Anchete
Bobi da semne de nesiguranta
Chiar daca Plenul CSM l-a instalat prin votul majoritatii care conduce Consiliul pe Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar si dupa expirarea mandatului de presedinte ales, o mutare facuta de acesta tradeaza existenta unei posibile nesigurante in ceea ce priveste strategia aleasa. Bogdan Mateescu se pune la adapost pentru o eventuala declarare drept nelegala a mandatului sau de presedinte interimar, pentru a nu vulnerabiliza hotararile adoptate in perioada interimatului sau. O mutare inteligenta, ca sa nu spunem smecherie, dar care nu acopera intreaga problema. Asta intrucat ramane discutia cu privire la ce se va intampla cu hotararile adoptate in sedinte de Plen sau de Sectie de judecatori prezidate de Bogdan Mateescu, in cazul in care o instanta va stabili ca acesta nu putea fi numit presedinte interimar al CSM, dezvaluie Lumea Justitiei.
Fix in ultima zi a mandatului sau de presedinte interimar, 6 ianuarie 2022, Bogdan Mateescu a convocat nu mai putin de trei sedinte. Si nu este vorba despre sedinte care urmau sa se desfasoare peste o zi, doua sau trei, ci despre sedinte programate la aproape o saptamana sau chiar doua de la momentul incetarii mandatului.
Concret, in 6 ianuarie 2022, Mateescu a convocat:
-sedinta Plenului CSM pentru data de 11 ianuarie 2022;
-sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM pentru data de 11 ianuarie 2022;
-sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM pentru data de 18 ianuarie 2022.
Acestora li se adauga alte trei sedinte ale Sectiei pentru judecatori a CSM – in 11, 12 si 13 ianuarie 2022 –, in care candidatii pentru Inalta Curte isi vor sustine interviurile, sedinte convocate insa inca din luna decembrie 2021, deci in timpul mandatului de presedinte ales al lui Mateescu.
Sa nu fim intelesi gresit: modul in care Bogdan Mateescu a actionat prin convocarea celor trei sedinte (Plenul si Sectia pentru judecatori din 11 ianuarie 2022 si Sectia pentru judecatori din 18 ianuarie 2022) in ultima sa zi de mandat nu este absolut deloc nelegal, seful Consiliului avand tot dreptul de a face acest lucru. Ce surprinde este optiunea de a convoca sedinte cu aproape o saptamana sau chiar doua inainte, in conditiile in care in ultimii ani, chiar si sub mandatul lui Mateescu, practica a fost de a programa sedintele cu cateva zile, uneori chiar si cu o zi, inainte ca ele sa aiba loc. Cel mai probabil insa, mutarea lui Mateescu vrea sa impiedice vulnerabilizarea hotararilor adoptate in timpul interimatului sau. Cu alte cuvinte, in cazul in care interimatul sau va fi anulat sau suspendat de o instanta, sa se invoce faptul ca sedintele au fost convocate in perioada in care Bogdan Mateescu era presedinte in mandatul legal, automat si hotararile adoptate sunt legale. Totusi, exista o problema: ce se va intampla in cazul in care Mateescu va prezida sedintele din 11 si 18 ianuarie in calitate de presedinte interimar, iar interimatul va fi anulat de instanta?
Cat despre interimat, noi am mai spus deja: din punctul nostru de vedere e nelegal si neconstitutional. De altfel, chiar si CSM a recunoscut ca Mateescu a fost uns interimar pe langa lege. (Irinel I.).
Anchete
Demisii în magistratură: Judecătorul Dumitru-Gabriel Voiniciuc iși depune cererea de demisie
În contextul unei restructurări tot mai frecvente în sistemul judiciar românesc, se observă că mulți magistrați aleg să părăsească sistemul nu doar prin pensionare, ci și prin demisii. Această tendință este exacerbată de lipsa de încredere în procesul de justiție, mai ales în lumina modului în care anumite instituții, cum ar fi „Cooperativa Nufărul de la Înalta Curte,” gestionează excluderile din magistratură, care sunt anulate în mod repetat.
