Actualitate
La Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani din București, s-a deschis, recent, un nou sezon Art Safari.

Șase expoziții de artă, una mai bună decât cealaltă, dau întâlnire vizitatorilor din Capitală, culminând cu una din cele mai cuprinzătoare și spectaculoase expoziții pe care le-a adus Art Safari până acum: Istoria României în 100 de portrete.
Expoziția Istoria României în 100 de portrete, realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și susținută de Institutul Cultural Român (ICR), a fost curatoriată de Cornel Ilie.
Mai mult decât o expoziție de artă, demersul este unul istoric, prezentând istoria spațiului românesc și a României prin portrete și obiecte de patrimoniu. Astfel, pe simeze, vizitatorii pot vedea regi, regine, domnitori, politicieni, oameni de cultură și știință, exploratori și sportivi.
Obiectele expuse fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României, dar și din colecțiile altor muzee partenere din țară. Printre personalitățile reprezentate se numără Nicolae Bălcescu (o pictură emblematică de Gheorghe Tattarescu), Tudor Vladimirescu, Grigore D. Ghica, Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci și mulți alții.
Ideea expoziției nu-mi aparține, eu am fost atras în acest proiect, care s-a dovedit foarte interesant și sunt sigur că veți descoperi lucruri foarte plăcute. Trebuie să spunem de la început că are o sută și ceva de portrete. E o invitație, în anumite locuri, la imaginație. O să vedeți și personalități mai marginale.
Portretele nu sunt doar niște picturi clasice, ci și reprezentări pe bancnote, medalii, gravuri, fotografii. Este un spectru întreg de posibilități de reprezentare a figurii umane, transmite curatorul Cornel Ilie.
Cei care vor vizita Art Safari vor găsi și portrete cu care sunt, cu siguranță, familiarizați, cum este portretul lui Tudor Vladimirescu, realizat de Theodor Aman, prezent, de-a lungul generațiilor, în cărțile de istorie și servind drept inspirație pentru multe alte reprezentări.
Un alt exemplu este reprezentarea modernă a lui Ștefan cel Mare, realizată de Epaminonda Bucevschi.
Nu știu dacă cineva face acum conexiunea între Ștefan cel Mare și Bucevschi. Cred că foarte puțină lumea știe cine a fost Epaminonda Bucevschi, dar sunt sigur că atunci când veți merge în sala dedicată perioadei medievale și veți ajunge în fața portretului lui Ștefan cel Mare veți zice: da, pe acesta îl știu!
Este un portret realizat de un pictor mai puțin cunoscut, dar care este prezent în conștiința noastră, explică muzeograful.
Organizatorii mai transmit că multe lucrări sunt expuse în premieră sau au fost văzute foarte rar. Este un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere, că foarte multe din portretele expuse nu se regăsesc în expozițiile permanente ale muzeelor. De aceea, este o ocazie să le vedem aici, să vedem opere de artă și obiecte de patrimoniu, care au fost aduse, prin efortul Art Safari, de la foarte multe muzee din țară, mai afirmă Ilie.
Printre partenerii muzeali se numără și Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, care expune uniformele Regelui Ferdinand I și ale mareșalului Alexandru Averescu, precum și costumul de scafandru cosmic purtat de Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 și bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spațial Saliut 6.
Alte exponate valoroase sunt Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești de Ienăchiță Văcărescu (1787), Evanghelie cu Învățătură a Diaconului Coresi, de la 1580-1581, o foarte rară scrisoare de Mihai Eminescu, trimisă din sanatoriul de la Dobling, din colecția Muzeului Prima școală românească din Brașov.
Mai enumerăm, printre altele, valiza de voiaj a lui Constantin Brâncuși, manuscrisele Sonatei a III-a și a operei Oedip, de George Enescu, sau mantia Reginei Maria.
De la începutul expoziției – deschisă de un set de portrete realizate de Valentin Tănase – până la sfârșitul acesteia, unde vedem obiecte ale unor personalități sportive, Istoria României în 100 de portrete este o expoziție remarcabilă, cu exponate spectaculoase și un parcurs captivant. Nu ar putea dezamăgi pe cineva.
