Featured
Primirea de către Președintele României, Klaus Iohannis, a unor ambasadori străini cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare
Președintele României, Klaus Iohannis, i-a primit luni, 22 ianuarie 2024, la Palatul Cotroceni, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, pe ambasadorul agreat al Republicii Federative a Braziliei, Ricardo Guerra de Araújo, ambasadorul agreat al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Giles Portman, ambasadorul agreat al Republicii Albania, Enkeleda Mërkuri, ambasadorul agreat al Republicii Elene, Evangelia Grammatika, ambasadorul agreat al Republicii Armenia, Tigran Galstyan, ambasadorul agreat al Republicii Azerbaidjan, Güdsi Dursun ŏglu Osmanov, ambasadorul agreat al Republicii Tunisiene, Sami Nagga, și pe ambasadorul agreat al Japoniei, Takashi Katae.
Președintele Klaus Iohannis a urat noilor ambasadori succes în îndeplinirea mandatului, asigurându-i de întregul sprijin al autorităților române în acest sens.
În întrevederea cu ambasadorul Republicii Federative a Braziliei, Ricardo Guerra de Araújo, Președintele României și ambasadorul agreat au evocat rezultatele deosebite ale vizitei prezidențiale efectuate în 2023 în Brazilia, care a marcat o etapă importantă în relansarea relațiilor dintre cele două state și a contribuit la relansarea dialogului politic bilateral.
Președintele României a exprimat încredere în dezvoltarea și aprofundarea relațiilor bilaterale prin intermediul unui dialog politic intensificat și al unei cooperări sectoriale mai dinamice, în domenii de interes comun precum comerț, educație și cultură, schimbări climatice, investiții, cercetare și inovare științifică.
Ambasadorul Braziliei a salutat relațiile foarte bune cu România și a reiterat angajamentul pentru identificarea unor noi oportunități de cooperare între cele două state, inclusiv prin organizarea în acest an a primei reuniuni a Comisiei Mixte Economice și Tehnologice bilaterale.
În cadrul întrevederii cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Giles Portman, Președintele Klaus Iohannis a apreciat relațiile bilaterale excelente de Parteneriat Strategic și cooperarea strânsă româno-britanică, bazate pe legături aprofundate la nivel politic, economic, al societății civile și comunităților, precum și pe cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic reînnoit anul trecut dintre cele două state. Președintele României și ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au evocat rolul important al Majestății Sale Regele Charles al III-lea în dezvoltarea relațiilor bilaterale.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța dezvoltării cooperării cu Regatul Unit în toate domeniile, inclusiv în cel al economiei, al securității și apărării, interacțiunea celor două state în cadrul NATO fiind exemplară. În contextul actual dificil, marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și de criza din Orientul Mijlociu, sunt cu atât mai importante cooperarea și coordonarea celor două state în ceea ce privește eforturile de creare a unui mediu internațional mai sigur. Cu acest prilej, ambasadorul Portman a adresat mulțumiri deosebite pentru sprijinul acordat de România Ucrainei.
În cadrul discuției a fost exprimat și interesul pentru dezvoltarea relațiilor româno-britanice prin utilizarea mai bună a semnificativului potențial economic și sectorial existent, atât din perspectiva creșterii schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, cât și a dezvoltării relațiilor interumane. Astfel, a fost evidențiat și rolul important jucat în dezvoltarea legăturilor bilaterale de comunitatea românească din Regatul Unit, care se ridică la aproximativ 1,2 milioane de persoane.
Președintele Klaus Iohannis a salutat găzduirea de către România, în 2024, a celei de-a doua ediții a Forumului Bilateral România – Regatul Unit, în continuarea evenimentului inaugural desfășurat la Londra, la 23 martie 2023.
La rândul său, ambasadorul Giles Portman a subliniat importanța cooperării în domeniul securitar având în vedere contextul actual de securitate de pe Flancul Estic al NATO și a reamintit faptul că aeronavele britanice vor relua, din primăvara acestui an, misiunile de Poliție aeriană în România. De asemenea, a subliniat foarte buna cooperare pe care România și Regatul Unit o au în domeniul aplicării legii. Ambasadorul britanic a arătat că o prioritate a mandatului său o va reprezenta promovarea investițiilor britanice în țara noastră.
