Connect with us

Administratie

Paradoxurile creșterii PIB

Publicat

pe

La începutul acestui an, am aflat că  PIB-ul României a crescut cu 800% din 2000 până în prezent, ţara noastră fiind campioana Uniunii Europene ca ritm de creştere economică. De ce nu se fac aceste statistici în funcţie de Produsul Intern Net (PIN), că doar toţi suntem obişnuiţi să ne calculăm salariile în funcţie de ce rămâne în mână? Se vede această performanţă a României şi în bunăstarea locuitorilor ţării?

PIB-ul reprezintă valoarea de piață a tuturor produselor, serviciilor destinate consumului, precum și a investițiilor brute care ajung în consumul final, de-a lungul unui an. Majoritatea statelor lumii folosesc PIB-ul ca măsură de bază a prosperităţii, deşi PIN este un indicator mai exact al producţiei naţionale. Statele nu lucrează cu acesta din cauză că este dificil de estimat volumul investiţiilor nete, după ce din brut se scade, de pildă, gradul de uzură al infrastructurii naţionale.

Cum estimezi, de exemplu, gradul de uzură al infrastructurii energetice sau al podurilor? Într-un articol scris pentru Scientific American, economistul laureat cu Nobel, Joseph Stieglitz, scrie că guvernele naţionale pot eșua electoral dacă PIB-ul scade, nefiind deloc surprinzător că acestea se străduiesc continuu să-l crească, cu orice sacrificii și prin orice artificii.

Străduința de a crește PIB-ul nu este același lucru cu efortul depus pentru asigurarea bunăstării unei societăți. PIB-ul nu măsoară, printre altele, starea de sănătate şi nivelul de educație al populaţiei, egalitatea de șanse, starea mediului şi mulți alți indicatori ai calității vieții. Toate acestea devin palpabile când investițiile statului sunt orientate constant către politici publice, în caz contrar manifestându-se o discrepanță majoră între mărimea PIB și nivelul de trai al populație

Guvernul român trage, de ani buni, 90% din dividendele companiilor de stat profitabile, în detrimentul investiţiilor pe care acestea ar trebui să le facă din aceşti bani.

Chiar dacă guvernul distribuie aceşti bani către populaţie, prin pensii şi salarii, cu aport în PIB, produce şi un efect negativ pentru societate: infrastructura energetică se uzează, iar oamenii vor avea de suferit din cauza penelor tot mai dese de curent. Faptul că statul a încasat, în ultimii ani, 90% din dividendele de la Romgaz a împiedicat noi investiţii în procese extractive, România trezindu-se, în iarna anului trecut, în dificultate din cauza sancţiunilor impuse Rusiei.

Joseph Stieglitz spune că artificialitatea PIB-ului face ca acesta nici măcar să nu măsoare sustenabilitatea economiei, indicând la timp dacă aceasta se îndreaptă spre prăpastie. El dă exemplu sistemul de sănătate din SUA, care mereu s-a lăudat cu utilizarea eficientă a paturilor de spital: niciun pat nu are ce căuta în saloane dacă nu este folosit.

În consecință, când SARS-CoV-2 a ajuns în SUA, existau doar 2,8 paturi de spital la 1.000 de persoane, mai puține decât în ​​alte țări avansate, sistemul neputând absorbi creșterea bruscă a pacienților. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât şi încasările statului din impozite şi taxe este mai mare.

Normal ar fi ca, odată cu creşterea susţinută a PIB, să crească şi investiţiile publice ale statului. În plus, deficitul bugetar mare nu face casă bună cu un PIB sănătos, de arătat publicului. Din păcate, în ultimii 23 de ani, statul român a cheltuit compulsiv, dar aceste cheltuieli nu prea s-au regăsit în proiecte publice de amploare. Statul s-a întins chiar mai mult decât îi era plapuma, supravieţuind de la an la an pe deficit: cheltuieli mai mari decât încasări.

