Corina Ciobanu va activa timp de șase luni în cadrul Inspecției Judiciare

Judecătoarea Corina Ciobanu, de la Secția I penală a Curții de Apel București, urmează să părăsească temporar instanța, după ce a fost detașată la Inspecția Judiciară.

Informația a fost relatată de publicația Lumea Justiției, care notează că decizia a fost adoptată joi, 3 septembrie 2026, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Detașarea va începe luni, 7 septembrie, și va avea o durată de șase luni.

Magistrata nu va instrumenta dosare disciplinare

Potrivit sursei citate, postul pe care îl va ocupa Corina Ciobanu la Inspecția Judiciară este unul de personal asimilat judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, aceasta nu va avea calitatea de inspector judiciar și nu va soluționa dosare disciplinare.

Judecătoarea este cunoscută în spațiul public prin soluțiile pronunțate în cauze penale, inclusiv prin aplicarea unor pedepse privative de libertate considerabile, după cum subliniază Lumea Justiției.

O altă magistrată de la CAB, detașată pentru trei ani

În aceeași ședință, Secția pentru judecători a CSM a decis detașarea unei alte magistrate de la Curtea de Apel București la Inspecția Judiciară.

Este vorba despre Daniela-Adriana Toma, judecătoare în cadrul Secției a VII-a a CAB, specializată în soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă și asigurările sociale.

Spre deosebire de Corina Ciobanu, detașarea Danielei-Adriana Toma va fi valabilă timp de trei ani și va începe marți, 8 septembrie 2026. Relația profesională cu Inspecția Judiciară se va desfășura, asemenea cazului Corinei Ciobanu, pe un post de personal asimilat magistraților. (Irinel I.).

În aproape 150 de localități din România au apărut noile minuni ale infrastructurii: „radarele educative” – botezate de CNAIR și „radare de bun-simț”.
Sunt acele panouri care îți arată cu cât mergi, îți fac morală în culori și, foarte important, nu au nicio legătură cu amenzile.

Proiectul a costat în jur de 18 milioane de lei, fără TVA. Adică o mică lecție de educație rutieră pe bani foarte serioși.

Radarul care nu te amendează, doar te judecă

Sistemul e simplu și drăguț, ca o jucărie educativă pentru oameni mari:

• un dispozitiv fix măsoară viteza autovehiculelor;
• un panou electronic, pus în apropiere, îți afișează imediat viteza;
• dacă mergi în limita legală, pe panou apare o față verde zâmbitoare;
• dacă depășești viteza, te întâmpină o față roșie încruntată.

Pe scurt:
Nu te ia Poliția, nu vine amenda, nu te caută nimeni la domiciliu. Te privește doar un emoticon dezamăgit. Infrastructura țării la nivel de „sticker pe WhatsApp”.

CNAIR le spune „radare educative” sau „radare de bun-simț”.
Traducere liberă: nu vrem să vă supărăm cu amenzi, doar să vă facem să vă simțiți prost. Prevenție prin rușinică digitală.

18 milioane de lei pe „nu trimitem nimic la Poliție”

Diferența esențială față de radarele obișnuite este crucială:

• aceste dispozitive NU transmit datele către Poliție;
• nu înregistrează informații cu valoare contravențională;
• nu se pot folosi pentru aplicarea amenzilor.

Deci, pentru aproximativ 18 milioane de lei (fără TVA), am cumpărat:

• panouri care îți spun cu cât mergi (ceea ce îți spune deja bordul mașinii);
• fețe verzi zâmbitoare și fețe roșii încruntate (ceea ce se vede oricum în oglindă, când apare girofarul în spate);
• și confortul psihologic că se face „prevenție”, nu „vânătoare de șoferi”.

Investiția a mai inclus și:

• porțiuni de carosabil roșu, cu proprietăți antiderapante,
• menite să îmbunătățească aderența și să reducă distanța de frânare.

Adică, în paralel cu fețele desenate pe panou, au apărut și bucăți de asfalt „premium”, ca să nu pară totul doar o instalație de Crăciun cu radar la pachet.

CNAIR: „Nu vă panicăm acum, vă obișnuim pentru mai târziu”

CNAIR explică frumos: sistemele au rol preventiv, ajută șoferii să conștientizeze viteza cu care circulă și îi pregătesc pentru ce urmează.

Ce urmează? Adevărata „educație”:

• pe drumurile naționale și autostrăzi urmează să fie instalate aproximativ 400 de camere radar;
• spre deosebire de panourile educative, acestea vor putea fi folosite pentru identificarea șoferilor care încalcă limitele de viteză;
• și, mai ales, pentru trimiterea amenzilor direct la domiciliu.

Deci „radarele de bun-simț” sunt, în realitate, cursul pregătitor:
Azi față verde sau față roșie, mâine plic galben în cutia poștală.

