Featured
Dacă armata a ținut amar de vreme documente ale Securității, înseamnă că a avut motive temeinice să o facă.
Războiul din Israel a îngropat în ultimele zile destule evenimente care meritau atenție, la loc de cinste fiind decizia guvernului de a desecretiza un lot important de documente ale fostei Securități aflat de la revoluție încoace în custodia MApN, acestea urmînd să ajungă la CNSAS. Iar lista documentelor care devin publice, cuprinsă în anexa hotărîrii de guvern și pe care o prezentăm integral, confirmă asta cu vîrf și îndesat. Din lotul desecretizat știm de acum cu certitudine că vor țîșni informații explozive. Foarte probabil, cu bătaie grea în anul electoral care urmează.
Vorbim aici nu de mărunțișuri, ci de documente secretizate la cel mai înalt nivel, emise de Nicolae Ceaușescu, de ministrul de Interne Tudor Postelnicu, de șeful Securității, Iulian Vlad, de șefi ai Direcțiilor Securității și de alte entități de prim rang în stat.
S-ar putea dovedi interesante, astfel, documente despre cetățenii români trimiși în străinătate în interesul statului – mai ales eventualele recomandări adiacente -dar, mai ales, informații despre conturile valutare ale Securității deschise la legendara Bancă Română de Comerț Exterior, care după revoluție a continuat să fie condusă de un ofițer acoperit al Securității, Răzvan Temeșan, ca și despre operațiunile exacte care se făceau prin acele conturi.
Cum foarte interesante s-ar putea dovedi notele cu privire la „propunerea de deschidere a unor acțiuni, declarații privind anumite persoane aflate în atenția organelor de securitate pentru trafic de influență”. Avea și era comunistă influencerii ei?
Ori despre „străinii veniți în țară pentru a încheia tranzacții economice”.
Ori notele „cuprinzând fișe ale unor persoane din instituții ale statului, documente cu unele aspecte pe linia muncii de securitate”, potențiali acoperiți ai Securității în respectivele instituții.
Ori despre neașteptata legătură între contraspionaj și „limitarea accesului vizitatorilor în peșterile din Transilvania”(?!).
Ori „fişele rezerviştilor militari în termen din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, arma Securitate”. (Nicio aluzie la Emil Boc sau Dacian Cioloș)
TEXTUL INTEGRAL AL ANEXEI HOTĂRÎRII DE GUVERN:
Categorii de informaţii clasificate secrete de stat, cuprinse în documente emise în perioada 1956-1989 de structuri ale Departamentului Securității Statului, aflate în gestiunea Ministerului Apărării Naționale și a căror dezvăluire nu mai poate prejudicia securitatea naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare
A. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, STRICT SECRET şi STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ, cuprinse în documente emise în perioada 1961-1989 de „CABINETUL VASILE GHEORGHE”
a) protocoale privind cooperarea între Ministerul Forțelor Armate și Consiliul Securității Statului pe linie informativ-operativă;
b) ordine ale ministrului de interne privind organizarea și desfășurarea muncii de contrainformații militare în unitățile și formațiunile Ministerului de Interne;
c) documentare cu unele forme și metode de acțiune ale unor grupări din Consiliul Revoluționar, anexe cu unele date privind conducătorii grupărilor;
d) copiile rapoartelor întocmite de atașatul militar indonezian la București în domeniul militar și al securității;
e) sinteze informative asupra unor aspecte ale activității serviciilor de informații din unele țări străine;
f) unele concluzii rezultate din achizițiile serviciilor de spionaj și organizațiilor antiromânești, îndreptate împotriva unităților și cadrelor Ministerului de Interne;
g) programe de măsuri ale Departamentului Securității Statului;
h) programe-cadru de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor ce revin organelor securității statului din Congresele Partidului Comunist Român.
B. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1979-1988 de „CABINETUL TUDOR POSTELNICU”
a) hotărâri ale Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind întărirea controlului și îndrumării de partid a organelor de securitate și de miliție, adrese emise de Comitetul Central al Partidului Comunist Român privind unele precizări în legătură cu structura organizatorică a Consiliului Politic al Ministerului de Interne;
b) rapoarte ale Ministerului Afacerilor Externe cuprinzând unele reglementări privind cetățenii români trimiși temporar în străinătate, în interes de serviciu, adrese ale Cancelariei Comitetului Central al Partidului Comunist Român prin care se aprobă aceste rapoarte;
c) scrisori adresate de adjunctul ministrului de interne, Băncii Române de Comerț Exterior privind conturile prin care operează anumite societăți românești, adrese de trimitere a unor scrisori ministrului de interne, adrese către Banca Română de Comerț Exterior prin care ministrul de interne este informat despre anumite deschideri de conturi;
d) hotărâri ale unor Consilii de Miniștri privind utilizarea de către Ministerul Afacerilor Interne a unor fonduri speciale de valută, adrese către Ministerul de Interne prin care se informează faptul că nu au fost abrogate sau modificate anumite Hotărâri ale Consiliului de Miniștri.
C. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1956-1989 de „DIRECȚIA a V-a SECURITATE ȘI GARDĂ”
a) documente de analiză, comunicări de ordine, note cuprinzând fișe ale unor persoane din instituții ale statului, documente cu unele aspecte pe linia muncii de securitate;
b) dispoziții, note informative, fișe personale, manuale și instrucțiuni ale unor detectoare de explozive;
c) planuri de testare privind accesul în anumite obiective, scheme privind proiecte de sistematizare a unor zone;
d) caiete cu activitatea profesională, planuri de securitate, gardă și apărare, planuri de anunțare și conducere a mobilizării, documente privind trecerea de la starea de pace la cea de mobilizare, rapoarte cu privire la persoanele care au încercat să penetreze sistemul de pază, scheme, schițe, hărți ale unor obiective importante;
e) documente privind apărarea contrainformativă, îndrumare, control, cooperare și evidență operativă;
f) documente privind misiunile unor structuri în perioada mobilizării și războiului, variante ipotetice de evacuare a înaltelor personalități române și străine în situația producerii unui atac;
g) documente, planuri privind organizarea activității de cercetare științifică, referate, lucrări de absolvire a unor cursuri;
h) rapoarte, note cu privire la propunerea de deschidere a unor acțiuni, declarații privind anumite persoane aflate în atenția organelor de securitate pentru trafic de influență;
i) note referitoare la activitatea unor străini veniți în țară pentru a încheia tranzacții economice;
j) repertoare nominale, opise pentru evidența personală a documentelor din evidența unor cadre, diferite prospecte pentru armament.
D. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1976-1989 de „CABINETUL GENERAL LOCOTENENT BUCURESCU GIANU”
a) rapoarte și note cu privire la înfiinţarea unor funcţii la ministere și alte organe centrale;
b) regulamente cadru pentru apărarea secretelor de stat și stabilirea relațiilor cu străinii;
c) ordine ale șefului D.S.S., avize date de ministrul de interne cu privire la accesul unor specialiști străini în unitățile economice din țara noastră;
d) note cu privire la limitarea accesului vizitatorilor în peșterile din Transilvania și măsurile luate pe linie de contraspionaj;
e) situații nominale cu persoanele plecate temporar în străinătate ca turiști sau în interes de serviciu și care au refuzat înapoierea în țară, rapoarte și fotografii cu privire la activitatea de informare publică desfășurată de misiunile diplomatice;
f) documente cu privire la unele stări negative de lucru din mediul rural, aprovizionarea Capitalei, distribuirea energiei și a gazului metan, evenimente petrecute la frontieră;
g) documente privind pregătirea unor vizite oficiale;
h) notări de serviciu, memorii de activitate, situaţie cu lucrările publicate, recomandare și adresa privind admiterea la doctorat a col. Bucurescu Gianu, lucrarea cu titlul „Prevenirea infracţiunilor și a altor fapte antisociale – atribuţie esenţială a organelor judiciare”;
i) decret prezidenţial, buletin oficial și proces-verbal privind numirea general-maior Bucurescu Gianu în funcţia de adjunct al ministrului de interne.
E. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1961-1989 de „DIRECȚIA a IV-a”
a) documente, rapoarte şi schiţe privind înfiinţarea dosarului de obiectiv, procese-verbale privind verificarea măsurilor luate pentru executarea serviciului de continuitate şi la domiciliu, păstrarea documentelor secrete, a armamentului şi muniţiei;
b) ordine, rapoarte, planuri de măsuri şi schiţe privind prevenirea introducerii mijloacelor teroriste de distrugere în unităţile Ministerului de Interne, perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate a cadrelor, asigurarea pazei şi securităţii armamentului şi muniţiei din dotare;
c) tabele nominale cu cadrele mutate la alte unităţi şi cu membrii acestora de familie, pentru care aprobarea deplasărilor în străinătate este de competenţa unităţilor respective, situaţii şi rapoarte privind cadrele din unităţile centrale ale Departamentului Securităţii Statului care au fost la studii de specializare sau în funcţii în străinătate;
d) tabel cu rezerviştii din cadrul Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale folosiţi la activităţi în comisiile de turism, circulaţie, tehnice, juridice, organizare şi propagandă, cereri de verificare în cartotecă a unor persoane în vederea cunoaşterii lor, rapoarte informative şi note privind urmărirea unor persoane suspecte și comunicarea unor date despre acestea, fişa postului pentru funcţia de şef birou;
e) rapoarte, note informative şi tabele nominale privind situaţia şi concluziile rezultate din activitatea de supraveghere informativă şi verificarea deţinătorilor de secrete, desfăşurate în rândul cadrelor de rezervă din Direcţia a III-a, documente cu privire la evidenţa maşinilor de scris şi a aparatelor de multiplicat, deţinute de Direcţia I şi caracterele acestora;
f) tabela de codificare C.M. 187 și reguli de folosire;
g) dosare de urmărire informativă, documente de evidență a informărilor comandanților, carnet de mobilizare, documente şi note privind activităţile comune la care au participat reprezentanţi ai ţărilor care sunt parte la Tratatul de la Varşovia;
h) planuri anuale de pregătire de specialitate a cadrelor, documentar privind serviciile de informații franceze;
i) situații statistice lunare privind dinamica activităților informative, registre cu cetățeni străini semnalați cu preocupări suspecte în zone și obiective militare;
j) documente de evidență a informărilor comandanților, carnet de mobilizare.
F. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, STRICT SECRET şi STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ, cuprinse în documente emise în perioada 1967-1989 de „CABINETUL IULIAN VLAD”
a) ordine și hotărâri ale Guvernului privind funcționarea sistemului energetic național, îndeplinirea sarcinilor trasate de conducere și organizarea alegerilor generale de deputați în Marea Adunare Națională;
b) documente privind transferarea unor posturi de la Consiliul Securității Statului la Ministerul
Afacerilor Interne;
c) documente privind predarea-primirea comenzii în cadrul unor instituții militare de învățământ și a unor funcții în cadrul Departamentului Securității Statului;
d) documente de organizare și funcționare a unor laboratoare de igienă și epidemiologie;
e) situații numerice ale efectivelor de cadre femei din structurile centrale și teritoriale de securitate și repartizarea efectivelor de militari în termen;
f) note-raport privind rolul și locul unor unități în asigurarea din punct de vedere operativ a Departamentului Securității Statului cu aparatura specială și mijloace specifice, privind rezultatul controlului executat pe linia asigurării pazei și securității la combinatele petrochimice, documente cu privire la transferarea unui post între obiective militare;
g) situații numerice privind persoane care au solicitat plecarea definitivă, au trecut fraudulos frontiera, s-au întors ilegal sau au rămas ilegal în alte țări;
h) caiete, agende de birou conținând programul de lucru, activități, ordine, adnotări personale.
G. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, cuprinse în documente emise la sfârșitul anului 1989 de „CABINETUL NICOLAE CEAUȘESCU”, reprezentând condici de expediție și predare-primire.
H. Informații clasificate secrete de stat, nivel STRICT SECRET, cuprinse în dosare personale (memorii originale) ale personalului încadrat în structurile Departamentului Securităţii Statului în perioada 1961-1983.
I. Informații clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1968-1989, reprezentând fişe rezervişti militari în termen din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, arma securitate.
Bogdan Tiberiu Iacob
Exclusiv
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor
În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.
Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.
Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.
Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?
Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”
Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.
Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.
Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.
Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE
Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.
Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:
- companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
- aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
- UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
- în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
- până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.
În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.
Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare
În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.
Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.
Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:
- Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
- Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.
Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.
România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă
Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:
- Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
- Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”
Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:
- Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
- Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.
Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot
Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:
- Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
- Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
- Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.
Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația
Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:
- legile statelor naționale,
- regulamentele Uniunii Europene,
- algoritmii platformelor globale,
- și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.
În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”
Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.
2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation
Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României
| Aspect | Bruxelles și București – „Democrație defensivă” | Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură” |
|---|---|---|
| Interpretarea cazului România | Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor | Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital |
| Rolul DSA | Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor | Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global |
| Rolul TikTok și al platformelor | Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat | Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal |
| Algoritmii | Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați | Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției |
| Anularea alegerilor | Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația | Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE |
| Poziția României | Stat „protejat” în războiul informațional | Cobai într-un experiment de cenzură transnațională |
| Mesaj către cetățean | „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” | „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile” |
(Cristina T.).
Exclusiv
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.
Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.
O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.
Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă
„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.
Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.
Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.
Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.
„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.
Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?
Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.
Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.
Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.
Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:
polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).
Exclusiv
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă
Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.
Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.
Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial
Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:
- suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
- stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.
Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.
Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare
În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:
- nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
- nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
- nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.
După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:
- construită transparent;
- făcută cu respectarea cadrului legal;
- bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.
Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.
„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer
Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.
Decizia nu este definitivă:
- hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
- termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.
Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.
De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice
Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:
- dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
- treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
- se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.
Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.
Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer
Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



