Anchete
Bobi da semne de nesiguranta

Chiar daca Plenul CSM l-a instalat prin votul majoritatii care conduce Consiliul pe Bogdan Mateescu in functia de presedinte interimar si dupa expirarea mandatului de presedinte ales, o mutare facuta de acesta tradeaza existenta unei posibile nesigurante in ceea ce priveste strategia aleasa. Bogdan Mateescu se pune la adapost pentru o eventuala declarare drept nelegala a mandatului sau de presedinte interimar, pentru a nu vulnerabiliza hotararile adoptate in perioada interimatului sau. O mutare inteligenta, ca sa nu spunem smecherie, dar care nu acopera intreaga problema. Asta intrucat ramane discutia cu privire la ce se va intampla cu hotararile adoptate in sedinte de Plen sau de Sectie de judecatori prezidate de Bogdan Mateescu, in cazul in care o instanta va stabili ca acesta nu putea fi numit presedinte interimar al CSM, dezvaluie Lumea Justitiei.
Fix in ultima zi a mandatului sau de presedinte interimar, 6 ianuarie 2022, Bogdan Mateescu a convocat nu mai putin de trei sedinte. Si nu este vorba despre sedinte care urmau sa se desfasoare peste o zi, doua sau trei, ci despre sedinte programate la aproape o saptamana sau chiar doua de la momentul incetarii mandatului.
Concret, in 6 ianuarie 2022, Mateescu a convocat:
-sedinta Plenului CSM pentru data de 11 ianuarie 2022;
-sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM pentru data de 11 ianuarie 2022;
-sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM pentru data de 18 ianuarie 2022.
Acestora li se adauga alte trei sedinte ale Sectiei pentru judecatori a CSM – in 11, 12 si 13 ianuarie 2022 –, in care candidatii pentru Inalta Curte isi vor sustine interviurile, sedinte convocate insa inca din luna decembrie 2021, deci in timpul mandatului de presedinte ales al lui Mateescu.
Sa nu fim intelesi gresit: modul in care Bogdan Mateescu a actionat prin convocarea celor trei sedinte (Plenul si Sectia pentru judecatori din 11 ianuarie 2022 si Sectia pentru judecatori din 18 ianuarie 2022) in ultima sa zi de mandat nu este absolut deloc nelegal, seful Consiliului avand tot dreptul de a face acest lucru. Ce surprinde este optiunea de a convoca sedinte cu aproape o saptamana sau chiar doua inainte, in conditiile in care in ultimii ani, chiar si sub mandatul lui Mateescu, practica a fost de a programa sedintele cu cateva zile, uneori chiar si cu o zi, inainte ca ele sa aiba loc. Cel mai probabil insa, mutarea lui Mateescu vrea sa impiedice vulnerabilizarea hotararilor adoptate in timpul interimatului sau. Cu alte cuvinte, in cazul in care interimatul sau va fi anulat sau suspendat de o instanta, sa se invoce faptul ca sedintele au fost convocate in perioada in care Bogdan Mateescu era presedinte in mandatul legal, automat si hotararile adoptate sunt legale. Totusi, exista o problema: ce se va intampla in cazul in care Mateescu va prezida sedintele din 11 si 18 ianuarie in calitate de presedinte interimar, iar interimatul va fi anulat de instanta?
Cat despre interimat, noi am mai spus deja: din punctul nostru de vedere e nelegal si neconstitutional. De altfel, chiar si CSM a recunoscut ca Mateescu a fost uns interimar pe langa lege. (Irinel I.).
Anchete
„Ați uitat de noi, venim peste voi”!!/ Polițiștii de penitenciare alături de colegii din poliție merg la Guvern!