Recent, o demisie a fost adusă în atenția Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform publicației Lumea Justiției, cererea domnului Voiniciuc Dumitru-Gabriel, judecător la Judecătoria Botoșani, de eliberare din funcție prin demisie urmează să fie discutată în ședința din 17 octombrie 2024.
Motivul acestei demisii rămâne neclar, generând întrebări cu privire la circumstanțele care l-au determinat pe judecătorul Voiniciuc să facă această alegere. Interesul crescând față de situația din justiție subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc, inclusiv presiunile și condițiile de muncă, care pot influența decizia unor judecători de a părăsi instituția.
Rămâne de văzut ce explicații vor fi oferite pe marginea acestei cereri de demisie și cum va influența aceasta percepția generală asupra magistraturii în România. (Irinel I.).
Anchete
Concursul de promovare: zece judecători respinsi
La concursul pentru promovarea efectivă în funcții de execuție, zece judecători au fost respinși, conform publicației Lumea Justiției și informațiilor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit legii, este necesar ca judecătorii să fi activat cel puțin un an la instanța inferioară pentru a putea participa la acest concurs, conform articolului 128 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Surprinzător, doi dintre candidați au fost refuzați pe motiv că „dețin gradul profesional de curte de apel”. Aceasta sugerează că respingerea nu s-a datorat absenței acestui grad, ci posibil din alte considerații.
Alți doi competitori au primit respingerea din cauza lipsei evaluării în dosarul de candidatură. Există suspiciuni că s-ar putea repeta o situație similară cu cea a procurorului Nicolae-Valerian Cuzi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, care nu a beneficiat de evaluare, în ciuda faptului că a solicitat-o.
În cazul al zecelea, nu a fost oferită nicio explicație, ci doar mențiunea „respins”, ceea ce deschide posibilitatea unor întrebări legate de sănătatea judecătorului. Poate exista o problemă de sănătate fizică sau psihică? Sau poate că judecătorul a fost respins din cauza unei sancțiuni disciplinare primite în ultimii trei ani?
Așteptăm cu interes clarificările pe care CSM le va oferi după primirea contestațiilor. (Irinel I.).
Anchete
Sindicatul Europol iși felicită membrul pentru performanța remarcabilă la Cupa României de Taekwon-do
Sindicatul Europol este mândru să anunțe performanța remarcabilă a polițistului Șchiop Andrei, membru al sindicatului și angajat al I.P.J. Timiș – Poliția Municipiului Timișoara – Secția 3 Poliție Urbană.
În cadrul Cupei României de Taekwon-do, desfășurată la Baia Mare între 11-13 octombrie 2024, Andrei a reușit să cucerească medalia de argint la proba de luptă full-contact, într-o competiție care a reunit peste 800 de sportivi din întreaga țară.
Această realizare nu doar că reflectă dedicarea și profesionalismul său în cadrul forțelor de ordine, ci evidențiază și pasiunea sa pentru sport. Pe lângă activitatea sa Policială, Andrei este un membru activ al Comisiei din cadrul Serviciului de Pregătire Profesională (SPP).
„Felicitări, Andrei, pentru rezultatele deosebite! Ești o inspirație pentru noi toți,” transmite Sindicatul Europol. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile
Corupție și imprumuturi ilegale în rândul poliției prahovene: un dosar penal incepe să se desfășoare
-
Exclusivacum 2 zile
Corupția din România: Scandalul White Tower și ilegalitățile dovedite
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri și corupție în rândul Poliției: Cazul IPJ Prahova și rețeaua de ilegalități
-
Exclusivacum 2 zile
Criza din Penitenciare: Polițiștii de Penitenciare protestează impotriva condițiilor insalubre și a insecurității
-
Exclusivacum 2 zile
Cazul Tymbark: controversele grevei și implicațiile legale ale condițiilor de muncă
-
Exclusivacum 2 zile
Apel către magistrații români: curățați justiția de corupție!
-
Exclusivacum 3 zile
Un vis trăsnit la grătar: Emil Păscuț și soluții pentru pensiile militare
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut: Majorarea pensiei la Metrou ridică intrebări despre principiul contributivității în sistemul pensionării