Featured
S-a întors roata. Europa discriminează etnia romă
Deși România a fost și este frecvent criticată la Bruxelles pentru discriminarea romilor, iată că, în realitate, adevărata discriminare este practicată la nivelul tuturor statelor UE, în special a celor dezvoltate, potrivit unor sondaj realizat de Eurobarometru. Mai mult, cele mai eficiente măsuri de integrare ale acestei etnii au fost luate în țara noastră, codașele la acest capitol fiind Olanda și Suedia.
Potrivit unui sondaj amplu realizat de Eurobarometru, în România, discriminarea față de romi a ajuns la un procent de 53%, la fel ca și în Germania, în timp ce, la nivelul întregi Uniuni Europene, procentul este de 65%.
În Italia, 82% dintre respondenți consideră că romii sunt discriminați în țara lor, iar în Suedia, procentul este de 72%. Sondajul a relevat că sunt necesare mai multe eforturi pentru integrarea populației rome, dat fiind că doar aproximativ un sfert dintre respondenți (24%) consideră că eforturile depuse în țara lor pentru integrarea populației sale de etnie romă sunt eficiente.
Rezultatele variază foarte mult la nivel național. Procentul cel mai mare vine, în mod surprinzător, din România, unde 45% dintre respondenți consideră că eforturile de integrare au avut efect. Pe locurile următoare, la mare distanță, se situează Polonia (36%), Finlanda, Austria, Belgia, ultimele locuri fiind ocupate de Olanda, cu 13%, și de Suedia, cu 9%. Când sunt întrebați ce criterii pot dezavantaja candidații atunci când o companie recrutează, respondenții au menționat vârsta candidatului (52%) și modul lor de îmbrăcăminte sau de prezentare (50%).
Următoarele criterii sunt menționate fiecare de cel puțin o treime: aspect fizic general (44%), dizabilitate (43%), rom (42%), culoarea pielii (39%), accent (35%) și origine etnică (34 %). Mai puțin afectați la angajare sunt transgenderii (29%), homosexualii și lesbienele (24%) și persoanele cu diferite credințe religioase (16%).
Orientarea sexuală, o mare problemă
Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că în țara lor există o discriminare larg răspândită față de culoarea pielii (61%), de origine etnică (60%), de identitate de gen (a fi transgender, 57%), sau orientare sexuală (54%).
Aproximativ unul din cinci (21%) respondenți spun că s-au simțit personal discriminați sau au suferit hărțuire în ultimele 12 luni. Cele mai menționate forme de discriminare sau hărțuire sunt bazate pe vârstă, sex, „opinii politice”, „situație socio-economică” și „aspect fizic general”.
Spațiile publice și locul de muncă sunt locațiile principale în care are loc discriminarea sau hărțuirea. Singura excepție este discriminarea pe bază de religie sau convingeri, care acum este mai puțin probabil să fie văzută ca răspândită (42%) comparativ cu 2019 (mai puțin 5 puncte procentuale).
În contrast flagrant cu discriminarea, aproape două treimi dintre respondenți (69%) aprobă drepturi egale pentru persoanele lesbiene, gay și bisexuale și pentru persoanele transgender. Mai mult de șapte din zece (72%) sunt de acord că nu este nimic în neregulă cu o relație sexuală între două persoane de același sex și că căsătoria partenerilor de același sex ar trebui permisă în toată Europa. Aceasta reprezintă o creștere de 2% pentru relațiile sexuale și de 3% pentru căsătorie, comparativ cu 2019. Totodată, 62% (+3 pp) cred că persoanele transgender ar trebui să își poată schimba documentele civile pentru a se potrivi cu identitatea lor interioară de gen, iar 47% (+1 pp) consideră că documentele oficiale ar trebui să aibă o opțiune non-binară de gen/sex, pentru acele persoane care nu se identifică ca bărbat sau femeie (față de 46%, +4 pp).
Datele se bat cap în cap
Deși discriminarea romilor este la un nivel foarte înalt în Suedia, de 78%, doar 10% dintre suedezi s-ar simți inconfortabil dacă o persoană de etnie romă ar ocupa cea mai înaltă poziție în stat și doar 4% în cazul în care ar avea colegi de muncă din această etnie.
Mai mult, 77% dintre suedezii intervievați s-ar simți total confortabil dacă propriii lor copii ar avea o relație cu o persoană de etnie romă. Aceeași discrepanță se observă și în Italia, cu un procent al discriminării față de romi de 82%. Aici, doar 39% dintre respondenți s-ar simți total inconfortabil dacă o persoană de etnie romă ar ocupa cea mai înaltă poziție în stat și 33%, dacă ar avea un coleg de muncă de etnie romă. Procentul celor care s-ar simți total inconfortabil crește la 45% când este vorba despre o relație a copiilor lor cu o persoană de etnie romă. În România, în ce privește ocuparea celei mai înalte poziții în stat, 50% nu vor transgenderi, față de 22% media din UE, iar 49% nu vor homosexuali și leisbiene, față de 16% media UE. Românii nu acceptă aceste persoane nici la locul de muncă, 40% simțindu-se total inconfortabil.
Administratie
Ploieștiul deschide porțile „Ținutului Vinului”: primul Wine Center promovează Dealu Mare
De Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei Românești, la Ploiești a fost inaugurat primul Wine Center al proiectului „Ținutul Vinului”. Centrul își propune să aducă în prim-plan cramele, vinurile și patrimoniul viticol al regiunii Dealu Mare.
