulă, 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta și duminica.

(2) Acordarea zilelor de odihnă săptămânală ce se cuvin polițistului, în zile consecutive, poate fi amânată, în mod excepțional, numai dacă interesele serviciului o impun, cel mult de două ori într-o lună, fără a depăși 30 de zile de la data la care persoana a fost la program.

(3) Durata maximă legală a programului de lucru nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata programului de lucru poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pentru o perioadă de referință de 3 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Articolul 3

(1) Programul de lucru se organizează în zilele lucrătoare, în intervalul orar 08,00-16,00.

(2) În unitățile în care programul de lucru nu poate fi desfășurat în intervalul de timp prevăzut la alin. (1), acesta este organizat, prin dispoziția șefilor structurilor respective, cu consultarea Corpului Național al Polițiștilor și a altor asociații profesionale legal constituite, precum și a sindicatelor reprezentative, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

(3) Prin excepție, pentru desfășurarea unor activități temporare cu caracter specific, șefii de unități pot organiza, fără consultarea asociațiilor cu caracter profesional și a organizațiilor sindicale reprezentative, programul de lucru în alt interval orar, cu obligația de a asigura timpul liber corespunzător.

(4) Programul de lucru al compartimentelor care desfășoară activități cu publicul se stabilește de către șeful unității, în raport cu amploarea activității, asigurându-se personalului respectarea programului de lucru legal și repartizarea corespunzătoare a volumului de muncă.

Articolul 8

(1) Prin modul de proiectare a fișelor posturilor și prin organizarea activității, șefii unităților asigură încărcarea echilibrată cu sarcini a polițiștilor, potrivit fiecărei categorii profesionale, utilizarea completă de către aceștia a timpului de muncă și îndeplinirea îndatoririlor curente în timpul programului normal de lucru.

(2) În situații neprevăzute, care impun desfășurarea de activități peste durata normală a programului de lucru, șeful unității dispune în scris, cu justificarea temeinică a hotărârii sale, efectuarea de ore suplimentare.

(3) Sarcinile care presupun desfășurarea de activități după încheierea programului normal de lucru și cele care necesită chemarea polițiștilor la serviciu, de la domiciliu, din timpul liber al acestora, se îndeplinesc în condițiile alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (2).

Articolul 9

La evaluarea capacității manageriale a șefului unității, conducerea ierarhică, potrivit competențelor, va avea în vedere și utilizarea eficientă a personalului avut la dispoziție. Articolul 10 Orele de serviciu prestate de polițist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare și se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor legale privind salarizarea polițiștilor.

Articolul 14

(1) Caracterul permanent și obligatoriu al serviciului polițienesc obligă polițistul ca pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate.

(2) Programul de lucru este stabilit astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(3) Între două zile de muncă, timpul de repaus acordat polițistului nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

Articolul 15

(1) Pentru polițiștii care desfășoară activitatea în schimburi, precum și pentru cei care desfășoară activități operative se asigură în cursul unei luni cel puțin un repaus săptămânal, sâmbăta și duminica, în zile consecutive.

(2) Polițiștii aflați în timpul liber, după efectuarea serviciului, nu participă la executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare, la activitățile de pregătire fizică, la analize profesionale sau orice alte activități care nu sunt impuse de o stare excepțională sau de necesitate. Participarea polițistului la astfel de activități din timpul liber se face prin compensarea în mod corespunzător cu timp liber sau plata orelor suplimentare.

(3) Munca suplimentară și munca de noapte sunt prestate de către polițiști în limitele și cu drepturile compensatorii prevăzute de lege. LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 24 iunie 2002 Articolul 5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.

Articolul 39

(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.

(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.

Prevederile legale de mai sus, inclusiv Acordul Colectiv privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special-politisti din Ministerul Afacerilor Interne si alte norme interne, au fost incalcate.

Va rugam sa administrati ca probe pontajele cu programul de lucru al politistilor rutieri, planurile de actiuni rutiere, din cel putin ultimii 3-4 ani, declaratiile politistilor si ale sotiei si alte probe care considerati ca trebuiesc folosite pentru aflarea adevarului. Cu stima, Canarau Ioan, presedinte. ” (Sava N.).

Declarația VIDEO au lui Ioan Cănărău referitor la acceasă acțiune în justiție, AICI

Exclusiv

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Publicat

pe

De

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?

De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.

Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.

La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.

Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă

Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:

  • 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
    – Împuternicit în aprilie 2014
    – Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!)
  • 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
  • 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
  • 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
  • 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
  • 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
    Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
    numai împuterniciri și desemnări,
    fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.

Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)

  • Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
    – Împuternicit inspector-șef
    – În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
    – Rezultatul: obține nota 1
    – În aprilie 2023, împuternicirea încetează.

Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.

Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”

  • 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
    – Împuternicit inspector-șef
    – Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
    – Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.

În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.

Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.

Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine

  • Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
    – Împuternicit inspector-șef
    – Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
    – Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
    – Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.

Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.

Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!

  • Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
    – Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.

Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.

Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă

Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.

Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.

Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”

Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:

„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”

Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:

Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?

În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.

La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Publicat

pe

De

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe

Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:

  1. Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
  2. Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
    din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.

Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.

Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.

Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu

Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.

  • În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
  • Astăzi este 4.050 lei.
  • De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.

Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.

Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.

În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.

Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat

An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.

Traducere din birocratic în română:

  • Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
  • Salariul minim a urcat în lumea reală.
  • Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.

Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.

Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.

Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.

Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta

Șablonul e deja clasic în România:

  1. Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
  2. Nu o aplici integral niciodată.
  3. Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
    • „etape”,
    • „perioade tranzitorii”,
    • „eșalonări”,
    • „implementare graduală”.

Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.

Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:

Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?

Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.

În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.

  • Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
  • Nu cer aviz de la minister.
  • Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.

Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.

Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.

Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș

Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.

Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.

În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.

Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

Publicat

pe

De

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.

H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii

Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.

Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.

Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”

Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.

Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.

Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”

Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.

Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.

ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?

Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?

Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.

Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor

În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.

Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.

Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv12 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv