Featured
Clotilde Armand, prinsă cu nereguli grave de Curtea de Conturi
Controalele Curții de Conturi la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, de la USR, au scos la suprafață nereguli uriașe, care au adus prejudicii enorme la buget. Astfel, au fost depistate lucrări neefectuate, dar plătite, sume mari blocate nejustificat în conturi, plata unor cursuri de formare profesională la un liceu, printr-un contract cu o firmă neautorizată, precum și casarea pe hârtie a unor autovehicule în valoare de peste 730.000 lei.
”Prima noastră realizare a fost să curăţăm primăria de corupţie”, a afirmat, în ianuarie, primarul Sectorului 1 al Capitalei, Clotilde Armand. Cu toate acestea, raportul de audit pe anul 2022 al Curții de Conturi arată nereguli uriașe la primărie, precum și prejudicii enorme aduse bugetului.
Astfel, inspectorii au constatat menținerea, peste termenul de 3 luni, în contul decontări din operațiuni în curs de clarificare, a sumei de peste 700 milioane de lei, din care suma de 67 milioane lei trebuia trecută pe cheltuieli, pentru 83 milioane lei nu s-au constituit provizioane, pentru suma de 633 milioane lei nu se cunoaște stadiul dosarelor pe rolul instanțelor, iar pentru suma de 985.000 lei, reprezentând sume plătite ilegal de Sectorul 1 către SC Eco Sud SA, nu au fost întreprinse toate demersurile în vederea încasării, existând riscul stingerii prin prescriere a dreptului la acțiune pentru recuperarea acestor bani. Menținerea sumei de peste 700 milioane de lei în acel cont a avut drept consecinâțe denaturarea activelor, datoriilor și capitalurilor proprii din Bilanț, precum și a cheltuielilor raportate în contul de execuție și contul rezultat patrimonial.
Totodată, Primăria Sectorului 1 a menținut nejustificat în soldul contului ”Active fixe corporale în curs de execuție” a sumei de 31,4 milioane de lei, reprezentând contravaloarea unei lucrări de investiții finalizate și recepționate, cu consecința denaturării cheltuielilor raportate. O altă neregulă majoră depistată de Curtea de Conturi a fost recepționarea și decontarea unor prestări de servicii – execuția de lucrări de reparații curente, în sumă totală de 5,8 milioane de lei, fără existența tuturor documentelor justificative care să conțină toate datele și elementele prevăzute de lege pentru identificarea lucrărilor executate, care să demonstreze executarea lucrărilor, cu consecința denaturării cheltuielilor raportate în contul de execuție.
Cheltuieli nelegale
Controalele au evidențiat efectuarea de cheltuieli nelegale în sumă totală de 431.904 lei. Printre acestea s-au numărat plata nejustificată a unor servicii de reparații și întreținere tehnică a zonelor de recreere și sedii administrative în sumă de 124.512 lei, prin facturarea și acceptarea la decontare a unor servicii și lucrări neexecutate, și angajarea și plata nejustificată de către Colegiul Național de Muzică ”George Enescu” a sumei de 263.460 lei, prin încheierea unui contract de prestări servicii de formare continuă a cadrelor didactice cu un furnizor neacreditat în acest scop de Ministerul Educației și de la alt articol bugetar, neavând prevederi bugetare cu această destinație.
Măsurile impuse de Curtea de Conturi în aceste cazuri au fost înregistrarea debitului și recuperarea diferenței de 58.310 lei neîncasată de la Societatea Tonka Technology SRL, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente, și înregistrarea debitului și recuperarea sumelor plătite nelegal pentru participarea la cursurile de formare profesională prestate de furnizorul SC Future Training SRL, inclusiv a contravalorii cazării participanților la aceste cursuri (247.460 lei).
Mașini casate doar pe hârtie
Verificările inspectorilor au mai scos la iveală întocmirea unor documente de scoatere din folosință, casare, dezmembrare și valorificare a unor mijloace auto în valoare totală de 738.866 lei ca deșeuri, incomplete și neconforme cu realitatea, având drept consecință imposibilitatea radierii din circulație a acestora. ”Cauza producerii abaterii a fost neimplementraea la nivelul entității a unui sistem de control intern eficient, astfel că nu s-a urmărit legalitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe, activele și capitalurile proprii fiind diminuate nejustificat cu suma de 738.866 lei”, se arată în raportul Curții de Conturi. Instituția a solicitat Primăriei Sector 1 luarea măsurilor de clarificare a diferenței de 5,121 tone deșeuri metal și constituirea unei comisii pentru stabilirea eventualelor răspunderi pentru întocmirea unor documente care nu corespund realității, cuantificarea eventualelor consecințe și luarea măsurilor potrivit legii.
Plăți ineficiente la salubrizare
Potrivit raportului de audit, Primăria Sectorului 1 nu a respectat prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare pe raza municipiului București, având drept consecință efectuarea unor plăți ineficiente în cuantum de 961.902 lei. Totodată, inspectorii au constatat încheierea a două contracte de asociere pentru o suprafață din terenul aferent Parcului Bazilescu, aflat în administrarea Consiliului Local Sector 1, fără aprobarea acestuia și fără acordul prealabil al Consiliului General, contrar prevederilor locale. Cauza producerii abaterii a fost necunoașterea și neaplicarea legislației în materie privind condițiile asocierii cu o persoană juridică pentru un bun aparținând domeniului public aflat în administrarea Consiliului Local. Mai mult, Primăria Sectorului 1 nu a implementat în totalitate măsurile dispuse la misiunile anterioare de audit, Curtea de Conturi avertizând administrația că nerecuperarea prejudiciilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an.
