Featured
Toți vor o felie din Arctica

Pe măsură ce gheața se topește în Arctica, noi oportunități apar, crescând mizele apărute în jurul acestei regiuni. Meteorologii vorbesc despre „amplificarea arctică” când descriu încălzirea globală, dar același termen poate fi folosit și în privința geopoliticii Nordului. Cumva, s-a ajuns în situația ca „excepționalismul arctic”, declarat de Mihail Gorbaciov în 1987, să fie anulat, iar ca zona să rămână liberă de orice conflict și exploatare tinde spre zero de la o zi la alta.
Cu cât schimbările climatice se accelerează și invazia Rusiei în Ucraina a spulberat vechea ordine mondială, cu atât mai repede Arctica poate deveni teatrul potențial al următorului conflict globa planetar.
Toți vor o felie din Arctica
În prezent, zona este guvernată (impropriu spus) de un Consiliu Arctic din care fac parte opt state – Canada, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda, SUA și Federația Rusă. Dar, de la Montreal și până-n Moscova, toți vor o bucată din regiunea arctică, unii care chiar n-au nicio legătură (directă) cu acest ținut.
De exemplu, China s-a și grăbit să se declare un stat „aproape arctic”, anunțând că are interese în regiune. Ambiția Beijingului este de a face (și) aici, în Nordul îndepărtat, un Drum al Mătăsii. Nici India nu pare indiferentă, dimpotrivă, a înființat deja o comisie care, împreună cu partenerii ruși din BRICS, explorează oportunitățile pe care le poate avea New Delhi.
Iar Rusia, al cărei teritoriu se întinde pe aproximativ 53% din țărmul Oceanului Arctic, dezvoltă cu rapiditate planuri de extindere a rutei Mării Nordului. Pasajul maritim dintre estul și vestul Oceanului Arctic este considerat de Kremlin ca fiind vital pentru evitarea sancțiunilor occidentale. În 2024, Moscova intenționează să înceapă navigația comercială „full season” (pentru tot parcursul anului) prin Oceanul Arctic, cu obiectivul declarat, atenție, de a tripla volumul de marfă transportată pe această rută!
Cum era și de așteptat, nici Occidentul nu stă degeaba și își flexează mușchii în regiune. Statele Unite au plusat prin includerea Finlandei în NATO, ducând, astfel, granițele „Aliaților” în zonă. Mai mult, nu mai departe de vara asta secretarul de Stat Anthony Blinken a anunțat că Washingtonul va deschide un consulat în orașul norvegian Tromsing. Blinken a vorbit despre necesitatea de a avea „o amprentă diplomatică” americană deasupra Cercului Arctic.
Armele, scoase și lustruite, gata de luptă
„Într-adevăr, războiul din Ucraina a torpilat ideea de excepționalism artistic. Întreaga concentrare a Europei s-a mutat acum spre construirea unei securități împotriva Federației Ruse”, crede Neil Melvin, director de securitate internațională la think-tank-ul Royal United Services Institute (RUSI).
Dar, ce avem în zonă când vorbim de forță militară?
În primul rând, avem Rusia, care, după poticnirile din Ucraina, și-a dat seama că trebuie să se bazeze din ce în ce mai mult pe forțele sale nucleare staționate în Arctica. Flota Nordică a Federației Ruse este cu adevărat impresionantă și o recunosc chiar „atlantiștii”. Cuprinde 12 submarine de atac cu propulsie nucleară, precum și zeci de nave de suprafață, inclusiv două crucișătoare de luptă cu rachete grele (propulsie nucleară).
În ultimii ani, pentru a-și consolida prezența în regiune, Rusia a redeschis vechile baze arctice din epoca Războiului Rece.
Așadar, peste tot unde privim în această zonă vedem semne tot mai clare că proiectele Moscovei în Arctica vor fi, pe viitor, mult mai multe, explicite și amenințătoare.
Tot aici operează și Marea Britanie și SUA propriile submarine de atac, așa că avem toate elementele unui potențial conflict.
Ce bogății ascunde Arctica
Sub calota glaciară din Arctica sunt bogății de nemăsurat. Se estimează, doar, că regiunea conține o cincime din rezervele de petrol și gaze nedescoperite de pe Terra, plus zăcăminte de aur, nichel și zinc.
Dar și apele internaționale (tot mai navigabile, de la an la an) din regiune sunt un punct fierbinte pe această hartă. Să nu uităm că există un proces în curs de desfășurare, condus de o comisie a Națiunilor Unite, care are în vedere drepturile de suveranitate asupra Oceanului Arctic central, disputate de Rusia, Danemarca și Canada.
De asemenea, drepturile exclusive de pescuit sunt esențiale. Pe măsură ce oceanele sudice se încălzesc, speciile de pești vor migra tot mai spre nord, determinând creșterea capturilor, estimată cu până la 20% până în 2050.
În fața acestui tablou, mulți experți în geopolitică și cu precădere în zona Arcticii susțin că arhipelagul norvegian Svalbard ar putea dovedi noua zonă de conflict. Conform unui tratat semnat în 1920, o serie de țări, inclusiv China și Rusia, au dreptul de a se angaja în activități comerciale în Svalbard. Moscova oricum desfășoară operațiuni miniere (extracție de cărbune) pe Insula Spitsbergen, iar în multe alte așezări din zonă, precum Barentsburg, de exemplu, limba rusă este predominantă.
Sunt voci care spun că în Arctica va testa Rusia, în mod real, hotărârea Occidentului (NATO) de a-și apăra interesele. În concluzie, azi, nimeni nu se mai gândește la Arctica ca la ceva sălbatic și virgin. Al cincilea cel mai mare ocean al Pământului creuzetul crizei actuale, care înseamnă o competiție între marile puteri de cucerire totală a planetei.
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!