Cerem sa fie respectată legea !!! Pe data de 24.03.2023 sindicate din poliția română, federații sindicale din sistemul penitenciar si rezerviștii militari vor organiza primul protest din acest an. Angajații penitenciarului de Femei Ploiești Targsorul Nou, membrii ai organizației reprezentative EQUITAS, din Penitenciarul de Femei Targsor vor fi prezenți pentru a cere Guvernului României aplicarea în integralitate a Legii-cadru a salarizării nr. 153 /2017 . „Nemulțumirile noastre vin în contextul în care aflam ca partidele aflate la guvernare doresc inițierea unui nou proiect de lege a salarizării, în situația în care nouă nu ni s-a aplicat nici actuala lege votată în Parlament în 2017, de către aceleași partide. Din 2017 și pana azi am fost duși de nas, păcăliți și furați în același timp . Au fost făcute discriminări , în sensul ca unor sectoare bugetare(administrație publica și deputați )li s-au aplicat legea în integralitate încă din anul 2017 , iar altora în tranșe . Sistemul de apărare se afla în situația de a mai primi o tranșa, dar se pare ca guvernul a uitat de ea . De o bună perioada se observa cu ochiul liber cum guvernantii neamului au pus tunurile pe sistemul de apărare și ma refer la salarizarea din sistem , la pensiile militarilor și la lipsa investițiilor în sistemul de apărare . Se pare că salarizarea polițiștilor și legea pensiilor militare au devenit o unealtă atunci când guvernantii aleargă după voturi . În apropierea alegerilor apar politicienii cu promisiuni, numai pentru a ne fura voturile, însă nu fac nimic în sprijinul militarilor . Trebuie să reamintim acestor politicieni ca cei care nu respecta legea se numesc INFRACTORI, iar dumnealor nu respectă legea salarizării nr.153 /2017 . Ne-am saturat sa fim furați și sa ni se ceară sa avem răbdare ca nu sunt bani , în schimb parlamentarii şi-au majorat, pe ascuns, în urmă cu două săptămâni, cu 7.500 de lei suma forfetară primită de la Parlament pentru cheltuielile lunare cu cabinetele parlamentare. Astfel, suma forfetară pe care o vor primi parlamentarii va fi de 35.500 de lei pe lună, iar alocația de stat pentru copii s-a mărit cu doar 13 lei, de la 1 ianuarie. O bătaie totala de joc . Îngrijorător este faptul ca tinerii nu mai doresc sa urmeze o cariera militară și asta este un fenomen care trebuie să dea gândit celor care conduc destinele tarii , exemplul cel mai concludent fiind lipsa de interes pentru școlile militare”. Protestul constă într-un marș, pornit de la Guvern către MAI, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și retur și ne gândim la un calendar de proteste pe parcursul întregului an. Așteptăm la acest protest cât mai mulți colegi . Adrian Grigoroiu – Președinte Sindicat EQUITAS
Anchete
Multi dau ca sigura numirea judecatoarei Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucuresti in functia de judecator din partea Romaniei la Curtea Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului (CEDO).

Cica Jderu s-ar bucura de o foarte mare sustinere in anumite zone politice, zone care ar face presiuni pentru numirea judecatoarei CAB la CEDO, in detrimentul celorlalti doi candidati, Sebastian Raduletu si Razvan Horatiu Radu, dezvaluie Lumea Justitiei. Primele semne despre impingerea lui Jderu catre CEDO au aparut cu mult timp in urma, prin toamna anului 2022, cand aceasta a fost scoasa de pe lista de rezerva, din motive chipurile de egalitate de gen, si pusa pe lista cu candidati, in locul lui Bogdan Iancu, dr. conferentiar universitar la Facultatea de Stiinte Politice din Universitatea Bucuresti. Iar totul s-a intamplat desi Bogdan Iancu ar fi mult mai bine pregatit decat Jderu. De altfel, cei care ne-au semnalat ceea ce se pregateste sunt siderati de faptul ca judecatoarea Claudia Jderu ar putea ajunge la CEDO in pofida faptului ca din CV-ul si activitatea sa lipsesc, spre exemplu, “publicatiile academice impresionante” cerute pentru a fi numit in functia de judecator CEDO, aceasta avand lucrari, dar prea putine impresionante si cam fara legatura cu drepturile omului. Asadar: oare ce are Claudia Jderu atat de special incat trebuie sa ajunga neaparat la CEDO? (Irinel I.).