Administratie
Ploieștiul deschide porțile „Ținutului Vinului”: primul Wine Center promovează Dealu Mare
De Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei Românești, la Ploiești a fost inaugurat primul Wine Center al proiectului „Ținutul Vinului”. Centrul își propune să aducă în prim-plan cramele, vinurile și patrimoniul viticol al regiunii Dealu Mare.
Un centru de prezentare și un punct de plecare
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a declarat că noul spațiu ar trebui să depășească rolul unei simple săli de prezentare. Potrivit acestuia, Wine Center-ul poate deveni poarta de intrare către cramele și comunitățile locale, oferind vizitatorilor prilejul de a descoperi gastronomia, peisajele și oamenii care dau identitate zonei.
Dealu Mare, promovat ca destinație
Nanu a subliniat importanța regiunii pentru vinul românesc și necesitatea unei promovări coordonate. În opinia sa, vinurile, cramele și poveștile locale pot transforma Dealu Mare într-o destinație căutată de turiști, pe care aceștia să își dorească să o viziteze și să o revadă.
Susținere din partea sectorului viticol
Președintele CJ Prahova a mulțumit Ordinului European al Cavalerilor Vinului, lui Paul Palaș și cramelor partenere pentru implicarea în realizarea centrului. El a transmis că proiectul „Ținutul Vinului” se dezvoltă treptat, prin colaborarea celor care cred în potențialul regiunii.
La final, Virgil Nanu a adresat un mesaj de apreciere vinului românesc și celor care îi duc povestea mai departe.
Administratie
Handbalul prahovean, susținut pentru performanță: tribune pline și sprijin pentru echipă
Conducerea clubului își propune să întărească susținerea echipei și să atragă publicul și sponsorii în jurul performanței sportive.
Administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, a transmis un mesaj de încurajare pentru echipa feminină de handbal, aflată pe primul loc. Acesta a fost alături de jucătoare împreună cu noul director al clubului, Cristian Nica.
Sprijin pentru echipă și obiective clare
Potrivit lui Emil Drăgănescu, formația va beneficia de susținerea necesară pentru a-și continua parcursul. Printre prioritățile anunțate se numără atragerea unui număr cât mai mare de spectatori în tribune, implicarea sponsorilor și sprijinirea performanței sportive.
„Astăzi, împreună cu noul director al clubului, domnul Cristian Nica, am urat succes fetelor noastre de pe locul 1”, a transmis administratorul public al județului Prahova.
Performanța, în centrul atenției
Drăgănescu a subliniat că susținerea echipei și consolidarea legăturii cu suporterii și sponsorii sunt esențiale pentru viitorul handbalului prahovean.
Administratie
Nanu: Centura Comarnic aparține prahovenilor, nu unui partid
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a răspuns criticilor lui Mircea Roșca privind Centura Comarnic, susținând că proiectul nu poate fi revendicat de o singură persoană sau formațiune politică. Într-o declarație adresată lui Roșca, Nanu a afirmat că investiția a presupus atât inițierea și etapele anterioare mandatului său, cât și eforturile necesare pentru finalizarea lucrării.
„Nu am pretins că este proiectul meu”
Nanu a respins ideea că și-ar atribui meritele pentru Centura Comarnic. El a spus că știe când a fost inițiat proiectul și cine a lucrat la el înaintea mandatului său, dar a subliniat că a preluat o investiție cu probleme, care necesita multă muncă pentru a ajunge la finalizare.
Potrivit președintelui CJ Prahova, proiectul a avut dificultăți încă din faza de concepere și lansare. În opinia sa, ar fi fost mai ușor ca autoritățile să invoce obstacolele și să lase responsabilitatea mai departe, însă administrația județeană a ales să ducă lucrarea la capăt.
Întrebări despre implicarea lui Roșca
Adresându-se lui Mircea Roșca, Nanu a întrebat de ce acesta nu l-ar fi contactat, pe parcursul lucrărilor, pentru a afla stadiul proiectului, problemele întâmpinate sau modalitățile prin care ar fi putut contribui la accelerarea investiției.
Președintele CJ Prahova a susținut că nu l-a văzut pe Roșca implicat în găsirea soluțiilor tehnice și administrative și nici în discuțiile cu constructorii și specialiștii. În schimb, a afirmat Nanu, criticile au apărut după ce drumul a fost gata.
„Drumul este al prahovenilor”
Nanu a insistat că Centura Comarnic nu aparține nici lui, nici lui Roșca și niciunui partid. Investiția, a spus el, este a locuitorilor județului Prahova și a tuturor celor care circulă pe DN1.
El a mai arătat că proiectele publice trebuie continuate de la o administrație la alta, indiferent de schimbările politice, iar fiecare echipă are responsabilitatea de a finaliza lucrările începute și de a contribui la dezvoltarea județului.
Deschiderea drumului, un motiv legitim de bucurie
În legătură cu momentul marcării finalizării lucrării, Nanu a precizat că nu a fost organizată o „festivitate”, ci a fost consemnat un moment festiv. După aproape trei ani de șantier, cu întârzieri, presiune și dificultăți, cei implicați în proiect aveau, în opinia sa, dreptul să se bucure.
Președintele CJ Prahova i-a menționat printre aceștia pe constructori, proiectanți, specialiști, angajații instituției și reprezentanții autorităților implicate, dar și pe prahoveni.
În încheiere, Nanu a afirmat că istoria unui proiect nu se reduce nici la cel care îl inaugurează, nici la cel care l-a început. Între cele două momente, a susținut el, se află efortul de a duce lucrarea la bun sfârșit — iar aceasta, potrivit declarației sale, a fost contribuția administrației pe care o conduce.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 23 de ore„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