Pe Cornel Ilie l-am avut invitat, acum câteva săptămâni, în Studioul Multimedia al Observatorului militar. Am vorbit atunci despre efortul care stă în spatele unei expoziții de succes. Am atins și subiectul expoziției de la Art Safari, care are potențialul de a deveni un alt eveniment emblematic din catalogul MNIR, chiar dacă este realizat printr-un demers privat.
Curatorul a transmis atunci că pășind într-o galerie de artă, publicul are ocazia să intre în contact direct cu imaginile pe care le cunoaște din cărți, manuale sau de pe internet. Este o experiență mult mai directă cu opera respectivă, cu pictorul respectiv, cu personajul, despre care pot afla lucruri interesante.
Întotdeauna este bine să vii undeva de unde să te încarci cu informații, fie că sunt la nivel vizual, fie că sunt informații pe care le descoperi, le citești în expoziție, care poate îți deschid noi perspective referitoare la un anumit personaj istoric.
L-am mai întrebat atunci pe Cornel Ilie dacă o expoziție istorică de acest gen contribuie la mitizarea anumitor aspecte ale istorie și a anumitor personaje, plasându-le pe un piedestal mai înalt decât ar fi cazul. Expoziția nu are nimic de-a face cu mitizarea sau demitizarea. Nu ne-am propus acest lucru, a spus acesta, explicând că, având în vedere natura evenimentului și specificul Art Safari, este o expoziție centrată mai mult pe latura artistică.
Totuși, organizatorii își propun să prezinte personajele corect din punct de vedere istoric și să ofere vizitatorilor posibilitatea de a vizualiza figurile importante ale istoriei noastre, pentru că, deși mulți dintre noi cunoaștem anumite personalități istorice, nu știm și cum arătau. De asemenea, unele personaje sunt prezentate în mai multe ipostaze.
Putem să observăm similitudinile și diferențele dintre modul în care diferiți artiști au văzut același personaj istoric, a spus Ilie.
Despre parteneriatul public-privat, curatorul a transmis că este un lucru natural, pentru că rolul MNIR este de a promova patrimoniul și de a-l aduce în fața publicului, nu neapărat în muzeul nostru, pentru că noi ne-am făcut un fel de misiune de a duce patrimoniul în multe locuri din țară și am avut în permanență expoziții itinerante în diferite muzee, în diferite spații. Colaborarea dintre stat și privat ar trebui să fie o chestiune firească.
Istoria României în 100 de portrete, deși este evenimentul central al Art Safari din acest sezon, nu este unicul.
O continuare logică a acestei expoziții este cea dedicată lui Eustațiu Stoenescu, curatoriată de Angelica Iacob, unde publicul poate vedea alte portrete și tablouri cu caracter istoric. Două din piesele centrale sunt portretul lui Ferdinand I, din patrimoniul Muzeului Militar Național, și un altul, dintr-o colecție privată, care conform ultimelor cercetări pare să-l înfățișeze pe principele Mihai, copil.
Iar în sala Grădinile Palatului, deschisă până la 14 aprilie, se pot vedea două acuarele realizate de regina Maria.
O altă expoziție intens promovată este Muzeul secret, curator: Lelia Rus Pîrvan, în care este expusă una din cele mai importante colecții de artă românească interbelică, din care fac parte nume mari: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Oscar Han, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Iosif Iser, Constantin Piliuță și mulți alții.
Colecția a aparținut medicului colecționar Gheorghe Dinu Vintilă (1898-1978) și a fost donată comunei sale natale Topalu. Astfel, bucureștenii pot vedea aproximativ 100 de opere de artă unice, fără a mai călători la Muzeul de Artă de la Topalu, despre existența căruia mulți, poate, nici nu știau.
Expozițiile de mai sus pot fi văzute la Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani din București, de joi până duminică. (D. Luca).
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 9 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!