România, țara unde panoul te iartă, dar poșta nu

Morala investiției de 18 milioane de lei:

• șoferul este „educat” cu fețe colorate;
• Poliția nu este deranjată cu informații;
• bugetul statului nu se amestecă – încă – în această idilă între vitezometru și panou electronic;
• dar deja se numără locurile unde vor apărea cele circa 400 de camere radar „adevărate”.

Astăzi, românul învață cu emoticoane că a depășit viteza.
Mâine, aceeași lecție va veni cu număr de dosar, sumă de plată și termen limită.

Între timp, aproape 150 de localități se pot lăuda:
Nu au spital decent, nu au poate drumuri perfecte, dar au panouri care le spun șoferilor, pe bani grei:
„Zâmbește, ai 49 la oră. Încruntă-te, ai 71.” (Sava N.).

Ieftinirea de o zi: marți promoție, miercuri execuție

Scăderea accizei la motorină a ținut cât o ofertă de supermarket: o singură zi.
După ce marți prețurile au coborât odată cu diminuarea accizei, miercuri realitatea de la pompă a spulberat orice iluzie.

În numai câteva ore:

• în stațiile Rompetrol, prețul motorinei a crescut cu 15 bani pe litru;
• în benzinăriile MOL, scumpirea a fost de 11 bani pe litru.

Efectul imediat: litrul de motorină a trecut din nou peste pragul de 10 lei, ca și cum „ieftinirea” n-ar fi existat vreodată.

Cum arată nota de plată la pompă

După noile scumpiri, motorina a ajuns la:

• 10,18 lei/litru în stațiile Rompetrol;
• 10,14 lei/litru în benzinăriile MOL;
• 10,23 lei/litru la Lukoil.

Cel mai cumpărat carburant din România se întoarce confortabil peste 10 lei litrul, în timp ce șoferii numără banii, iar companiile petroliere numără marjele.

„Cel mai probabil” – formularea standard când vine vorba de vești proaste – urmează ca și ceilalți benzinari să urce prețurile în orele următoare. Rețeta e deja clasică: unul mărește, al doilea confirmă, restul „se aliniază pieței”.

Turbulențe în Golf, tsunami la portofel

Justificarea oficială pentru scumpiri vine din manualul de criză al industriei petroliere: „turbulențele din Golf” și „cotațiile internaționale”.

Realitatea cifrelor:

• miercuri, cotația motorinei a sărit de 1.400 dolari/tonă;
• zilele trecute părea stabilizată în jurul valorii de 1.300 dolari/tonă;
• ultima dată când a fost mai mare de atât a fost pe 8 aprilie, când a urcat la 1.500 dolari/tonă, pe fondul conflictului din Golful Persic.

Pe românește, cum se mișcă motorina în dolari pe tonă, așa se mișcă nervii șoferilor în lei pe litru. Doar că urcarea în sus se simte instantaneu la pompă, în timp ce orice coborâre e filtrată cu lupa, cu întârziere și explicații tehnice.

Statul suflă în fluier, benzinarii în prețuri

Reprezentanții autorității de protecție a consumatorilor le amintesc companiilor petroliere că nu pot majora prețurile oricând le taie capul:

• prețurile pot fi crescute o singură dată pe zi, până la ora 12:00;
• încălcarea acestei reguli aduce amenzi de la 100.000 de lei în sus.

Ne este comunicat că au fost deja aplicate sancțiuni în zilele trecute.
Între timp, însă, ceea ce vede șoferul pe panoul electronic e simplu: prețul sare zilnic, perfect încadrat în regulă – o singură dată, dar suficient cât să anuleze orice „câștig” de la acciză.

Arbitrul există, fluierul se aude, dar scorul de pe tabelă rămâne același: șoferul plătește mai mult.

Marți ești ajutat, miercuri ești recuperat

Filmul ultimelor zile arată așa:

• marți: scăderea accizei aduce o ieftinire de imagine – știri, declarații, impresia că „se face ceva pentru oameni”;
• miercuri: creșterea cotațiilor și deciziile companiilor șterg efectul ieftinirii, cu scumpiri de 11–15 bani pe litru.

Per total, buzunarul șoferului constată că tot peste 10 lei pe litru plătește motorina.
Diferența e doar în comunicate: o zi cu „măsuri pentru cetățeni”, urmată imediat de revenirea la „realitățile pieței”.

Motorina la peste 10 lei, noua normalitate

Când privești înapoi la ultimele luni, un lucru devine clar:

• litru de motorină peste 10 lei pare să fie noua constantă a economiei românești;
• accizele, compensările și restul artificiilor fiscale sunt doar pauze publicitare între două valuri de scumpiri.

Motorina a devenit sport extrem național: fiecare plin e un mic test de rezistență financiară.
Iar câtă vreme 1.400 și 1.500 de dolari pe tonă se traduc instant în 10,14–10,23 lei pe litru, șoferul român rămâne prins între „contextul internațional” și bonul fiscal de la pompă. (Sava N.).