O sărbătoare despre credință, curaj și caracter

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a transmis un mesaj cu prilejul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, evocând tăria de caracter și curajul de a rămâne fidel propriilor convingeri, chiar și atunci când acest lucru presupune sacrificii.

„Să ai curajul să rămâi drept, chiar și atunci când ai de pierdut. Asta mă impresionează cel mai mult în povestea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pe care îl sărbătorim astăzi”, a transmis Virgil Nanu.

Exemplul unui om care nu și-a negociat credința

În mesajul său, președintele CJ Prahova a amintit că Sfântul Dimitrie a fost un om cu putere și autoritate, conducător al Tesalonicului, dar nu și-a trădat credința pentru a-și păstra funcția ori privilegiile. Pentru alegerea sa, a plătit cu viața.

Virgil Nanu a subliniat că povestea sfântului rămâne un exemplu puternic despre demnitate și despre puterea de a apăra ceea ce consideri drept, chiar și în momentele dificile.

Un îndemn pentru cei aflați în slujba comunității

Lecția Sfântului Dimitrie este, în opinia lui Virgil Nanu, una deosebit de importantă pentru cei care au primit responsabilitatea de a lua decizii în numele oamenilor. Funcțiile și privilegiile sunt trecătoare, însă felul în care o persoană își exercită responsabilitățile și îi tratează pe ceilalți îi definește caracterul.

„Cred că avem multe de învățat din exemplul lui. Mai ales noi, cei cărora oamenii ne-au încredințat responsabilitatea unor decizii. Funcțiile sunt trecătoare. Caracterul și felul în care îi tratăm pe ceilalți spun mult mai mult despre cine suntem”, a transmis președintele Consiliului Județean Prahova.

O tradiție păstrată din generație în generație

Mesajul lui Virgil Nanu evocă și legătura profundă dintre sărbătoarea Sfântului Dumitru și viața comunităților românești. În Prahova, la fel ca în multe alte locuri din țară, această zi face parte de generații întregi din calendarul familiei, al bisericii și al comunității.

Este o sărbătoare care aduce oamenii împreună și păstrează vii obiceiurile și legăturile transmise de la o generație la alta.

Urări pentru toți cei care își sărbătoresc onomastica

La finalul mesajului, Virgil Nanu le-a transmis urări tuturor celor care poartă numele Sfântului Dimitrie și își sărbătoresc astăzi onomastica, dorindu-le sănătate și bucuria de a-i avea aproape pe cei dragi.

„La mulți ani, Dumitru, Dumitra, Dimitrie și tuturor celor care vă sărbătoriți astăzi!”

Grup de lucru și termen de două săptămâni pentru primul raport privind intervențiile necesare

Criza apei din județul Prahova a scos la iveală costurile întârzierilor și ale coordonării deficitare, iar autoritățile trebuie să evite repetarea unei astfel de situații. Acesta este mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, după o vizită la barajele Paltinu și Măneciu, alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero.

Potrivit declarației publicate de Virgil Nanu, vizita a inclus discuții cu specialiștii și cu reprezentanții instituțiilor implicate în alimentarea cu apă a județului. Oficialii au analizat situația acumulărilor și intervențiile care ar putea fi necesare.

„Unele probleme se înțeleg mai bine pe teren”

Nanu a apreciat prezența ministrului la fața locului și dialogul cu personalul care lucrează în domeniul gospodăririi apelor. În opinia sa, evaluarea directă a situației poate oferi o imagine mai clară decât rapoartele analizate la sediile instituțiilor.

Președintele CJ Prahova a atras atenția și asupra experienței angajaților care lucrează de ani buni la aceste obiective. El a spus că aceștia își cunosc meseria în detaliu și merită mai mult respect, inclusiv în ceea ce privește salarizarea.

Grup de lucru pentru măsuri, responsabilități și termene

În urma discuțiilor, s-a convenit formarea unui grup de lucru care să stabilească intervențiile necesare, instituțiile responsabile pentru fiecare etapă și calendarul de implementare. Primul raport al grupului este așteptat în două săptămâni, potrivit lui Nanu.

Șeful administrației județene a declarat că va urmări îndeaproape evoluția demersurilor și va cere instituțiilor implicate să își respecte angajamentele. El și-a exprimat speranța că întâlnirea va duce la măsuri concrete, nu doar la concluzii și promisiuni.

„Prahovenii au dreptul să știe ce se face”

Mesajul lui Virgil Nanu pune accentul pe nevoia unor acțiuni clare, cu responsabilități și termene precise, după zilele în care locuitorii județului au rămas fără apă. „Prahovenii au trecut deja prin prea multe zile fără apă”, a transmis acesta, subliniind că oamenii au dreptul să afle ce măsuri sunt luate pentru a preveni repetarea crizei.

Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV”

Conflictul de la vârful Urbanismului din Ploiești a trecut de la nivelul acuzațiilor politice la faza în care fiecare cuvânt rostit poate deveni probă în dosar.

După ce Tribunalul Prahova și Curtea de Apel Ploiești au decis definitiv că demiterea arhitectei-șef Veronica Rădună a fost nelegală și au obligat Primăria să o reintegreze și să-i plătească toate drepturile salariale, administrația condusă de primarul Mihai-Laurențiu Polițeanu refuză, deocamdată, să coboare de pe schela abuzului.

În locul unei simple dispoziții administrative de reintegrare, primarul preferă platoul unei emisiuni, unde, pe 23 octombrie 2026, transformă o hotărâre judecătorească definitivă într-un „mister” și o arhitectă-șefă repusă în drepturi într-o țintă de ironii și insinuări.

Răspunsul Veronicăi Rădună vine acum în dublă formă: o Notificare și punere în întârziere adresată direct primarului și un comunicat de presă în care își apără public demnitatea profesională și demontează, punct cu punct, declarațiile edilului.

Hotărârea definitivă: Curtea de Apel anulează recursul Primăriei, Rădună câștigă tot

Filmul juridic este limpede, iar cronologia nu lasă loc de interpretări:

• În august 2022, Veronica Rădună ocupă prin concurs funcția de arhitect-șef al municipiului Ploiești, în cadrul Direcției Generale de Dezvoltare Urbană.
• La 29 mai 2025, primarul Mihai Polițeanu îi semnează raportul de evaluare pentru perioada 25.10.2024–31.12.2024, acordându-i nota 1,13 și calificativul „nesatisfăcător”.
• Tot la 29 mai 2025, este emisă Dispoziția nr. 2755 prin care Rădună este eliberată din funcție, act ce produce efecte de la 30 iunie 2025.
• Prin Sentința civilă nr. 1641/31.07.2026, Tribunalul Prahova:
  • anulează raportul de evaluare și dispoziția de eliberare,
  • obligă primarul să emită actul de reintegrare în funcția de arhitect-șef (sau într-o funcție echivalentă, dacă postul nu mai există),
  • obligă U.A.T. Municipiul Ploiești să plătească toate drepturile salariale din perioada în care raportul de serviciu a fost întrerupt,
  • recunoaște perioada concedierii ca vechime în muncă, în specialitate și în grad profesional,
  • obligă primarul și U.A.T. la plata a 2.050 lei cheltuieli de judecată.
• Primarul declară recurs. Curtea de Apel Ploiești, prin Hotărârea nr. 1121/14.10.2026, anulează recursul ca neîncadrat în motivele legale și obligă U.A.T. la 5.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu alte cuvinte: singurul act judecat „pe formă” nu este procesul Veronicăi Rădună, ci recursul Primăriei, declarat și semnat de primar împreună cu secretarul general.

Hotărârea Tribunalului rămâne astfel definitivă la 14 octombrie 2026 și, în baza Legii contenciosului administrativ, constituie titlu executoriu. De aici, lucrurile sunt simple doar pe hârtie.

Termen-limită 13 noiembrie: fie execută, fie intră în „zona penalului”

În Notificarea și punerea în întârziere transmisă primarului și adusă la cunoștința structurilor-cheie din Primărie, Veronica Rădună îl anunță pe Mihai Polițeanu că nu mai discută politică, ci termene legale.

Invocând art. 24 din Legea nr. 554/2004, ea arată negru pe alb:

• hotărârea definitivă trebuie executată de bunăvoie în maximum 30 de zile de la rămânerea definitivă;
• termenul se împlinește la 13 noiembrie 2026;
• după această dată, intră în joc:
  • amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie/zi pentru autoritate,
  • penalități în favoarea reclamantei,
  • posibilitatea unor despăgubiri suplimentare pentru neexecutare,
  • și, mai grav, incidența art. 287 Cod penal privind neexecutarea hotărârilor judecătorești (reintegrare și plata salariilor).

Instanța de executare este Tribunalul Prahova, care, conform legii, poate aplica aceste sancțiuni rapid, în camera de consiliu, fără taxe și fără proceduri suplimentare.

În paralel, Codul administrativ și Legea contenciosului administrativ prevăd răspunderea personală a aleșilor locali și a persoanei vinovate de refuzul de executare. Iar Rădună anunță explicit că îl va acționa în nume personal pe Mihai Polițeanu.

„Misterul” primarului și replica arhitectei-șef: declarațiile devin probă la dosar

Miezul conflictului nu mai este doar juridic, ci și profund uman și profesional.

Pe 23 octombrie 2026, la o „emisiune”, întrebat despre reintegrarea Veronicăi Rădună, primarul Polițeanu afirmă, între altele:

• că sunt „decizii neplăcute”,
• că instanța i-ar fi dat dreptate „pe formă”,
• că pentru el este „un mister” de ce aceasta dorește să revină în Primărie,
• că „relația nu a fost bună și nu va fi bună în continuare”,
• că, dacă are ambiții, „să le aibă la ea acasă”,
• și sugerează că sub „oblăduirea” ei s-ar fi produs construcții haotice, construcții ilegale, recepții neconforme și scandalul „White Tower”.

Acuzațiile și formulările au fost preluate de ziare locale, care au redat textual fragmentele cu „misterul” și „relația nu va fi bună”.

În Notificare, Rădună pune reflectorul exact pe aceste declarații și le transformă, explicit, în probe:

• demonstrează caracterul culpabil al unei eventuale neexecutări: primarul recunoaște public hotărârea, admite că „trebuie să o reîncadreze”, dar nu face nimic;
• devoalează subiectivismul evaluatorului: Tribunalul anulase deja raportul de evaluare pentru vicii obiective, fără să fie obligat să tranșeze reaua-credință; primarul vine ulterior și spune clar că are „nemulțumiri personale” și că relația va fi în continuare proastă;
• transformă orice viitoare evaluare, reorganizare sau măsură defavorabilă într-un potențial abuz verificabil în instanță, pentru că judecătorii vor analiza fiecare act prin prisma acestor declarații televizate.

Rădună: „Nu am nevoie de încrederea primarului pentru a exercita o funcție publică dobândită prin concurs”

În comunicatul de presă dat publicității la 26 octombrie 2026, Veronica Rădună rupe tăcerea pe care a păstrat-o timp de un an și patru luni de proces.

Ea subliniază câteva puncte esențiale:

• funcția de arhitect-șef nu este un „post la dispoziția primarului”, ci o funcție publică specifică, obținută prin concurs;
• nu a făcut declarații publice în timpul procesului „pentru că locul unei asemenea dispute este sala de judecată, nu presa”;
• revine acum în spațiul public doar pentru că primarul a ales să comenteze o hotărâre definitivă și să atace nu doar funcția, ci persoana ei.

Despre celebra formulă a primarului – „dacă are ambiții, să le aibă la ea acasă” – Rădună răspunde tăios, dar rece:

„Funcția publică nu se exercită în temeiul simpatiei conducătorului instituției și nu încetează din cauza antipatiei lui.”

Iar despre „lipsa de încredere” invocată de edil:

nu are nevoie de încrederea primarului pentru a exercita o funcție publică dobândită legal; Codul administrativ nu condiționează raportul de serviciu de „încrederea” subiectivă a șefului politic.

Sentința de 40 de pagini: instanța a analizat fiecare obiectiv și criteriu. Doar recursul Primăriei a căzut pe formă

Una dintre tezele centrale ale lui Mihai Polițeanu – că instanța ar fi dat dreptate „pe formă” – este demontată direct de hotărârea Tribunalului și reluată clar în comunicatul Veronicăi Rădună.

Tribunalul Prahova, în Sentința civilă nr. 1641/31.07.2026:

• a analizat pe fond:
  • toate cele 4 obiective de performanță,
  • toate cele 19 criterii pentru care primarul, ca evaluator, i-a dat note de 1 și 2;
• a constatat:
  • că obiectivele și indicatorii de performanță nu i-au fost comunicate la începutul perioadei evaluate, fapt confirmat și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici;
  • că raportul pretinde să evalueze doar 68 de zile (25.10.2024–31.12.2024), dar aduce ca argumente evenimente și situații din anii 2018–2023;
  • că nu există niciun „material primar” din care să rezulte procentele și notele acordate;
  • că evaluatorul transferă asupra arhitectei-șef întreaga responsabilitate pentru „haosul urbanistic”, pentru deciziile consiliului local, ale comisiilor colegiale, pentru conduita dezvoltatorilor și chiar pentru lipsa de reacție a altor instituții;
  • că vocabularul folosit în raport („dezastruos”, „haos urbanistic”, „plantată politic”) depășește cu mult registrul neutru al unei evaluări profesionale.

Pentru aceste motive, instanța anulează raportul de evaluare și dispoziția de eliberare din funcție.

Singurul act sancționat „pe formă” este, repet, recursul Primăriei, anulat de Curtea de Apel pentru că nu a putut fi încadrat în niciun motiv legal de recurs.

White Tower, construcțiile ilegale și recepțiile neconforme: acuzații aruncate în spațiul public, respinse în sălile de judecată

Un alt element grav al discursului primarului din emisiunea incriminata este asocierea numelui Veronicăi Rădună cu:

• construcțiile ilegale de pe domeniul public,
• recepțiile neconforme,
• scandalul White Tower,
• și cu ideea că „sub oblăduirea ei” s-ar fi produs toate aceste „nenorociri”.

Din nou, sentința Tribunalului vine cu precizări reci și tăioase:

• intervalul în care se evaluează activitatea Rădună este de 68 de zile (25.10.2024–31.12.2024);
• edificarea nivelului neautorizat de la White Tower se situează în anii 2018–2022;
• procesele-verbale ale Inspectoratului de Stat în Construcții din anii 2021–2023 și notificările din 2023, semnate inclusiv de Rădună, arată că:
  • s-au făcut controale,
  • s-au trimis invitații,
  • s-au dispus măsuri;
• raportul de evaluare nu identifică niciun act concret omis de arhitecta-șef.

În plus:

• dosarul penal în care a fost cercetată Veronica Rădună în legătură cu activitatea Direcției de Urbanism a fost clasat la 30 iunie 2025, pentru lipsa elementelor constitutive ori a formei de vinovăție;
• aceeași Primărie care o acuză astăzi în spațiul public a susținut, în întâmpinarea depusă la Tribunal, că Rădună a primit calificative maxime la evaluările din anii 2020–2023.

În Notificare, Rădună invocă și standardele Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție: chiar și o judecată de valoare devine ilicită dacă este complet lipsită de bază factuală.

Or, în acest caz, „lipsa bazei factuale” nu este o opinie a arhitectei-șef, ci constatarea unei instanțe civile și a unui procuror.

Rectificare publică cerută primarului:

Veronica Rădună nu se limitează la a critica declarațiile primarului; solicită concret, în baza Codului civil, o rectificare publică, difuzată:

• în aceeași publicație,
• cu o vizibilitate comparabilă,
• într-un termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării.

SOLICITAREA PROPUSA DE EA ESTE CA PRIMARUL SA RECUNOASCA PUBLIC:

• că Tribunalul Prahova a analizat pe fond raportul de evaluare și a constatat nelegalitatea lui;
• că recursul Primăriei a fost anulat de Curtea de Apel pentru neîncadrarea în motivele de recurs;
• că Veronica Rădună nu a fost găsită răspunzătoare de nicio autoritate pentru construcțiile ilegale, recepțiile sau situația imobilului White Tower;
• că dosarul penal în ceea ce o privește a fost închis prin clasare;
• că funcția de arhitect-șef a fost ocupată de Rădună prin concurs și că Primăria va pune în executare hotărârea definitivă.

Dacă această rectificare nu va fi emisă, Rădună anunță deja că va sesiza instanța civilă pentru:

• constatarea caracterului ilicit al afirmațiilor primarului,
• obligarea la publicarea hotărârii pe cheltuiala lui,
• repararea prejudiciului moral.

Reintegrare reală, nu „de decor”: acces la dosare, documente și semnătură pe circuitul de urbanism

Un alt mesaj ferm din notificare și comunicat: arhitecta-șef nu acceptă o reintegrare de fațadă.

Ea cere explicit:

• emiterea dispoziției de reintegrare în postul de arhitect-șef, în structura Direcției Generale de Dezvoltare Urbană;
• indicarea unei date clare pentru reluarea activității;
• măsuri administrative care să îi asigure:
  • accesul efectiv la documente,
  • includerea în circuitul de avizare și semnare,
  • exercitarea integrală a atribuțiilor de arhitect-șef, nu mutarea într-un colț „neproductiv”.