De ce nu trăim mai bine, în ciuda creşterii PIB cu 800% în ultimii 23 de ani? În România, guvernele au făcut tot felul de artificii pentru a masca deficitul bugetar, recte cheltuielile risipite pe cu totul altceva decât pe investiţii publice de amploare, menţinându-l în limite plăcute ochiului.

Degeaba creşte PIB-ul accelerat dacă guvernele rămân datoare societăţii cu investiţii în domenii esenţiale, precum sănătatea şi educaţia. Podurile crăpate sau sprijinite cu bârne, starea deplorabilă a căilor ferate, din cauza cărora un tren ajunge de la Bucureşti la Baia-Mare în peste 10 ore, sistemul medical în care pacienţii sunt nevoiţi să-şi cumpere medicamentele singuri când ajung în spital, penuria de medici şi acces limitat la servicii esenţiale în mediul rural și periurban, lipsa autostrăzilor în multe zone ale ţării, starea de lagăr a căminelor de bătrâni etc sunt datorii pe care statul român le are faţă de cetăţenii săi, acumulate de-a lungul timpului.

În baza acestor datorii, asumate din proprie iniţiativă şi din cauza cărora oamenii au avut şi au de suferit, guvernele au menţinut artificial deficitul la un nivel rezonabil ca procent din PIB în ultimii 23 de ani. Un alt mod de manipulare a deficitului bugetar ca procent din PIB, în România, este prin prorogarea legilor.

Legea Educaţiei, intrată în vigoare în 2011, prevedea alocarea a 6% din PIB acestui sector. A fost prorogată an de an, niciodată nefiind alocat acest procent educaţiei. În acelaşi an, 2011, Guvernul Boc şi-a asumat, prin Legea Educaţiei Naţionale, că fiecare copil născut după data intrării în vigoare a legii va primi echivalentul a 500 de euro pentru susţinerea educaţiei sale.

Măsura ar fi trebuit să se aplice începând cu 2013, dar guvernele care s-au perindat la conducerea ţării au prorogat, sistematic, prin ordonanţe de urgenţă, punerea în aplicare a prevederilor care reglementează acordarea sumei menţionate. Toate guvernele care au prorogat prevederile legii au motivat acest lucru prin impactul financiar major pe care îl generează și lipsa de bani din bugetul de stat.

În nota ce a însoțit OUG 226/2020, în faza de proiect, scrie că, numai pentru 2021, ar fi fost nevoie de fonduri publice de circa un miliard de euro, în condițiile în care existau peste 2.000.000 de copii ce ar fi trebuit să primească sprijinul de 500 de euro. Au trecut doi ani de atunci, suma a crescut, însă statul român continuă să rămână dator copiilor.

Încă o datorie pe care Guvernul Ciucă a pasat-o mai departe, la început de an, prin prorogare şi care, probabil, va fi rostogolită şi de Guvernul Ciolacu. Astfel de datorii pot fi enumerate, dar ajungem să le observăm doar atunci când se prăbuşeşte un pod din cauza uzurii sau când locomotivele CFR iau foc sau se decftează în mijlocul câmpului pentru că nu au fost scoase din uz în urmă cu 25-30 de ani.  Ar fi fost minunat dacă deficitul ar fi crescut din cauza investiţiilor publice şi nu din cauza cheltuirii banului public pe cu totul alte lucruri.

Dacă am fi putut calcula Produsul Intern Net, scăzând măcar gradul de uzură al infrastructurii naţionale (educaţie, sănătate, energie etc), probabil că am fi fost la coada clasamentului european.

Paradoxurile creșterii PIB

Simon Kuznets, economist premiat cu Nobel în 1971, a avertizat, în mod repetat, că PIB-ul măsoară doar activitatea pieței și nu trebuie confundat cu un indicator care măsoară bunăstarea socio-economică a oamenilor. Într-un stat precum România în care PIB-ul a tot crescut, dar speranța de viață este a doua cea mai mică din UE, chiar nu ai cum să nu te întrebi care sunt cauzele unei asemenea anomalii.