Anchete
Pentru anul I, învățământ postliceal militar organizat de Ministerul Afacerilor Interne a fost aprobat un număr de 2.880 locuri.

Cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2022 – 2023 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 632/2022.
Guvernul României pregătește printr-un proiect de H.G. inițiat de Ministerul Educației la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne suplimentarea locurilor de școlarizare pentru învățământul postliceal militar.
Prin adresa nr. 340702/2023, Ministerul Afacerilor Interne informează Ministerul Educației, cu privire la faptul că înregistrează un deficit accentuat de resurse umane, generat de diferența dintre intrările și ieșirile din sistem. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, una dintre măsurile identificate pentru reducerea deficitului de resurse umane, o reprezintă școlarizarea la capacitate maximă de pregătire a instituțiilor de învățământ postliceal proprii, școlarizare care poate fi organizată în sistem „suveică”, astfel încât o serie se va afla la curs, în timp ce cealaltă serie se va afla în stagiu de practică.
În acest context se impune suplimentarea numărului de locuri pentru anul școlar 2022-2023 a numărului de locuri pentru anul I la învățământul postliceal militar organizat de Ministerul Afacerilor Interne, conform adresei Ministerului Afacerilor Interne nr. 340702/2023. Scopul prezentului proiect de act normativ în reprezintă suplimentarea cu 2.880 locuri pentru anul I la învățământul postliceal militar organizat de Ministerul Afacerilor Interne în anul școlar 2022-2023, astfel încât cifra de școlarizare să fie de 5.760 locuri.
VEZI AICI NOTA DE FUNDAMENTARE
VEZI AICI PROIECTUL DE HOTĂRÂRE
Chiar și în urma dublării numărului de locuri în școlile M.A.I., fapt ce va permite organizarea unei noi sesiune de admitere, deficitul de personal este de departe a fi acoperit mai ales în contextul în care se preconizează trecerea în rezervă a peste 3000 de cadre ale ministerului. Mai mult decât atât, chiar și cu o astfel de suplimentare succesivă și consistentă, concurența pe locurile disponibile este aproape de 1 la 1, înainte de susținerea oricărei probe sau evaluări. Unde duc toate astea? Spre colaps! Cauzele? Neaplicarea Legii 153/2017 privind salarizarea unitară, militarii și polițiștii nefiind încadrați pe grila de salarizare și amânați de ani de zile, condiții de muncă jalnice, dotări inexistente, legislație ineficientă, etc, dezvaluie cei de la sindicatul SIDEPOL. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zile
,, Noaptea Minții” sau ,,Cum calculează Mafia”!!!/Episodul IV
-
Administratieacum 10 ore
Dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova sunt confirmate, din nou, de organele de cercetare penala
-
Exclusivacum 2 zile
Replica ,, Caracatiței”
-
Exclusivacum 17 ore
Cutia Pandorei!/Halchin centrează si Zeus da cu capul!
-
Administratieacum 5 zile
La doar 33 de ani, a fost depistat cu o formă rară de cancer, iar tratamentul necesar depășește suma de 30000 euro/lunar
-
Exclusivacum 2 zile
Don Quijote de la Mancha VS. Cei trei muschetari/Cavalerul tristei figuri VS. Cei trei mușca-tare/Ep.3: ÊTES-VOUS PRÊT(E)S ?
-
Featuredacum 5 zile
Până și luptele de la Bahmut pălesc față de ”Jihadul” declanșat la Primăria Sectorului 1
-
Exclusivacum 5 zile
Un focar de infecție ce se dorește a fi o locuință de serviciu atribuită de IPJ Alba unui polițist în anul de grație 2023