Connect with us

Exclusiv

O adevărată cutie a Pandorei/Dezvăluirile BIHOREANULUI, care l-a surprins pe şeful Parchetului Beiuş, procurorul Cosmin Pantea, petrecând nopţile, ore în şir, în compania unei poliţiste, în sediul instituţiei

Publicat

acum 3 ani

pe

Distins cu titlul de “Politsitul anului” in 2011, chiar inainte de a trece in magistratura, Cosmin Pantea a uitat cum e sa fii politest, de cum a ajuns magistrate. Acum isi bate joc de oamenii legii, tinundu-I cu orele pe corridor, primindu-i numai cu programare, umilindu-i, hartuindu-i, ba chiar pedepsindu-i cu dosare penale pe cei incomozi. Cu o singura exceptie: inspectorul principal Mihaela Pupea, pentru care este in stare de orice si e prezent la orice ora…

Iata ce dezvaluie Laura Gal de la BIHOREANUL:

Noile informaţii arată că prim-procurorul îşi foloseşte de mult timp funcţia pentru a-şi satisface orgoliile personale şi pe cele ale protejatei sale. Femeia voia funcţie de conducere şi l-a „intoxicat” cu informaţii false despre colegii ei, în baza cărora magistratul le-a făcut dosare penale şi a stârnit un uriaş scandal în sistemul judiciar, ce dăinuie de ani de zile.

Mai mult, pentru a „secretiza” vizitele poliţistei, procurorul a intrat în conflict şi cu fostul şef al jandarmilor din Beiuş. Deranjat că acesta le cerea subalternilor să consemneze vizitele lungi şi dese ale amicei sale, Pantea a mers până acolo încât a obţinut de la conducerea Jandarmeriei Bihor să-i interzică ofiţerului incomod accesul în clădirea Parchetului, deşi răspundea de paza ei…

Noaptea, ca hoţii

În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a dezvăluit situaţia total anormală de la Parchetul Beiuş, unde prim-procurorul Cosmin Pantea şi o poliţistă, inspectoarea principală Mihaela Pupea, petreceau regulat ore în şir singuri în sediul instituţiei, serile şi nopţile, fără justificare şi fără ca vizitele acesteia să fie consemnate, conform normelor, în registre.

Femeia a fost filmată repetat părăsind sediul Parchetului la ore târzii, iar când a fost prinsă „în flagrant” de o echipă a ziarului (VIDEO jos), şi ea, şi ceilalţi „actori” au intrat în silenzio stampa. Sau au încercat să acopere, prin tertipuri şi minciuni, situaţia…

Dacă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor a confirmat că ofiţereasa era în concediu şi nu se afla cu treburi în instituţia condusă de Pantea, şefii magistratului nu au reuşit nici până azi să-i explice comportamentul nepotrivit, pretinzând că informaţiile ar fi date…  cu caracter personal.

Iar jandarmii, complicii escapadelor nocturne pe care le-au „acoperit” la cererea lui Pantea, au dat şi ei explicaţii penibile: dacă şeful Parchetului i-a dat „liber” poliţistei la orice oră din zi şi din noapte, cine erau ei s-o noteze în registre?! Asta în ciuda regulamentelor şi deşi ştiau toţi că Pupea era singura cu tratament privilegiat…

Paznic cu interdicţii

Investigaţiile BIHOREANULUI au continuat şi dincolo de ceea ce s-a văzut în reportaj, noile descoperiri arătând o situaţie deosebit de gravă, extinsă la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar local. Informaţiile şi mărturiile strânse în „cazul Pantea” demască atitudini dictatoriale, jocuri murdare de culise, abuzuri şi răzbunări pornite din interese personale, iar peste toate acestea o largă complicitate a responsabililor, care ascund stările de fapt negative.

BIHOREANUL a aflat că, din pricina întâlnirilor clandestine cu poliţista, de notorietate în plan local, Pantea a intrat în conflict cu fostul comandant al Detaşamentului de jandarmi din Beiuş, lt.col. (r) Mihai Smeu (foto), care a avut „îndrăzneala” să verifice Registrul de intrări în incinta Parchetului, constatând că Pupea nu era trecută în acte, deşi venea des, atât în timpul programului, cât şi după, când cei doi se închideau în birou.

„Prim-procurorul Pantea le-a cerut să nu o consemneze. Jandarmul avea obligaţia să-l anunţe de sosirea oricărei persoane. Îl sunau şi le spunea să n-o mai treacă”, confirmă ofiţerul. Ca atare, Smeu le-a cerut subordonaţilor să-i noteze vizitele, conform regulilor. Urmarea? „În vara anului 2021, prim-procurorul Pantea a solicitat în scris conducerii Inspectoratului să-mi interzică accesul în incinta clădirii Parchetului, iar pe 21 septembrie 2021 am primit respectiva dispoziţie, în scris, de la superiorii mei”, spune Smeu. De atunci a trebuit să se treacă de fiecare dată în Registrul de control, când venea la punctul de acces.

Dosar după dosar

Măsura, instituită de comandantul IJJ Bihor, col. Ioan Bogdan, la solicitarea expresă a lui Pantea, este aberantă. Prin însăşi natura funcţiei, Smeu avea obligaţia să-şi verifice subordonaţii care păzeau sediul, inclusiv prin inspecţii inopinate. În plus, într-o încăpere din sediul Parchetului se păstrează armamentul, muniţia şi tehnicile de intervenţie, biroul de comandă al Detaşamentului de Jandarmi se află în curtea unităţii, iar documentele către IJJ Bihor erau transmise prin fax din secretariatul Parchetului. „Eu am prins 4 prim-procurori în funcţie. Cu excepţia dlui Pantea, nici unul nu mi-a interzis accesul în clădire. Practic, m-a împiedicat să-mi desfăşor activitatea”, spune fostul comandant al Jandarmeriei Beiuş.