Paradoxal, într-o ţară cu o populaţie tot mai bolnavă, PIB-ul poate creşte şi datorită cheltuielilor pe care oamenii le fac pentru a-şi cumpăra medicamente sau a plăti operaţii. Chiar dacă jocurile de noroc provoacă dependenţă, la PIB se adaugă sume imense datorită acestei industrii. Exploatarea combustibililor fosili stimulează economia și, deși  arderea acestora accelerează schimbările climatice agravând impactul furtunilor asupra infrastructurii civile, eforturile de reconstrucție se regăsesc tot în PIB.

Dacă venitul clasei mijlocii stagnează, chiar dacă PIB-ul crește, înseamnă că roadele creșterii economice nu sunt împărțite echitabil. Doar pentru că PIB-ul crește, nu înseamnă că nivelul de trai al unei persoane se îmbunătățește. Dacă populația unei țări este pe trend ascendent, acest lucru va împinge PIB-ul în sus, deoarece mai mulți oameni vor cheltui mai mulți bani.

Dar persoanele din acea țară s-ar putea să nu devină mai bogate, ba chiar, în medie, este posibil să devină mai sărace. (L. Anghel).

Administratie

„Lift pentru viață”: PSD București propune lifturi externe pentru blocurile de 3-4 etaje, cu finanțare din bugetul 2026

Publicat

pe

De

Partidul Social Democrat (PSD) București lansează o inițiativă ambițioasă menită să îmbunătățească calitatea vieții locatarilor din blocurile vechi cu regim redus de înălțime. Proiectul, denumit „Lift pentru Viață”, propune construirea a câte două lifturi externe la blocurile cu 3-4 etaje, în fiecare județ al țării, cu debut în bugetul pe anul 2026. Deputatul PSD Diana Tușa subliniază că această abordare va fi o punte către o linie dedicată de finanțare europeană.

Soluția tehnică simplă: Lifturi amplasate în exterior

Conform deputatului PSD Diana Tușa, soluția tehnică propusă este una simplă și eficientă: amplasarea lifturilor în exteriorul clădirilor. Această abordare ar facilita implementarea rapidă și ar evita complexitatea intervențiilor structurale majore în interiorul blocurilor existente. Proiectul pilot vizează un număr de unități locative din fiecare județ, urmând ca experiența acumulată să paveze calea pentru extinderea programului.

Bugetul 2026, primul pas spre fonduri europene dedicate

PSD București face un apel direct către executiv, solicitând ca bugetul Ministerului Dezvoltării pentru anul 2026 să includă finanțarea inițială pentru acest program. „Astăzi, în ședința PSD București am discutat despre necesitatea ca bugetul Ministerului Dezvoltării pentru anul 2026 să includă și finanțarea Proiectului Pilot al Programului LIFTpentruVIATA”, a anunțat deputatul Diana Tușa, printr-o postare pe Facebook. Scopul este ca, odată demarat ca proiect pilot național, „Lift pentru Viață” să devină un argument solid pentru obținerea unei linii dedicate de finanțare, prin fonduri europene, în următorul exercițiu financiar comunitar.

Un răspuns la nevoile reale: Accesibilitate și calitate a vieții

Inițiativa vine ca un răspuns la nevoile acute ale multor comunități din România, unde blocurile construite în anii ’60-’70 nu dispun de facilități moderne de acces. Prin asigurarea acestor lifturi, PSD București își propune să crească semnificativ calitatea vieții, în special pentru persoanele în vârstă, cele cu mobilitate redusă și familiile cu copii mici, oferind o soluție concretă la problemele de accesibilitate.