În cursul discuțiilor cu ambasadorul Republicii Albania, Enkeleda Mërkuri, Președintele României a susținut consolidarea dialogului politic și sectorial dintre cele două țări, apreciind stadiul foarte bun al relației bilaterale, fundamentată atât pe legături istorice speciale, cât și pe convergența de vederi și interese politice, economice și de securitate.
Președintele Klaus Iohannis a exprimat voința continuării sprijinului ferm al ţării noastre și al său personal pentru parcursul european al Republicii Albania, încurajând menținerea nivelului înalt de angajament al autorităților albaneze în acest proces, în vederea înregistrării rapide de progrese în perioada următoare. În context, Președintele României a reiterat disponibilitatea oferirii de către autoritățile române de asistență și expertiză de specialitate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
La rândul său, ambasadorul Enkeleda Mërkuri a mulțumit autorităților române pentru sprijinul constant și fără echivoc acordat Republicii Albania în eforturile de integrare europeană, exprimând speranța autorităților de la Tirana pentru un ritm bun al negocierilor de aderare.
În cadrul întrevederii cu ambasadorul Republicii Elene, Evangelia Grammatika, Președintele Klaus Iohannis a evocat relațiile bilaterale excelente, bazate pe o lungă prietenie, pe legături culturale și istorice strânse, precum și pe o cooperare apropiată, inclusiv la nivel european și regional.
În discuție a fost reconfirmat interesul pentru impulsionarea dialogului politico-diplomatic și a cooperării în plan economic și sectorial, iar ambasadorul elen a exprimat gratitudinea pentru sprijinul acordat de România Greciei pentru a deveni stat participant al Inițiativei Celor Trei Mări, cu ocazia Summitului care a avut loc la București, pe 6 septembrie 2023.
A avut loc și un schimb de opinii privind provocările actuale de securitate, cu accent pe situațiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, cele două părți subliniind necesitatea continuării sprijinului multidimensional atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.
În dialogul cu ambasadorul Republicii Armenia, Tigran Galstyan, Președintele României a evidențiat evoluțiile pozitive ale dialogului politic bilateral, subliniind importanța relațiilor tradiționale de bună înțelegere și cooperare dintre cele două țări.
Președintele Klaus Iohannis a salutat dialogul politic dinamic din 2023 care a pus bazele unei cooperări pragmatice, orientate spre viitor, și a exprimat încrederea într-o dinamică ascendentă a relațiilor bilaterale în domenii precum energia, economia verde și comerțul. De asemenea, Președintele României a reconfirmat sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea relației Armeniei cu Uniunea Europeană.
Ambasadorul Republicii Armenia a prezentat prioritățile mandatului său în România, exprimând dorința pentru relansarea contactelor politice, precum și pentru impulsionarea cooperării pe diferite paliere, inclusiv în ceea ce privește intensificarea cooperării țării sale cu UE.
În discuția cu ambasadorul Republicii Azerbaidjan, Güdsi Dursun ŏglu Osmanov, Președintele Klaus Iohannis a salutat relația bilaterală foarte bună de Parteneriat Strategic și reflectată prin întâlniri la nivel înalt.
Președintele României a încurajat consolidarea dialogului dintre cele două țări, atât pe dimensiunea politică, cât și pe componenta economică, cu accent asupra domeniului energetic, dar și în domeniul transporturilor, al educației, al comerțului și al investițiilor, prin valorificarea la un nivel superior a potențialului existent.
Ambasadorul Osmanov a exprimat dorinţa părții azere de intensificare a relaţiilor bilaterale, reiterând angajamentul său personal pentru a avansa și dezvolta cooperarea dintre cele două state în toate domeniile de interes comun.