Nebunia nu s-a oprit aici. Indiscreţia i-a adus lui Smeu şi trei dosare penale deschise la Parchetul Militar Cluj, în urma unor reclamaţii pornite tot de prim-procuror, pe motive care mai de care mai puerile. În 2021, de pildă, ofiţerul a fost cercetat pentru că şi-a chemat patru subalterni să-l ajute la cositul ierbii în grădină, iar în 2022 pentru că ar fi strigat la un muncitor care făcea gălăgie cu o bormaşină în biroul învecinat. Ambele dosare au fost clasate, dar în februarie 2023 s-a trezit cu încă unul, în care i se reproşa că ar fi lovit un subofiţer – cu care, de fapt, Smeu susţine că a avut doar o hârjoneală fără urmări -, acuză pentru care încă e cercetat ca suspect.

N-a mai rezistat 

Fostul jandarm spune că, în toate cazurile, şeful Parchetului Beiuş s-a implicat direct – prin presiuni exercitate asupra jandarmilor, pe capul cărora l-ar fi chemat de la Oradea inclusiv pe şeful IJJ Bihor, ca să-i determine să-l acuze pe Smeu, dar şi asupra muncitorului cu bormaşina, căruia s-a oferit personal să îi redacteze plângerea către Pachetul Militar.

Cert e că în mai 2023, ca urmare a presiunilor lui Pantea, Smeu a decis să se pensioneze. „Aveam în subordine peste 60 de subofiţeri, iar aceste hărţuieli mi-au ştirbit autoritatea în faţa subordonaţilor. Mi-a fost clar că dorea să mă înlăture din funcţia de comandant, din răzbunIoan Bogdanare”, spune ofiţerul, încă marcat.

Chestionat de BIHOREANUL, colonelul Ioan Bogdan (foto) a „dansat” între explicaţii, mergând – pe măsură ce ziarul îl confrunta cu noi informaţii – de la a nega existenţa oricărei probleme la Parchetul Beiuş până la a pretinde că sunt „manipulări” ale ex-comandantului din Beiuş. Şeful IJJ Bihor nici măcar nu recunoaşte că Smeu ar fi primit interdicţie de intrare în sediul Parchetului. „Nu i-am dat nicio dispoziţie care să-i împiedice activitatea”, zice Bogdan, întorcând-o că documentul cu pricina ar fi fost o simplă adresă „în care i-am reamintit dlui Smeu obligaţiile lui, faptul că are acces în spaţiile de lucru destinate jandarmilor”.

Poliţişti în vizor

O situaţie şi mai gravă a fost generată de felul abuziv în care prim-procurorul Beiuşului îi tratează pe poliţiştii cu care lucrează şi împreună cu care, teoretic, ar trebui să combată fenomenul infracţional din zonă. În realitate, însă, Pantea a intrat în conflict şi cu şeful Poliţiei municipiului, comisarul Traian Sabău, cu care pur şi simplu refuză să poarte un dialog, încă de la instalarea în funcţie acum 3 ani, dar şi cu numeroşi poliţişti. Unii au ajuns în anchete disciplinare, iar trei chiar şi cercetaţi penal, tot la sesizarea magistratului.

Cei dispuşi să vorbească au descris BIHOREANULUI atitudinea dictatorială a prim-procurorului, care îi ţinea cu orele pe coridoarele Parchetului, catalogându-i nepricepuţi sau „o ruşine pentru uniformă”, fiind de multe ori alimentat cu informaţii false chiar de colega lor Pupea. De ce aceeaşi Pupea? Pentru că Pantea voia neapărat să-şi impună favorita într-o funcţie de conducere. Iar toţi cei care au avut ceva de spus împotrivă au păţit-o…

Femeia a vrut întâi postul de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş, vacant după ce comisarul Sabău a preluat conducerea instituţiei. Numai că, până la organizarea unui concurs, conducerea IPJ Bihor i-a delegat în funcţie pe comisarul Octavian Perţea, apoi pe inspectorul Dana Diugan. Cei doi au ajuns în scurt timp în vizorul lui Pantea, care a încercat să-i îndepărteze, prin diverse metode.

Diugan s-a ales şi ea cu dosar penal, pe un motiv halucinant: după o percheziţie la o bandă de hoţi din colonia de romi a Vaşcăului, unde aceasta fusese împreună cu protejata procurorului, dintre bunurile consemnate ca fiind ridicate lipseau două… pături! Pupea a arătat cu degetul spre colega ei, iar Pantea a şi băgat-o în anchetă, pentru ca în final să se descopere că nu are nicio vină: păturile cu pricina fuseseră, de fapt, uitate în casa hoţilor.

Alţii la rând

Anul trecut, funcţia de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş a fost câştigată de inspectorul principal Andrei Dehelean, după un concurs la care Mihaela Pupea nu s-a mai prezentat. Femeia luase deja în vizor şefia Poliţiei Vaşcău, unde se putea „înşuruba” fără bătai de cap, cu o simplă împuternicire.

Postul respectiv s-a eliberat, ca prin minune, prin pensionarea comisarului Flavius Ienciu, tot cu „ajutorul” prim-procurorului din Beiuş. Cu informaţiile primite de la amica poliţistă, Pantea i-a făcut dosar penal singurului lucrător de la Compartimentul investigaţii criminale din Vaşcău, agentul şef principal Gheorghe Cuc, astfel lăsându-l pe Ienciu cu toate lucrările acestuia în braţe. De teamă că o va păţi şi el, odată ce va fi la cheremul lui Pantea, Ienciu a ales să plece.

Dar care a fost „vina” lui Cuc? Poliţistul a fost acuzat de favorizarea făptuitorului, pentru că ar fi întârziat punerea în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor hoţi, dar şi dosarul lui a fost clasat, stabilindu-se că fapta nu există! „Doamna Pupea a ajuns să-l caute în Arestul Poliţiei pe unul dintre hoţi, să-i ceară să facă declaraţii acuzatoare la adresa mea. Decât să mai am tangenţe cu astfel de oameni, am preferat să-mi cer şi eu transferul”, a povestit BIHOREANULUI agentul, „refugiat” din calea lui Pantea la punctul de control al Poliţiei Ştei.


FAC ŞI DESFAC. Prim-procurorul Parchetului Beiuş, Cosmin Pantea (medalion), şi inspectoarea principală Mihaela Pupea (foto) au transformat sediul instituţiei, teoretic în slujba legii, în casă de rendez-vous. Și visau să controleze, împreună, și Poliția…

Tras la indigo este şi cazul comisarului Dorin Vesa, şeful Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştei, faţă de care Pantea s-a sesizat din oficiu pentru compromiterea intereselor justiţiei, tot în urma intrigilor lui Pupea, care nu l-ar fi avut pe Vesa la inimă. Concret, într-un caz reclamat iniţial ca viol, dar care s-a transformat într-un dosar de proxenetism, şi în care a acţionat ca la carte, Vesa a ajuns suspectat pentru că un poliţist, niciodată identificat, le-ar fi arătat celor doi reţinuţi plângerea reclamantei. Ce s-a ales cu dosarul deschis ofiţerului? Nimic. După ce a fost preluat de Parchetul Bihor, a fost clasat, constatând-se că fapta nu există!

Fără şcoală

Deşi i s-a „netezit” calea spre şefie, primind inclusiv aprobarea conducerii IPJ Bihor pentru împuternicire, Mihaela Pupea tot nu a primit postul de la Vaşcău. Cu ocazia verificării dosarului de personal, s-a constatat că nu absolvise studii de masterat, condiţie obligatorie.

Însă nici femeia şi nici protectorul ei nu au vrut să accepte situaţia. În consecinţă, Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei a mai făcut două cereri în scris, una la Ministerul Educaţiei şi cealaltă la universitatea privată pe care Pupea o absolvise, pentru a afla dacă îndeplineşte condiţiile pentru şefie doar cu creditele acumulate până la examenul de licenţă, ambele răspunsuri fiind negative.

Astfel de verificări nu s-au mai făcut pentru niciun alt angajat al Poliţiei Bihor, a relatat una dintre sursele BIHOREANULUI, convinsă că demersurile s-au făcut la presiunile prim-procurorului. Înainte de a intra în magistratură, acesta a fost şef al Biroului Control Intern din IPJ Bihor, iar apoi adjunct al chestorului Alin Haniş (foto), actualul şef al Poliţiei judeţene, pe când acesta conducea Poliţia Oradea, deci avea „pile” la care să apeleze. „Nici vorbă”, spune chestorul Haniş, care susţine că nici procurorul şi nici vreo altă persoană nu a intervenit pentru a forţa promovarea poliţistei.

Scandal în „mediere”

Acţiunile şicanatoare ale cuplului Pantea-Pupea la adresa poliţiştilor care nu le erau în graţii au continuat. Oamenii legii, în special cei cu funcţii de conducere, se trezeau cu cauzele restituite, una după alta, chiar şi pentru erori mărunte, în timp ce alţii, obedienţi procurorului, primeau spre cercetare dosare facile, repartizate direct de acesta. Procedura este nefirească, repartizările intrând în sarcina şefului structurii de poliţie la care este trimis dosarul spre soluţionare. Nemulţumiţi, unii poliţişti au ajuns să-şi ceară transferul pe posturi din care nu mai aveau tangenţă nici cu Pupea, nici cu amicul ei de la şefia Parchetului.

Într-un final, atitudinea duşmănoasă a prim-procurorului a fost reclamată de poliţişti superiorilor de la Oradea, care au propus o şedinţă de „mediere”. La întâlnire au participat – pe lângă Pantea – întreaga conducere a Poliţiei Beiuş şi a subunităţilor arondate, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel, Sebastian Vălean, acum procuror general adjunct al României, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Gheorghe Vidican, şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Haniş. 

„Eu am ridicat problema situaţiei conflictuale dintre prim-procurorul Pantea şi Poliţia Beiuş în şedinţele de lucru de la Poliţia Bihor. Nu e normal, de pildă, să chemi 10 colegi, să-i pui să stea ore în şir, dar să primeşti 5. Oamenii aceştia, plătiţi de Statul Român, pierd timpul aşteptând în zadar în holul Parchetului”, spune şeful Poliţiei Beiuş, Traian Sabău (foto).

Să vină Inspecţia!

La „mediere”, în spatele uşilor închise, lui Pantea şi lui Sabău li s-a cerut să cadă la pace şi să găsească împreună o soluţie de colaborare între instituţiile pe care le conduc. Dar, deşi şeful Poliţiei Beiuş s-a conformat, încercând să stabilească o întâlnire cu prim-procurorul, acesta l-a refuzat. Ca atare, vrajba şi uneltirile au continuat. La fel şi întâlnirile clandestine din sediul Parchetului, ajungându-se, după izgonirea incomodului şef al jandarmilor, ca poliţista să circule fără oprelişti, până în miez de noapte prin instituţia condusă de protectorul ei. Asta până când au fost daţi în vileag de BIHOREANUL…

Acum, când li se cer explicaţii, poliţista Mihaela Pupea tace, procurorul Cosmin Pantea la fel, şefii Poliţiei, ai Jandarmeriei şi ai Parchetelor dau toţi din colţ în colţ şi se încurcă în explicaţii, ori se dau loviţi de amnezie, deşi ştiau prea bine ce se întâmplă la Beiuş. Victimele pomenite mai sus, dar şi altele, rămase anonime, sunt însă dispuse, acum, când scandalul a devenit public, să se pună la dispoziţia Inspecţiei Judiciare şi a unei anchete penale obiective. Asta pentru că exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de către un magistrat şi atitudinea nedemnă faţă de colegi ori reprezentanţii altor instituţii constituie abateri disciplinare. Dar, la Beiuş, lucurile au şi iz penal, cel puţin conform „Codului Penal de la Oradea”…

MINCIUNI
Şi, totuşi, reguli există!

În cursul investigaţiilor jurnalistice, BIHOREANUL a cerut IJJ Bihor să lămurească regulile de intrare în Parchetul Beiuş şi motivul pentru care vizitele poliţistei Mihaela Pupea la prim-procurorul Cosmin Pantea nu erau consemnate în Registrul de acces. Răspunsul a fost evaziv, cum că „regulile de acces şi circulaţie în obiectiv sunt elaborate de către beneficiarul de pază, în cazul de faţă de prim-procurorul Parchetului Beiuş”, dar şi neadevărat.

În realitate, arată surse din sistemul judiciar, regulile sunt aceleaşi pentru toate parchetele, stabilite într-un protocol încheiat de Ministerul Public cu Jandarmeria, în baza căruia se întocmeşte aşa numitul „Plan de securitate” pentru fiecare sediu. Cel care aprobă accesul persoanelor în unităţi este într-adevăr prim-procurorul sau, în lipsa lui, înlocuitorul acestuia, dar toate dispoziţiile legale impun obligaţia jandarmilor de a nota în registrul de acces toate persoanele care intră, indiferent de oră, funcţie ori repetitivitate. „Acest lucru este foarte important în cazul unor incidente de securitate. Dacă dispar acte sau izbucneşte un incendiu, se pot identifica potenţialii autori”, explică sursele BIHOREANULUI.

Prin urmare, orice dispoziţie contrară dată de prim-procuror încalcă normele legale şi îi obligă, practic, pe jandarmi, să comită abateri disciplinare, în condiţiile în care, la rândul lor, aceştia au de respectat o serie de ordine scrise. „Practic, prim-procurorul poate decide doar cine intră sau nu intră în parchet, nu cine este trecut şi cine nu în registrul de acces”, clarifică sursa.

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN

Publicat

acum 8 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul român are o mare grijă: să nu rămână neexploatate, nepăzite și nespălate… punctele de lansare a rachetelor antigrindină.

Că doar n‑om lăsa iodura de argint nesupravegheată, în timp ce legea zace, leșinată, sub biroul cui trebuie.

Când DNA-ul bate la ușă, mafia antigrindină deschide… SICAP-ul

Prinși cu „mâța în sac” de fermieri, de Incisiv de Prahova, de fostul ministru Barbu și cu un dosar penal cald la DNA Structură Centrală, băieții deștepți ai norilor ar fi putut, în mod normal, să pună frână.

În România, „normalul” e altul.

Când orice om sănătos la cap ar opri motorul, mafia antigrindină calcă accelerația direct în portalul de achiziții publice și începe marele târg național:

– Cine dă mai mult pentru exploatarea norilor, paza gardurilor și spălatul punctelor de comandă?

Răspuns: toți. Dar pe bani publici.

Bestiarul antigrindină: ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY TEAM & prietenii

Nu e glumă, e România:

În loc să ai institute de cercetare, universități, laboratoare independente, ai:

  • ICEWOLFS TEAM – haite strategice, specializate în prinderea grindinii de ceafă, cu colțul de argint.
    • Maramureș: 17.000.639 RON
    • Mureș: 5.032.012 RON
    • Timiș: 5.194.815 RON
  • DARK STONE SECURITY – piatra de temelie a securității norilor, că altfel îți sare grindina gardul:
    • GC SUD: 4.839.108 RON
    • Oltenia: 9.305.892 RON
    • Moldova 1 Iași: 8.214.018 RON
  • LEGENDARY TEAM SECURITY – legenda spune că apără Moldova 2 Vrancea cu trupul de grindină:
    • Moldova 2 Vrancea: 9.934.523 RON
  • ELECTROMECANICA PLOIEȘTI S.A. – veșnica firmă de casă, reciclată cu succes din „fabrica de rachete” în „paznicul rachetelor”:
    • UCCG Prahova: 5.982.230 RON

Total, doar pentru „exploatare operațională”, „cercetare în vederea omologării” și paza punctelor:

65.503.237 RON.
Adică peste 65 de milioane de lei ca să ții în viață un sistem:

  • cu acorduri de mediu expirate,
  • cu „studii” plagiate din conspirații HAARP,
  • cu cadru legal expirat la final de 2024, după cum recunoaște inclusiv CSAT.

Sistem suspendat „de drept”, bani foarte activi „de fapt”.

TERRA CLEAN sau cum se spală iodura cu mopul

Nu doar nori trebuie păziți. Trebuie și… șters pe jos.

În timp ce fermierii fac calcule la litru de motorină, la tonă de producție pierdută și la rată la bancă, Republica Iodurată are alte priorități esențiale:

„Servicii de curățenie în Punctele de comandă (PC) ale Unităților de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG)”

Semnat cu sfințenie de:

  • TERRA CLEAN SERVICE+2, Malcoci, Tulcea – campion mondial la mop strategic:
    • 1.234.346 RON
    • 822.897 RON
    • 771.466 RON
    • 720.035 RON

Total: 3.548.744 RON doar ca să strălucească gresia, în timp ce argintul intră în sol, ape și lanț trofic fără ca cineva să măsoare ceva.

Adunăm frumos:

  • ~65,5 milioane RON pe exploatare, pază, omologări și alte „operațiuni speciale”
    • ~3,5 milioane RON pe curățenie
      = aproape 69 de milioane de lei.

69 de milioane pentru ca:

  • rachetele să fie lansate,
  • punctele păzite,
  • camerele lustruite,

în timp ce:

  • studiile de impact lipsesc,
  • acordurile de mediu sunt istorie,
  • cadrul legal e expirat,
  • DNA-ul scotocește prin facturi,
  • fermierii își numără crăpăturile din pământ, nu banii din cont.

„Negociere fără publicare prealabilă”: traducere din birocratic în română

Toate aceste minunății apar sub formula magică:

„Negociere fără publicare prealabilă”.

Adică:

  • nu concurs real,
  • nu alergare serioasă între ofertanți,
  • nu transparență,
  • ci o șușanea oficializată, cu antet și ștampilă.

În timp ce:

  • CSAT spune că sistemul e „instrument strategic”, dar recunoaște că HG‑ul a expirat;
  • ANM nu certifică eficiența;
  • Europa civilizată a renunțat la rachete;
  • GNM nu are inventar, nu are controale și se sprijină pe mantra „toată UE folosește iodură de argint” – contrazisă chiar de documentele lor.

La noi, când normativul moare, mafia antigrindină îi face parastas direct cu… noi acorduri‑cadru.