Citeste in continuare

Administratie

Daniela Cîmpean, Președinta CJ Sibiu: „Curajul nu e aplaudat, ci atacat – E un semn că direcția e bună”

Publicat

pe

De

Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a lansat o serie de acuzații directe la adresa celor care blochează reformele, apărând în același timp deciziile premierului Ilie Bolojan. Oficialul sibian subliniază că, deși România vorbește de 35 de ani despre „risipă, hoție și lipsă de responsabilitate în cheltuirea banilor publici”, atunci când cineva chiar încearcă să schimbe aceste lucruri, reacția este „exact cea așteptată: atacuri, zgomot și încercări disperate de a bloca schimbarea.”

„Rețelele” deranjate: Vocile sistemului vechi se aud cel mai tare

Daniela Cîmpean nu se ferește să identifice sursa opoziției. „În momentul în care sunt deranjate rețelele formate în zeci de ani, vocile lor se aud cel mai tare,” afirmă președinta CJ Sibiu. Aceasta deplânge faptul că „curajul nu este aplaudat, ci atacat,” dar transformă această realitate într-un semnal pozitiv. „Tocmai aceste atacuri arată că direcția este cea bună,” conchide Daniela Cîmpean, sugerând că rezistența este, de fapt, o confirmare a eficacității acțiunilor guvernamentale.

Ilie Bolojan: Premierul care nu promite miracole, ci spune adevărul

În centrul apărării sale se află premierul Ilie Bolojan, descris de Daniela Cîmpean ca fiind liderul care „face ceea ce mulți au evitat ani la rând: spune adevărul, ia decizii grele și își asumă costuri politice.” Lăudând pragmatismul șefului Guvernului, președinta CJ Sibiu a adăugat că Bolojan „nu promite miracole, nu vinde iluzii, ci încearcă să pună statul pe picioare – chiar dacă asta deranjează profund vechile obiceiuri.”

Cifrele vorbesc: Un an de reforme, o economie pe cale așezată

Pentru a-și susține argumentele, Daniela Cîmpean a prezentat o serie de date economice concrete, care, în viziunea sa, „sunt clare și nu pot fi ignorate”:

  • Veniturile bugetului general consolidat au atins în 2025 suma de 662,7 miliarde lei, reprezentând o creștere de 15,3% față de anul precedent.
  • Sumele primite de la Uniunea Europeană au înregistrat un nivel istoric, ajungând la 75,9 miliarde lei.
  • Investițiile publice au crescut cu 15,7% față de 2024, atingând 138,2 miliarde lei.
  • Deficitul cash a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 7,65% din PIB, față de 8,67% în 2024.

Aceste cifre, subliniază Daniela Cîmpean, demonstrează o îmbunătățire vizibilă a situației economice, atribuind meritul deciziilor asumate de actuala guvernare.

Miza stabilității României: Cine susține reformele reale?

Președinta Consiliului Județean Sibiu încheie pledoaria printr-un apel la luciditate, arătând că „lumea se schimbă rapid, iar deciziile care contează pentru poziția și stabilitatea României se iau acum.” Potrivit Danielei Cîmpean, momentele dificile clarifică cine „susține reformele reale și cine apără, cu orice preț, un sistem care a trăit prea mult din risipă și lipsă de reguli.” Concluzia este clară: „Direcția corectă nu este întotdeauna confortabilă. Dar este necesară.”

Citeste in continuare

Administratie

Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung

Publicat

pe

De

Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.

Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei

În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.

De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile

Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:

  • Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
  • Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
  • Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
  • Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.

Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Constanța, tărâmul absurdității polițienești: Subalterni hărțuiți pentru o virgulă, sefi absolviți de lege!

Pregătiți-vă pentru o poveste desprinsă parcă dintr-un film prost, dar care, din păcate, este cruda realitate din inima Inspectoratului de...

Exclusivo zi ago

„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv2 zile ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv2 zile ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv2 zile ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv2 zile ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv2 zile ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv3 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv3 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv3 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Exclusiv4 zile ago

Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!

Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...

Exclusiv4 zile ago

Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi

Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...

Exclusiv4 zile ago

SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!

CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv