Crescătorii de păsări și de animale din România se tem să mai folosească cereale din Ucraina, după ce au aflat că animalele hrănite cu porumb adus din această țară au murit. Nici fabricile de nutrețuri combinate și concentrate nu mai iau marfă de la ucraineni după ce, la analize, au constatat că sunt toxice. Unui fermier care a importat floarea soarelui din Ucraina i-a fost arsă toată marfa de către inspectorii fitosanitari, pentru că era periculoasă pentru consumul uman.

Decizia Guvernului de a introduce, pe ultima sută de metri, obligativitatea analizelor complexe pentru cerealele din Ucraina, are la bază, cel mai probabil, informații șocante primite din teritoriu. Fermierii spun că le-au murit animalele după ce au fost hrănite cu porumb din Ucraina, iar puținele controale care s-au mai făcut au evidențiat că produsele din această țară sunt toxice și periculoase.

”Ne pregătim să dăm la abator tăurașii, pentru că, din cauza secetei, nu mai avem cu ce să-i hrănim. La mine în zonă, în Călărași, tot porumbul a fost calamitat, nu s-a făcut nimic. Nu putem să importăm, că toată lumea se plânge că porumbul care vine din Ucraina e toxic, unii au spus că le-au murit animalele. Ucraina nu este în UE, nu știu ce legislație au, iar controale la cerealele care vin de acolo nu se fac. La noi sunt atâtea reguli și atâtea restricții și mâncăm porumb ucrainean. În primăvara acestui an, m-a contactat un ucrainean să cumpăr porumb pentru pui, dar eu nu pot să cumpăr porumb direct pentru pui, ci cel care face furajul. Și am vorbit cu cei de la fabrica de furaje să le spun despre porumbul ofertat din Ucraina, că este mai ieftin. Știți ce mi-a răspuns? Că nici nu vrea să audă, că au făcut analize la porumbul din Ucraina și au ieșit toate nenorocirile, cu pesticide și chimicale în exces. Normal că, nefiind controlați în Ucraina, pun orice. Fabrica de furaje trebuie să vândă produsele cu certificat de calitate și, dacă sunt toxice, fabrica răspunde și atunci nu se bagă în asemenea combinații”, ne-a declarat Puiu Ilisei, președintele Grupului de Producători EuroAvi.

Și totuși, unde ajung?

Fermierii se întreabă, însă, unde ajung cerealele din Ucraina, dacă în industria avicolă și în zootehnie nu se folosesc. Aceștia cred că, foarte probabil, că le găsim pe piața românească, sub formă de mălai și făină, precum și în panificație. Nici uleiul de la rafturi, marea majoritate provenind din Ucraina, nu este sigur. ”Un fermier a luat floarea soarelui de la ucraineni și l-au blocat ăștia de la fitosanitar pentru că nu știu ce toxine avea și nu putea fi transformat în ulei. I-au confiscat toată marfa și i-au ars-o, iar paguba a rămas a fermierului român, și vorbim de tone de floarea soarelui. Când se face import, pentru anumite societăți se fac controale, dar pentru anumite societăți nu se fac. Ar trebui la toată lumea să se facă verificări. Deși nu este legal să aduci pui din Ucraina, se aduce carne de pui din Ucraina prin filiera Olanda, care are niște contingente. Și pe piață ajunge ca produs românesc, poate chiar și bio. Trăim într-o țară în care ce scrie pe etichetă nu este în pungă. Se falsifică etichete sub nasul autorităților. Ar trebui să se verifice trasabilitatea produselor și date niște amenzi drastice. Eu nu am auzit să se fi dat sancțiuni pentru așa ceva. Producătorii români nu au loc pe piață, pentru că vin tirurile cu marfă din afară și etichetate ca produse românești”, ne-a spus președintele Grupului de Producători EuroAvi, Puiu Ilisei.

Piedici la procesare

Reprezentanții fermierilor români ne spun că Guvernul ar trebui să ia exemplul polonezilor, care dau foarte mulți bani din fondurile europene pentru procesare, nu la fermă. Polonezii dau cam 90% din fonduri pentru abator și, în jurul abatorului, se construiesc ferme. ”Că de-aia ajunge fermierul nostru să dea faliment, că nu are unde să taie sau primește un preț mic de la abator. La noi tot zic că se dau fonduri pentru procesare, dar în care tu să pui 50%, nu 10%, cât pune polonezul. Acum doi ani, eu am avut un proiect cu fonduri europene și am fost obligat să renunț la el. Trebuia să fac o unitate de procesare pentru conserve de legume și aveam alocată o sumă de până în 800.000 de euro, din care 400.000 îi dădeam eu. Pentru că am fost obligat să scot lucrarea la licitație, s-a dus la 1,5 milioane de euro, că s-au scumpit materialele de construcție și, în plus, firmele dublează prețurile când aud de fonduri europene. Am încercat să obțin o suplimentare a fondurilor, că nu aveam cum să plătesc încă 250.000 de euro. Dacă m-ar fi lăsat cei de la UE să o execut în regie proprie, ar fi însemnat muncitori din zonă, banii rămași în zonă, nu plecați în afară, și ți-o faci cum vrei tu, evident, cu proiect și diriginte de șantier. Nu te lasă, evident, că la licitație participă firme din afara țării, ca banii să ajungă tot la ei”, ne-a mai precizat Puiu Ilisei, președintele Grupului de Producători EuroAvi.