Republica Iodurată pe scurt: argint în nori, aur în conturi

Imaginea, pusă negru pe alb:

  • Grindina: pericol climatic.
  • Iodura de argint: substanță periculoasă, fără studii reale de impact, aruncată de 20 de ani în atmosferă.
  • Legea: pusă pe „suspendat”, ca HG‑ul.
  • CSAT: recunoaște că sistemul e o struțo-cămilă juridică expirată.
  • DNA: deschide dosar penal.
  • APM Prahova & Garda de Mediu: nu știu, nu monitorizează, nu întreabă.
  • Garda Națională de Mediu: „toți din UE fac la fel”, în timp ce jumătate de Europă a renunțat.
  • Operatorii privați: ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY, ELECTROMECANICA – sug banii statului pe exploatare și pază.
  • TERRA CLEAN: dă cu mopul peste tot, mai puțin peste iodura din câmp.
  • Fermierii: „Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului”, după cum bine ați scris – și sponsorii involuntari ai Republicii Iodurate S.A.

Nu avem:

  • studii de dispersie;
  • monitorizarea reală a argintului în sol și apă;
  • evaluări cumulative;
  • consultări publice reale;
  • asumare de răspundere.

Avem:

  • rachete,
  • contracte,
  • acorduri-cadru,
  • „negocieri fără publicare”,
  • firme cu nume de joc video și note de plată reale.

Antigrindina ca afacere de pază & curățenie

Din toate licitațiile, rămâne următoarea poezie:

  • Seceta o suportă fermierul,
  • Iodura o înghite pământul,
  • Factura o încasează băieții cu „Security” și „Team” în coadă,
  • Legea e spălată la TERRA CLEAN și uscată la „negociere fără publicare”.

Sistemul antigrindină, prezentat ca scut al agriculturii, s-a transformat în:

  • o rețea de pază privată pentru rachete,
  • o rețea de curățenie pentru puncte de comandă,
  • o conductă de bani publici spre firme alese cu grijă,

în timp ce fermierii sunt invitați politicos de CSAT:

  • să-și facă asigurări,
  • să mai tacă,
  • să accepte că „așa e strategia”.

Ultima ironie: fermierii plătesc, mafia se spală

Fermierul român plătește:

  • impozite,
  • accize,
  • TVA la motorină,
  • contribuții peste contribuții,

ca statul:

  • să-i tragă rachete peste cap,
  • să nu-i măsoare iodura din sol,
  • să-i răspundă cu generalități,
  • să-i spună că „toată UE face la fel”,
  • să continue licitațiile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Și, peste toate, să-i bage în cap ideea că:

  • el e „beneficiarul”,
  • în timp ce, în realitate, e doar decorul viu al unei afaceri cu garduri, betoane, pază, mopuri și rachete de argint.

Epilog – Pamflet cu iodură, siguranță națională și mop

În „Republica Antigrindină”:

  • securitatea națională e pretext,
  • siguranța alimentară e colaterală,
  • mediul e cobai,
  • fermierul e prostul de serviciu,
  • iar banul public e tras „la indigo” pe acord-cadru.

Când istoria va întreba:

„Cine a tras iodură de argint peste câmpuri, a mințit fermierii cu ‘protecție’, a sfidat legea și apoi a mai avut și tupeul să bage zeci de milioane în noi contracte, după ce au apărut plagiatul, dosarul DNA, răspunsurile CSAT și notificările oficiale?”

Răspunsul va fi simplu:

  • aceeași mafie antigrindină,
  • cu aceiași paznici ai norilor,
  • cu aceleași instituții-mască,
  • cu aceiași fermieri plătind nota de plată.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă concluzia:

Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului.

Restul e doar:

Citeste in continuare

Exclusiv

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații

Publicat

acum 8 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Dacă în Episodul 2  (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam, Episodul 3 este rezervat „comandantului de scenă” din noaptea de 06.05.2024:
agentul-șef adjunct Mataiche Marian, zis „Rambo de Boldești”.

Omul care, pe hârtie, se luptă cu monștri.
Pe filmare, se vede luptându-se cu… realitatea.

  1. Mataiche, capul formației: șef de echipaj, șef de poveste

În dosarele:

  • 4319/284/P/2024,
  • 2377/284/P/2024,
  • 1483/284/P/2026,
  • și conex în 13542/281/2024,

numele lui Mataiche Marian apare constant, la braț cu:

  • Picior Florin-Alexandru,
  • Burlan Marius-Daniel,
  • Stanciu Mihai-Cătălin,
  • Achim Petronel,
  • Dumitrache Silviu-Ionuț.

Nu este „simplu executant”.
Este omul care:

  • coordonează intervenția,
  • poartă unul dintre body-cam-uri,
  • semnează și avizează procese-verbale,
  • depune declarații de martor care ajung temei pentru:
    • reținerea lui D.F.V. 24 de ore,
    • punerea în mișcare a acțiunii penale pentru ultraj și tulburarea ordinii publice.

Pe scurt, fără Mataiche, legenda „huliganului care atacă poliția” nu prinde contur.

  1. Varianta Mataiche: „Rambo” în mijlocul mulțimii ostile

În declarațiile și actele semnate sau girate de Mataiche, tabloul e același ca-n epopeea lui Picior, dar cu mai multe efecte speciale:

  • F.V. este:
    • agresiv,
    • „scăpat de sub control”,
    • gata să lovească polițiștii cu pumnii și cu bicicleta;
  • grupul lui D.F.V. (inclusiv Coman și Tolbașu) este prezentat ca:
    • factor de tulburare gravă a ordinii publice,
    • pericol iminent pentru integritatea polițiștilor,
  • folosirea sprayului iritant-lacrimogen:
    • apare ca măsură absolut necesară,
    • este pusă în scenă ca reacție la „atacuri și amenințări cu moartea”.

În această narațiune:

  • polițistul Mataiche:
    • gestionează eroic o situație limită,
    • veghează la „siguranța comunității”,
    • consemnează totul cu grijă părintească în procesul-verbal.

Pe foaie, el e Rambo.
Pe filmare, e mai degrabă regizorul unui film prost, contrazis de propriul making-of.