Un centru de prezentare și un punct de plecare
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a declarat că noul spațiu ar trebui să depășească rolul unei simple săli de prezentare. Potrivit acestuia, Wine Center-ul poate deveni poarta de intrare către cramele și comunitățile locale, oferind vizitatorilor prilejul de a descoperi gastronomia, peisajele și oamenii care dau identitate zonei.
Dealu Mare, promovat ca destinație
Nanu a subliniat importanța regiunii pentru vinul românesc și necesitatea unei promovări coordonate. În opinia sa, vinurile, cramele și poveștile locale pot transforma Dealu Mare într-o destinație căutată de turiști, pe care aceștia să își dorească să o viziteze și să o revadă.
Susținere din partea sectorului viticol
Președintele CJ Prahova a mulțumit Ordinului European al Cavalerilor Vinului, lui Paul Palaș și cramelor partenere pentru implicarea în realizarea centrului. El a transmis că proiectul „Ținutul Vinului” se dezvoltă treptat, prin colaborarea celor care cred în potențialul regiunii.
La final, Virgil Nanu a adresat un mesaj de apreciere vinului românesc și celor care îi duc povestea mai departe.
Administratie
Handbalul prahovean, susținut pentru performanță: tribune pline și sprijin pentru echipă
Conducerea clubului își propune să întărească susținerea echipei și să atragă publicul și sponsorii în jurul performanței sportive.
Administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, a transmis un mesaj de încurajare pentru echipa feminină de handbal, aflată pe primul loc. Acesta a fost alături de jucătoare împreună cu noul director al clubului, Cristian Nica.
Sprijin pentru echipă și obiective clare
Potrivit lui Emil Drăgănescu, formația va beneficia de susținerea necesară pentru a-și continua parcursul. Printre prioritățile anunțate se numără atragerea unui număr cât mai mare de spectatori în tribune, implicarea sponsorilor și sprijinirea performanței sportive.
„Astăzi, împreună cu noul director al clubului, domnul Cristian Nica, am urat succes fetelor noastre de pe locul 1”, a transmis administratorul public al județului Prahova.
Performanța, în centrul atenției
Drăgănescu a subliniat că susținerea echipei și consolidarea legăturii cu suporterii și sponsorii sunt esențiale pentru viitorul handbalului prahovean.
Administratie
Nanu: Centura Comarnic aparține prahovenilor, nu unui partid
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a răspuns criticilor lui Mircea Roșca privind Centura Comarnic, susținând că proiectul nu poate fi revendicat de o singură persoană sau formațiune politică. Într-o declarație adresată lui Roșca, Nanu a afirmat că investiția a presupus atât inițierea și etapele anterioare mandatului său, cât și eforturile necesare pentru finalizarea lucrării.
„Nu am pretins că este proiectul meu”
Nanu a respins ideea că și-ar atribui meritele pentru Centura Comarnic. El a spus că știe când a fost inițiat proiectul și cine a lucrat la el înaintea mandatului său, dar a subliniat că a preluat o investiție cu probleme, care necesita multă muncă pentru a ajunge la finalizare.
Potrivit președintelui CJ Prahova, proiectul a avut dificultăți încă din faza de concepere și lansare. În opinia sa, ar fi fost mai ușor ca autoritățile să invoce obstacolele și să lase responsabilitatea mai departe, însă administrația județeană a ales să ducă lucrarea la capăt.
Întrebări despre implicarea lui Roșca
Adresându-se lui Mircea Roșca, Nanu a întrebat de ce acesta nu l-ar fi contactat, pe parcursul lucrărilor, pentru a afla stadiul proiectului, problemele întâmpinate sau modalitățile prin care ar fi putut contribui la accelerarea investiției.
Președintele CJ Prahova a susținut că nu l-a văzut pe Roșca implicat în găsirea soluțiilor tehnice și administrative și nici în discuțiile cu constructorii și specialiștii. În schimb, a afirmat Nanu, criticile au apărut după ce drumul a fost gata.
„Drumul este al prahovenilor”
Nanu a insistat că Centura Comarnic nu aparține nici lui, nici lui Roșca și niciunui partid. Investiția, a spus el, este a locuitorilor județului Prahova și a tuturor celor care circulă pe DN1.
El a mai arătat că proiectele publice trebuie continuate de la o administrație la alta, indiferent de schimbările politice, iar fiecare echipă are responsabilitatea de a finaliza lucrările începute și de a contribui la dezvoltarea județului.
Deschiderea drumului, un motiv legitim de bucurie
În legătură cu momentul marcării finalizării lucrării, Nanu a precizat că nu a fost organizată o „festivitate”, ci a fost consemnat un moment festiv. După aproape trei ani de șantier, cu întârzieri, presiune și dificultăți, cei implicați în proiect aveau, în opinia sa, dreptul să se bucure.
Președintele CJ Prahova i-a menționat printre aceștia pe constructori, proiectanți, specialiști, angajații instituției și reprezentanții autorităților implicate, dar și pe prahoveni.
În încheiere, Nanu a afirmat că istoria unui proiect nu se reduce nici la cel care îl inaugurează, nici la cel care l-a început. Între cele două momente, a susținut el, se află efortul de a duce lucrarea la bun sfârșit — iar aceasta, potrivit declarației sale, a fost contribuția administrației pe care o conduce.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 5 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 2 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)