Veronica Rădună anunță că va documenta „fiecare act al instituției” de la data reintegrării, tocmai pentru ca orice nou eventual abuz – fie că se numește evaluare, reorganizare sau retragere de atribuții – să poată fi demontat în instanță, cu declarațiile lui Mihai Polițeanu din 23 octombrie 2026 drept probă de context.

Funcția ocupată de altcineva: Codul administrativ spune clar cine pleacă și cine rămâne

Una dintre justificările informale vehiculate în jurul Primăriei Ploiești ar fi că postul de arhitect-șef este deja ocupat, în organigramă, de Andreea-Roxana Pandele – personaj central în episoadele anterioare ale „Arhitecturii dezmățului”, menționată în investigațiile Incisiv de Prahova în legătură cu:

• vot ilegal în CTATU (Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism),
• legături cu firme precum ARBY PROIECT și PLANNING CITIES S.R.L.,
• plângeri penale și suspiciuni de „urbanism cu dedicație”.

Rădună răspunde invocând direct Codul administrativ:

• art. 519 alin. (1) lit. d) prevede că, în cazul în care un funcționar eliberat nelegal este reintegrat prin hotărâre judecătorească definitivă, persoana care ocupă între timp postul este eliberată din funcție, de la data rămânerii definitive a hotărârii;
• competența de a dispune atât eliberarea, cât și numirea aparține primarului, în baza art. 154 și 155 din Codul administrativ.

Cu alte cuvinte, situația „postului ocupat” nu este o scuză, ci o obligație suplimentară pentru primar: să elibereze actualul ocupant și să o reintegreze pe Veronica Rădună.

Tribunalul Prahova a spus deja, în considerente, că autoritatea nu poate folosi ocuparea ulterioară a postului pentru a lăsa hotărârea judecătorească fără efect.

„Nu voi mai tăcea”: fiecare zi de după 13 noiembrie va costa bugetul local

În finalul comunicatului, Veronica Rădună transmite un mesaj către ploieșteni, dar și către consilierii locali, instituțiile de control și, inevitabil, către procurori:

• nu renunță la dreptul câștigat în instanță după un an și patru luni de proces;
• nu se lasă intimidată de declarațiile primarului;
• va sesiza Tribunalul Prahova pentru amenzi și penalități imediat ce termenul de 30 de zile va fi depășit;
• va formula plângeri penale, acțiuni civile personale și va informa Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Prefectura;
• va aduce la cunoștința opiniei publice, pas cu pas, fiecare zi de întârziere, cu un mesaj clar: „fiecare zi după 13 noiembrie 2026 va fi plătită din bugetul local”.

De la „arhitectura dezmățului” la arhitectura răspunderii personale

Cazul Veronica Rădună – Mihai Polițeanu nu mai este doar un episod într-o serie de anchete de presă despre urbanismul cu dedicație din Ploiești, în care apar nume precum Roxana Pandele, ARBY PROIECT, PLANNING CITIES, CTATU și rețele politico-administrative descrise de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova.

Prin Notificarea și comunicatul din 26 octombrie 2026, conflictul urcă la un alt nivel:

• dincolo de abuzul administrativ „turnat în beton”, intră în joc neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive;
• dincolo de jocurile de organigramă și de „posturi calde” pentru oamenii de casă, devine centrală funcția ocupată prin concurs și reinstalată prin decizie definitivă;
• dincolo de podcasturi, declarații „independente” și ironii televizate, începe arhitectura răspunderii personale – administrative, civile și penale.

Instanțele au vorbit deja: demiterea a fost nelegală, recursul a fost nul, funcția trebuie retrocedată, salariile plătite, vechimea recunoscută.

Acum mingea este, cum arată și articolul anterior al Incisiv de Prahova, la:

• Primăria Ploiești, care decide dacă respectă litera hotărârii sau mizează pe încă o rundă de tergiversări;
• Tribunalul Prahova, ca instanță de executare;
• organele de urmărire penală, chemate să decidă dacă neexecutarea sistematică a unei hotărâri definitive rămâne un „eșec de management” sau devine dosar penal în toată regula.

Până atunci, o frază rostită de primar în direct, cu aerul unei replici politice, riscă să devină fraza-cheie a unui întreg dosar:

„Relația nu a fost bună și nu va fi bună în continuare.”

Instanțele vor decide cât de scump costă, pentru bugetul Ploieștiului și pentru demnitarii săi, transformarea unei antipatii personale în politică de personal. (Cristina T.).