  1. Intră din nou în scenă stick-ul: body-cam Mataiche vs. Mataiche-martorul

Așa cum reiese din:

  • plângerea penală a lui D.F.V. (parte a dosarului 4319/284/P/2024),
  • ordonanțele de reunire și extindere emise de procurorul Andreia Dascălu (19.03.2026 și 15.04.2026),
  • lucrările Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova,

body-cam-ul lui Mataiche este una dintre probele cheie.

Pe el se vede:

  • succesiunea reală a momentelor:
    • consumul de alcool și discuțiile tensionate;
    • intervenția polițiștilor;
    • folosirea sprayului iritant-lacrimogen de către Picior;
    • reacția ulterioară a lui D.F.V. (bicicleta aruncată după ce este pulverizat).

În schimb, în declarațiile semnate sau asumate de Mataiche:

  • narațiunea:
    • mută centrul de greutate pe „agresivitatea nemotivată” a lui D.F.V.;
    • amplifică amenințările (până la „te omor, nu mai scapi de mine”);
    • toarnă deasupra un sos gros de „teamă pentru integritatea corporală” a agenților.

Plângerea penală demontează acest scenariu, explicând că:

  • anumite afirmații ale polițiștilor (inclusiv ale lui Mataiche) sunt mincinoase,
  • alte aspecte esențiale au fost omitese voit,
  • per ansamblu, declarațiile lor:
    • „nu reprezintă toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”,
    • duc la denaturarea adevărului judiciar.

Cu alte cuvinte, Mataiche se uită la film, apoi povestește alt film.

  1. Procurorul traduce: de la „eroism” la suspiciune de fals, inducere în eroare și purtare abuzivă

În Ordonanța de reunire din 19.03.2026, procurorul Andreia Dascălu:

  • unește dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026,
  • reține că polițiștii din Boldești-Scăeni:
    • au consemnat „aspecte contrare realității” cu privire la evenimentele din 06.05.2024;

În Ordonanța de extindere a urmăririi penale in rem din 15.04.2026, se deschide cercetare pentru:

  • fals intelectual,
  • inducerea în eroare a organelor judiciare,
  • purtare abuzivă,
  • abuz în serviciu,
  • și, în mod special, mărturie mincinoasă (art. 273 alin. 1 Cod penal).

Numele lui Mataiche Marian se află în același grup cu ceilalți:

  • Picior Florin-Alexandru,
  • Burlan Marius-Daniel,
  • Stanciu Mihai-Cătălin,
  • Achim Petronel,
  • Dumitrache Silviu-Ionuț,

toți fiind indicați ca polițiști care:

„au dat declarații, în calitate de martori, făcând mai multe afirmații mincinoase și nereprezentând toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”.

Adică exact opusul a ceea ce scrie pe site-ul MAI la „valori fundamentale”: adevăr, imparțialitate, respectarea legii.

  1. Ce „uită” Rambo în declarații: sprayul, ordinea reală a faptelor, ce se aude (și ce nu) pe film

Din analiza tehnică descrisă în plângerea penală:

  • se confruntă:
    • declarațiile lui Mataiche,
    • procesele-verbale întocmite sub coordonarea sa,
    • imaginile de pe body-cam (al lui și al lui Picior),
    • declarațiile martorilor civili.

Rezultatul este același tipar, pe care îl vedeam și la Picior:

  1. Folosirea sprayului
    • în declarații: reacție la un atac iminent, necesară și proporțională;
    • pe film: agentul se apropie, pulverizează, tensionează conflictul, iar „amenințările” descrise ulterior nu apar așa cum sunt povestite.
  2. Bicicleta lui D.F.V.
    • în documentele poliției: „armă” cu potențial letal, justificând intervenția;
    • în înregistrare: este luată după ce D.F.V. este pulverizat și este aruncată pe trotuar, în direcția lui Picior, fără să lovească pe nimeni.
  3. Amenințările cu moartea
    • în declarațiile polițiștilor (grup în care se înscrie și Mataiche):
      • „te omor, nu mai scapi de mine”,
      • „ne vedem pe stradă și te omor”, etc.;
    • în sonorul înregistrărilor: există injurii și replici murdare, dar formulările exacte atribuite lui D.F.V. nu apar.

Asta face ca:

  • fix acele pasaje cele mai „emoționale” din actele scrise de polițiști
    să fie și cele mai vulnerabile juridic:
    nu se aud, nu se văd, nu există în realitatea brută înregistrată.
  1. Alzheimer selectiv, episod Mataiche: își amintește ce-l avantajează, uită ce-l înfundă

În plângerea penală, avocatul lui D.F.V. arată clar:

  • polițiștii (inclusiv Mataiche):
    • „au denaturat adevărul” în declarații,
    • „au omis să spună ce știau” despre succesiunea reală a faptelor,
    • au formulat afirmații „contrare realității surprinse de camerele video”.

Consecințele nu sunt teoretice:

  • aceste declarații:
    • au dus la reținerea pe nedrept a lui D.F.V.,
    • au stat la baza acțiunii penale pentru ultraj,
    • au creat un prejudiciu moral și juridic concret.

În paralel, atitudinea structurii de comandă (Achim Petronel) – care:

  • refuză primirea plângerii lui D.F.V. împotriva lui Picior și colegilor –

completează tabloul „boala Alzheimer în uniformă”:

  • când e vorba să povestească ce a făcut cetățeanul – memoria polistului și a șefului e impecabilă;
  • când e vorba de ce au făcut ei – se instalează ceața.

La Mataiche, această ceață apare fix acolo unde filmarea este mai clară.

  1. Rambo, dar cu pixul: de la „erou de intervenție” la suspect de mărturie mincinoasă

Din combinația:

  • declarațiilor,
  • proceselor-verbale,
  • imaginilor de pe body-cam,
  • ordonanțelor Parchetului,

rezultă profilul lui Mataiche „Rambo”:

  1. Șef de echipaj care:
    • giră procese-verbale ce nu corespund în totalitate realității înregistrate;
    • validează o versiune a faptelor în care:
      • polițiștii sunt victime,
      • cetățeanul este agresor absolut.
  1. Martor „cheie” care:
    • susține amenințări și acte de violență care:
      • nu se regăsesc pe body-cam așa cum sunt descrise;
    • omite să menționeze că:
      • sprayul este folosit într-un mod discutabil,
      • succesiunea faptelor este alta decât cea consemnată inițial.
  1. Polițist care, împreună cu ceilalți, ajunge sub lupa Parchetului pentru:
    • fals intelectual,
    • purtare abuzivă,
    • abuz în serviciu,
    • inducerea în eroare a organelor judiciare,
    • mărturie mincinoasă.

Pe românește:
Rambo nu mai e doar personaj de film în comunicatele IPJ, e și personaj de dosar penal în actele Parchetului.

  1. De ce episodul „Mataiche Rambo” e esențial pentru serial

Acest episod nu e doar un „portret de polițist”.
Este veriga care explică:

  • cum se construiește, cu complicitatea mai multor agenți:
    • o poveste judiciară falsă,
    • menită să acopere o intervenție abuzivă;
  • cum se folosește:
    • autoritatea uniformei,
    • greutatea cuvântului de „martor polițist”,
    • pentru a acoperi:
      • pulverizarea abuzivă a sprayului,
      • umflarea acuzațiilor de ultraj;
    • cum ajung:
      • plângerea penală a victimei (D.F.V.),
      • imaginile body-cam,
      • și analiza juridică detaliată,

să întoarcă povestea pe dos, iar „Ramboul” serii să apară, în acte, ca posibil autor de:

  • denaturare a adevărului,
  • declarații mincinoase,
  • abuz împotriva cetățeanului pe care ar fi trebuit să-l protejeze.
  1. Concluzie: Mataiche „Rambo” – primul general al frontului fals intelectual

Scena crimei: spray-ul, petrecerea și realitatea din body-cam

Într-un context alarmant ce denunță violarea drepturilor cetățenești, investigatiile recente ale ziarului „Incisiv de Prahova” scot la iveală abuzurile comise de polițiștii din Boldesti Scaieni și complicitatea conducerii IPJ Prahova. Un om de afaceri se află în control judiciar pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost reținut ilegal timp de 24 de ore, într-un scandal în care poliția a intervenit arbitrar.

Pe 6 mai 2024, o petrecere de ziua de naștere, organizată în centrul orașului Boldesti Scaieni, a devenit pretextul ideal pentru o răzbunare personală orchestrată de agentul principal de poliție Mataiche Marian. Acesta a fost motivat de resentimente personale legate de trecutul soției sale, care a avut o relație premergătoare căsătoriei cu unul dintre participanți. Într-o tentativă de a mușamaliza aceste abuzuri, alții din cadrul poliției au oferit informații false într-un dosar penal, ceea ce exacerbează problema.

Imagini în premieră, în EXCLUSIVITATE, nerestaurate:

Rămâne de văzut dacă acest caz va atrage atenția asupra nevoii urgente de reforme în cadrul forțelor de ordine și dacă justiția va prevala, aducând responsabilitate celor care au abuzat de puterea lor.

După Episoadele 2 și 3, tabloul arată așa:

  • Picior Florin-Alexandru – agentul-spray, surprins de propriul body-cam,
  • Mataiche Marian – șeful de echipaj, „Rambo” de hârtie, al cărui body-cam spune altceva decât declarațiile lui,

amândoi:

  • parte din dosarele 4319/284/P/2024, 2377/284/P/2024, 1483/284/P/2026,
  • vizați prin ordonanțele Parchetului pentru fapte precum:
    • fals intelectual,
    • purtare abuzivă,
    • inducere în eroare a organelor judiciare,
    • abuz în serviciu,
    • mărturie mincinoasă.

În universul IPJ Prahova, boala Alzheimer în uniformă are deci două forme:

  • forma „spray” – Picior: nu-și amintește ce se vede pe film;
  • forma „Rambo” – Mataiche: vede filmul, dar povestește altul complet. Vom reveni. (Cristina T.).

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică

Publicat

acum 8 ore

pe

octombrie 17, 2026

De

Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar nu o și „bat la cap” la pachet.

Actul I – Curtea de Apel București: „Recursul IPJ Teleorman, admis. Polițiștii, respinși. Următorul!”

Pe 15 octombrie 2026, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a ridicat solemn de pe scaun și a pronunțat Hotărârea nr. 3385/2026 în dosarul nr. 1714/87/2024.

Pe scurt:

  • Recursul IPJ Teleorman – admis,
  • acțiunea celor 13 polițiști – respinsă pentru perioada de după 11 septembrie 2021,
  • restul pretențiilor mai vechi – prescrise, exact cum decisese Tribunalul Teleorman.
    Hotărârea? Definitivă. Adică bătută în cuie… cel puțin până se bagă Curtea Constituțională cu ranga numită „excepția de neconstituționalitate”.

Cei 13 polițiști nu cereau luna de pe cer. Cereau majorarea de 12,5% pentru activitățile anticorupție. Adică pentru că își fac treaba tocmai ca să nu se fure, să nu se „ungă” și să nu se vândă uniforma la kilogram, la negru.

Răspunsul sistemului:
„Mulțumim pentru prevenire, dar portofelul rămâne la noi. Veniți eventual când combateți și în regim de show TV.”

Actul II – ICCJ scrie, instanțele aplică: „Fă și prevenire, și combatere, altfel 12,5% rămâne poveste”

Curtea de Apel București a făcut ceea ce sistemul știe cel mai bine: a ridicat din umeri și a arătat cu degetul spre Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret:

  • a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (3) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017,
  • în interpretarea dată prin Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți.

Adică problema mare nu e la București – e la Decizia nr. 60/2024, care spune că majorarea de 12,5% se acordă doar celor care:

„desfășoară atât activități de prevenire, cât și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu”.

Cu alte cuvinte:

  • dacă previi corupția – nu e de ajuns;
  • dacă o și combati – poate, discutăm;
  • dacă doar îți faci treaba zilnic să nu se transforme unitatea în bazar – ghinion salarial.

Curtea Constituțională este chemată să se uite dacă această interpretare nu calcă în picioare articole grele din Constituție:

  • art. 1 alin. (4) și (5) – separația puterilor în stat și obligația de a respecta Constituția și legile;
  • art. 20 – tratatele internaționale privind drepturile omului;
  • art. 41 – dreptul la muncă și la protecția socială a muncii;
  • art. 126 alin. (3) – rolul Înaltei Curți de a asigura interpretarea unitară a legii, nu reinterpretarea bonusurilor până dispar.

Pe românește: se întreabă dacă nu cumva Înalta Curte a făcut din pix ceea ce Parlamentul n-a îndrăznit să scrie chiar atât de „restrictiv”.

Actul III – „Judecăm acum, vedem mai târziu ce zice Constituția”

Sindicatul „Diamantul” a încercat logica simplă:

„Haideți să suspendăm judecata până când Curtea Constituțională spune dacă norma, în interpretarea dată de Înalta Curte, e sau nu constituțională.”

Răspunsul instanței:

  • Cererea de suspendare – respinsă,
  • recursul – judecat până la capăt,
  • recursul IPJ Teleorman – admis,
  • acțiunea polițiștilor – respinsă ca neîntemeiată pentru perioada de după 11 septembrie 2021, adică exact perioada pentru care Tribunalul Teleorman le dăduse câștig de cauză.

Explicația cinică:
„Cât timp Decizia nr. 60/2024 produce efecte, noi, instanțele, suntem obligate să o aplicăm. Nu contează că e contestată la Curtea Constituțională, important e să respingem acum. Pentru rest există reviste de specialitate și seminarii.”

Actul IV – Dacă CCR bagă bisturiul, se deschide din nou dosarul

Aici intră în scenă partea de drept procesual civil pentru cunoscători – și pentru cei care își numără banii lipsă din fluturaș:

Dacă Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate, Sindicatul „Diamantul” anunță clar planul:

  • va formula cerere de revizuire a hotărârii Curții de Apel,
  • în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 Cod procedură civilă,
  • în termen de 3 luni de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, conform art. 511 alin. (3) C. proc. civ.

Ce înseamnă asta, tradus din juridică în română:

O hotărâre definitivă, ca aceea a Curții de Apel București, poate fi rejudecată dacă, după pronunțarea ei, Curtea Constituțională declară neconstituțională chiar norma folosită ca să te lase fără bani.

La rejudecare, instanța nu va mai putea aplica interpretarea restrictivă din Decizia nr. 60/2024. Adică nu va mai putea spune cu nonșalanță: „faci doar prevenire? nu-ți dăm 12,5%, îți dăm 0% și un zâmbet amar.”

Actul V – A fost odată ca niciodată: curți de apel care mai și recunoșteau muncă

Înainte de Decizia nr. 60/2024, lumea nu era perfectă, dar măcar câteva Curți de Apel mai vedeau logica elementară:

  • Cluj, Constanța, Iași, Bacău – printre instanțele care recunoșteau majorarea de 12,5% și polițiștilor care făceau doar prevenire a corupției.

Adică, în acele vremuri aproape mitice:

  • dacă tu, polițist, preveneai corupția,
  • instanța spunea: „da, pentru asta e tocmai majorarea de anticorupție, ia 12,5% și vezi-ți de treabă.”

Acum, după interpretarea restrictivă, mesajul oficial este:

  • „Nu e de ajuns să nu se fure; trebuie să și prinzi hoțul personal, cu camera pe tine și cu proces-verbal în mână, altfel nouă nu ne iese la procent.”

Dacă CCR admite excepția, discuția se întoarce în acel punct de normalitate:

  • reclamanții au șanse reale să obțină câștig de cauză,
  • iar sumele datorate vor fi mai mari, pentru că:
    • perioada pentru care se datorează majorarea continuă să curgă,
    • sumele se actualizează cu inflația,
    • și poartă dobândă legală penalizatoare până la plata efectivă.

Pe scurt: dacă acum li se refuză cu eleganță 12,5%, mai târziu statul riscă să plătească majorare + inflație + dobândă penalizatoare. Excelentă strategie bugetară.

Actul VI – Final de episod: așteptăm Curtea Constituțională

În acest episod:

  • IPJ Teleorman – recurs admis,
  • cei 13 polițiști – trimiși acasă cu „definitivă” în brațe,
  • Curtea de Apel București – spală pe mâini, invocând Decizia nr. 60/2024,
  • Curtea Constituțională – urmează să decidă dacă interpretarea care îngustează brutal dreptul la majorare e compatibilă cu art. 1, art. 20, art. 41 și art. 126 din Constituție.

Sindicatul Profesional al Polițiștilor „Diamantul” anunță că:

  • va face public termenul stabilit la Curtea Constituțională,
  • și va reveni cu detalii după motivarea hotărârii.

Până atunci, în România, lecția de dreptul muncii pentru polițiștii anticorupție sună cam așa:

„Preveniți corupția, combateți-o, scrieți rapoarte, munciți în plus. De 12,5% vorbim după ce se pronunță CCR, după ce cerem revizuire, după ce trec ani, după ce se calculează inflația și dobânda penalizatoare. Până atunci, anticorupție pro bono.” (Cristina T.).

Sursă: S.P.R. „Diamantul” (Sindicatul Profesional al Polițiștilor „Diamantul”).

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN

Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul...
Exclusiv8 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații

Dacă în Episodul 2  (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam,...
Exclusiv8 ore ago

M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică

Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar...
Exclusiv8 ore ago

Polițist la facultate: ai uitat de concediu în anul I? Nu-i nimic, vine MAI cu scutirea!

Studenți pe șest, cu bocancul în bibliotecă Sindicatul Europol a întrebat, politicos și la obiect, Ministerul Afacerilor Interne: „Ce facem...
Exclusiv8 ore ago

Guvernarea prin FARAise: România, vândută la Washington și taxată la ghișeu

În timp ce românului i se predică austeritate de la tribuna Parlamentului, în birourile de la București și în firmele...
Exclusivo zi ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
Exclusivo zi ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Exclusivo zi ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
Exclusivo zi ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Exclusivo zi ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
Exclusivo zi ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
Exclusiv2 zile ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
Exclusiv2 zile ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv