„Este inadmisibil ca într-o instituție de forță a unui stat ce se vrea a fi de drept persoanele certate cu Legea (care ascund gravele abateri de la lege) să îmbrace și uniforma de polițist întinând nepermis imaginea acestei instituții și a profesioniștilor din M.A.I., oameni care respectă această uniformă și această profesie onorabilă dealtfel.
Actualitate
A ascuns DNA un dosar privindu-l pe Bogdan Despescu, șeful Poliției? ASTEPTAM MASURILE LEGALE CARE SE IMPUN

Conform Flux 24, Bogdan Despescu, actualul șef al Poliției Române, ar fi avut un dosar penal în 2012 la DNA, scria presa locală din Prahova, unde acesta a condus Inspectoratul Județean de Poliție.
Despre Bogdan Despescu au existat mai multe informații publice privind mai multe suspiciuni.
Jurnalistul Cornel Ivanciuc a susținut la B1 TV că acesta ar fi fost implicat în rețele de prostituție în Buzău și Constanța, unde de asemenea a condus Inspectoratele județene de Poliție.
Despescu a fost acuzat că l-ar fi protejat pe politiștul pedofil, Eugen Stan, iar criza guvernamentală care a dus la demisia premierului Mihai Tudose a plecat de la cererea de destituire a acestuia făcută de ministrul de interne, Carmen Dan.
Premierul interimar Mihai Fifor a anunțat că miercuri va fi analizat cazul Despescu.
Fostul şef al Poliţiei Prahova, comisarul şef Bogdan Despescu, este cercetat într-un dosar aflat pe masa procurorilor anticorupţie. În acel dosar mai apar şi alte nume de poliţişti, suspectaţi că ar fi comis infracţiuni de trafic de influenţă şi luare de mită. DNA a intrat pe fir în baza unei informaţii potrivit căreia o societate comercială unde existau indicii că s-ar face evaziune fiscală s-ar afla sub protecţia unui ofiţer de la Serviciul de Investigare al Fraudelor (SIF) din cadrul IJP Prahova. În baza interceptărilor telefonice informaţiile s-au confirmat, dar pe parcursul anchetei au apărut şi alte piste care duceau către mai mulţi ofiţeri de poliţie care luau mită pentru a proteja evazioniştii, scria în 2012 presa locală.
DNA nu a comunicat public nimic despre acest presupus dosar.
Prim-ministrul interimar, Mihai Fifor, a declarat, marţi seară, referindu-se la o eventuală demitere a şefului Poliţiei Române, Bogdan Despescu, că această situaţie va fi analizată cu foarte mare atenţie miercuri şi va fi luată o decizie.
Întrebat după o vizită la MAI dacă a discutat cu ministrul Afacerilor Interne despre o eventuală demitere a lui Despescu, Fifor a răspuns: „Asta este o situaţie pe care o s-o analizăm cu foarte mare atenţie în cursul zilei de mâine şi o să luăm o decizie”.
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat săptămâna trecută că i-a cerut premierului de la momentul respectiv, Mihai Tudose, împuternicirea pe o perioadă de şase luni în funcţia de şef al Poliţiei Române a chestorului principal Cătălin Ioniţă, în condiţiile în care a solicitat schimbarea lui Bogdan Despescu, ca urmare a cazului agentului acuzat de pedofilie. Dan s-a declarat total nemulţumită de explicaţiile date de oficialii Poliţiei Române în acest caz.
Reamintim cititorilor faptul ca, Incisiv de Prahova a solicitat public retragerea gradelor de chestor și destituirea apărătorilor infractorilor (falși polițiști): Despescu Bogdan (șef IGPR) și Voicu Marius (adjunct șef IGPR), in data de 14.01.2018.
În spațiul public observăm că acest chestor, Despescu Bogdan, a înaintat un raport către Premierul României zicând el că doar Voicu Marius (adjunct al șefului IGPR și ex-șofer al ministrului-plagiator Tobă) https://www.dcnews.ro/despescu-raport-catre-tudose-decizii-bomba-in-document_574805.html ar fi vinovat…
Adică, dumneata, dom’șef Despescu, ești de marionetă în vârful Poliției? Dumneata nu iei decizii conform art. 10[1] din Legea nr.218/2002 emițând dispoziții obligatorii? Unde zice că alt șef din poliție emite dispoziții în executarea Legii, dom’șef? Păi tu, ditamai șeful Poliției pui rezoluțiii cu „rog măsuri”? Ce rezoluție e asta, tovarășe, că în niciuncaz nu e de șef și, cu atât mai mult, de polițist – organ de C/UP? Nu ești mai prejos de Voicu, stimabile, din contră: ne-ai demonstrat că „nu ai vână” de șef, tu doar semnând „ca primarul” ce îți dictează subordonații tăi (cu precădere „căpușele din structurile suport”).
Voicu și Despescu, zilele acestea („ale pedofilului”) ați reușit să demonstrați opiniei publice în aceste zile că sunteți la fel ca infractorii pe care polițiștii adevărați stau pe străzi să-i prindă (fără casă, familie, hrană, apă etc.)! Ați reușit să demonstrați opiniei publice că luptați și reușiți să ascundeți infractorii sub haina de poliție! Ați reușit să demonstrați că sunteți inamicii numărul 1 al polițiștilor din stradă (art.26 al Legii nr.218/2002, CPP și Legea nr.364/2004), ai cetățenilor și ai țării!
De aceea, Redacția Incisiv de Prahova, solicită public: ministrului Afacerilor interne, Premierului și Președintelui țării, în exclusivitate, destituirea„polițiștilor”: Despescu Bogdan (șef IGPR) și a lui Voicu Marius (adjunct șef IGPR), fără drept la pensia de polițist (ar fi chiar o rușine națională ca asemenea indivizi precum Despescu și Voicu să mai primească lunar bani de la statul Român, cu titlu de pensie pentru că… au ascuns infractori sub uniforma de poliție)!”(Cerasela N.).
Iata raspunsul primit de la Guvernul Romaniei:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/01/raspuns-Guvern.pdf” title=”raspuns Guvern”]
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Administratieacum 5 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!