În întrevederea cu ambasadorul Republicii Tunisiene, Sami Nagga, Președintele României a evocat relațiile tradiționale de prietenie și cooperare dintre cele două țări, evidențiate prin aniversarea în 2023 a 60 de ani de relații diplomatice. De asemenea, a subliniat interesul pentru impulsionarea schimburilor economice și a dialogului bilateral în domeniile economic, comercial, educație și cultură.
Ambasadorul Republicii Tunisia a prezentat prioritățile mandatului său în România, exprimând angajamentul deplin pentru aprofundarea direcțiilor de acțiune conturate pe agenda bilaterală. De asemenea, a exprimat apreciere pentru Strategia pentru Africa recent adoptată de România și interesul de a conlucra pentru implementarea acesteia.
În cadrul întrevederii cu ambasadorul Japoniei, Takashi Katae, Președintele Klaus Iohannis a subliniat angajamentul României pentru implementarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări lansat în luna martie 2023, cu prilejul vizitei oficiale în Japonia. Astfel, Președintele României a pledat pentru valorificarea pe mai departe a potențialului de cooperare bilaterală, prin punerea în aplicare, de o manieră pragmatică și bazată pe obținerea de rezultate, a importantelor decizii prevăzute de Declarația Comună de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
În context, Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru contribuțiile Japoniei la implementarea unor proiecte majore în domeniul conectivității în România, precum Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila și construirea Magistralei 6 de metrou. Președintele României a încurajat realizarea de noi investiții ale companiilor japoneze în țara noastră, atât în sfera infrastructurii strategice, cât și în alte domenii de interes comun, prevăzute de Parteneriatul Strategic.
Ambasadorul Takashi Katae a evocat dorința de consolidare a relației cu țara noastră în baza Parteneriatului Strategic bilateral, care va constitui o prioritate a mandatului său. Demnitarul nipon a transmis mesajul de prietenie al Majestății Sale Naruhito, Împăratul Japoniei, precum și aprecierea Prim-ministrului Fumio Kishida pentru mesajul adresat de Președintele României în urma cutremurelor din Japonia de la începutul acestui an.
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”, nu și pe la generali.
În prim-plan, cine altcineva decât eternul nostru personaj principal: Bogdan Despescu, chestor, secretar de stat, specialist în portul uniformei… „după ureche”. După cum îl taie briza, nu după cum scrie în OMAI.
De data asta, omul nu s-a mai obosit să inventeze povești cu „uniformă adusă de Armată” sau „personalizări” trase de păr. A trecut direct la nivelul următor: demonstrație practică de „AȘA NU” în portul uniformei de poliție, chiar de Ziua Marinei. Un fel de lecție video pentru școlile de poliție: „Uitați-vă bine. Așa să NU vă îmbrăcați NICIODATĂ.”
Compoziția artistică a ținutei:
- jos: pantaloni cu vipușcă, de reprezentare, ceremonie, solemnități, din categoria „să trăiți, sărumâna, să n-aveți nevoie de noi”;
- sus: cămașă-bluză albă, tot de reprezentare, să știe poporul că are în față rang mare și lustruit;
- pe cap: șepcuța de soare de serviciu, plimbată de la „munca de jos”, direct în poza de protocol.
Adică o combinație pe care regulamentul nu doar că nu o prevede, dar o urlă din toți rărunchii: NU AȘA.
Niciodată, dar NICIODATĂ, nu combini uniforma de reprezentare/ceremonial cu șapca de soare de la uniforma de serviciu. E ca și cum te-ai duce la nuntă cu smoking, dar în papuci de gumă. Numai că aici nu vorbim de modă, vorbim de Regulamentul pentru compunerea și portul uniformelor de poliție.
Și, ca ironia să fie completă, art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 183/2021 spune negru pe alb că:
- tocmai ȘEFII trebuie să respecte regulamentul,
- să urmărească respectarea lui de către subordonați,
- și să ia măsuri când constată încălcări.
Ei bine, regulamentul zice una, iar „el general” înțelege alta: „Regulamentul e pentru executanți. Eu sunt general, nu executant. Eu doar… dau exemplu. Prost.”
Rămâne întrebarea pe care o evită toată lumea, dar o vede toată lumea:
CINE IA MĂSURI CÂND CHESTORII SUNT CEI CARE ÎNCALCĂ REGULAMENTUL?
În toată țara, au fost sancționați sute de polițiști pentru:
- pantofi nepotriviți,
- lipsă chipiu,
- cămașă băgată pe jumătate în pantaloni,
- ținută „neconformă”.
Pe aceștia îi prind imediat: sunt executanți. În consecință, trebuie „executați”. E simplu, e la îndemână și dă bine la statistici: „Am asigurat disciplina portului uniformei”.
Dar când ajungem la eșalonul „cu vipușcă + stele + funcție + cameră de luat vederi”, brusc regulile devin… „orientative”. Pe uscat se dau sancțiuni, pe mare se dau lecții de ipocrizie. Aparent, pe mare chestorii combină uniforma după cum îi taie briza, nu după cum prevede Regulamentul.
Și, ca să fie tabloul complet, în spatele lui Despescu, în aceeași imagine, stă cuminte, perfect regulamentar, un „amărât” de polițist de frontieră:
- uniformă de serviciu corectă,
- capul acoperit cum trebuie,
- nimic „personalizat”,
- nimic „combinat” după inspirația de moment.
Fără vipușcă de chestor, fără stele de general, dar cu regulamentul știut și respectat.
Omul ăsta dă mai multă lecție de onoare și disciplină decât tot discursul oficial de Ziua Marinei.
Se pare că, uneori:
- cu cât ai mai multe stele pe umăr, cu atât îți permiți să ignori regulamentul;
- cu cât ai mai puține stele, cu atât îl cunoști și îl respecți mai bine.
Ce vedem noi, de fapt, în poza de Ziua Marinei?
- În față: „el general”, simbol al sistemului care predică regulamentul, dar îl poartă… experimental.
- În spate: un polițist de frontieră care, fără să spună un cuvânt, le dă rușine tuturor „șefilor” din cadru doar prin felul în care-și poartă uniforma.
Și atunci, iarăși:
Cine îl sancționează pe Despescu pentru port necorespunzător al uniformei?
Cine îi explică art. 2 alin. (2) din OMAI 183/2021?
Cine îi arată poza cu polițistul din spatele lui și îi zice: „Așa se face, domnule general”?
Răspuns scurt: nimeni.
Pentru că în România, regulamentul e obligatoriu pentru cei fără stele. Pentru cei cu stele, regulamentul e… opțional. „Orientativ”. Un fel de recomandare meteo: „azi e bine să îl respecți, dar dacă e Ziua Marinei și sunt camere, lasă, merge și așa.”
Felicitări sincere tuturor marinarilor și personalului contractual din Armata României cu ocazia Zilei Marinei. Oamenii care chiar știu ce înseamnă uniformă, onoare și regulament, fără să le confunde cu decorul pentru poze oficiale.
Felicitări și politistului de frontieră din spatele lui Despescu. Fără vipușcă, fără stele, dar cu coloană vertebrală și regulamentul la zi. Uneori, adevărații „generali” nu au grad pe umăr, ci bun-simț și respect față de meserie – exact cum dezvăluie Sindicatul Europol în această nouă lecție publică despre dublul standard din MAI. (Cristina T.).
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.
„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași
La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.
Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.
Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”
În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.
Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.
Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.
„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar
Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.
Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.
Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”
Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.
Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.
IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică
Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.
„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.
Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”
Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.
În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea
În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.
Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.
Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă
Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.
Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.
Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți
Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.
În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.
ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat
Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.
ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.
Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor
Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.
În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.
Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?
Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.
Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.
Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?
Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?
Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri
Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”
O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuzatori legitimi ai statului român Incisiv de...
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul
Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...
Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...
-
Exclusivacum 5 zile
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zile
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 4 zile
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum 5 zile
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
-
Featuredacum 5 zile”Reforma cu capul în nori”. Vicepremierul Gheorghiu le explică bugetarilor că protestează… de prea bine