Connect with us

Administratie

Paradoxurile creșterii PIB

Publicat

pe

La începutul acestui an, am aflat că  PIB-ul României a crescut cu 800% din 2000 până în prezent, ţara noastră fiind campioana Uniunii Europene ca ritm de creştere economică. De ce nu se fac aceste statistici în funcţie de Produsul Intern Net (PIN), că doar toţi suntem obişnuiţi să ne calculăm salariile în funcţie de ce rămâne în mână? Se vede această performanţă a României şi în bunăstarea locuitorilor ţării?

PIB-ul reprezintă valoarea de piață a tuturor produselor, serviciilor destinate consumului, precum și a investițiilor brute care ajung în consumul final, de-a lungul unui an. Majoritatea statelor lumii folosesc PIB-ul ca măsură de bază a prosperităţii, deşi PIN este un indicator mai exact al producţiei naţionale. Statele nu lucrează cu acesta din cauză că este dificil de estimat volumul investiţiilor nete, după ce din brut se scade, de pildă, gradul de uzură al infrastructurii naţionale.

Cum estimezi, de exemplu, gradul de uzură al infrastructurii energetice sau al podurilor? Într-un articol scris pentru Scientific American, economistul laureat cu Nobel, Joseph Stieglitz, scrie că guvernele naţionale pot eșua electoral dacă PIB-ul scade, nefiind deloc surprinzător că acestea se străduiesc continuu să-l crească, cu orice sacrificii și prin orice artificii.

Străduința de a crește PIB-ul nu este același lucru cu efortul depus pentru asigurarea bunăstării unei societăți. PIB-ul nu măsoară, printre altele, starea de sănătate şi nivelul de educație al populaţiei, egalitatea de șanse, starea mediului şi mulți alți indicatori ai calității vieții. Toate acestea devin palpabile când investițiile statului sunt orientate constant către politici publice, în caz contrar manifestându-se o discrepanță majoră între mărimea PIB și nivelul de trai al populație

Guvernul român trage, de ani buni, 90% din dividendele companiilor de stat profitabile, în detrimentul investiţiilor pe care acestea ar trebui să le facă din aceşti bani.

Chiar dacă guvernul distribuie aceşti bani către populaţie, prin pensii şi salarii, cu aport în PIB, produce şi un efect negativ pentru societate: infrastructura energetică se uzează, iar oamenii vor avea de suferit din cauza penelor tot mai dese de curent. Faptul că statul a încasat, în ultimii ani, 90% din dividendele de la Romgaz a împiedicat noi investiţii în procese extractive, România trezindu-se, în iarna anului trecut, în dificultate din cauza sancţiunilor impuse Rusiei.

Joseph Stieglitz spune că artificialitatea PIB-ului face ca acesta nici măcar să nu măsoare sustenabilitatea economiei, indicând la timp dacă aceasta se îndreaptă spre prăpastie. El dă exemplu sistemul de sănătate din SUA, care mereu s-a lăudat cu utilizarea eficientă a paturilor de spital: niciun pat nu are ce căuta în saloane dacă nu este folosit.

În consecință, când SARS-CoV-2 a ajuns în SUA, existau doar 2,8 paturi de spital la 1.000 de persoane, mai puține decât în ​​alte țări avansate, sistemul neputând absorbi creșterea bruscă a pacienților. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât şi încasările statului din impozite şi taxe este mai mare.

Normal ar fi ca, odată cu creşterea susţinută a PIB, să crească şi investiţiile publice ale statului. În plus, deficitul bugetar mare nu face casă bună cu un PIB sănătos, de arătat publicului. Din păcate, în ultimii 23 de ani, statul român a cheltuit compulsiv, dar aceste cheltuieli nu prea s-au regăsit în proiecte publice de amploare. Statul s-a întins chiar mai mult decât îi era plapuma, supravieţuind de la an la an pe deficit: cheltuieli mai mari decât încasări.

De ce nu trăim mai bine, în ciuda creşterii PIB cu 800% în ultimii 23 de ani? În România, guvernele au făcut tot felul de artificii pentru a masca deficitul bugetar, recte cheltuielile risipite pe cu totul altceva decât pe investiţii publice de amploare, menţinându-l în limite plăcute ochiului.

Degeaba creşte PIB-ul accelerat dacă guvernele rămân datoare societăţii cu investiţii în domenii esenţiale, precum sănătatea şi educaţia. Podurile crăpate sau sprijinite cu bârne, starea deplorabilă a căilor ferate, din cauza cărora un tren ajunge de la Bucureşti la Baia-Mare în peste 10 ore, sistemul medical în care pacienţii sunt nevoiţi să-şi cumpere medicamentele singuri când ajung în spital, penuria de medici şi acces limitat la servicii esenţiale în mediul rural și periurban, lipsa autostrăzilor în multe zone ale ţării, starea de lagăr a căminelor de bătrâni etc sunt datorii pe care statul român le are faţă de cetăţenii săi, acumulate de-a lungul timpului.

În baza acestor datorii, asumate din proprie iniţiativă şi din cauza cărora oamenii au avut şi au de suferit, guvernele au menţinut artificial deficitul la un nivel rezonabil ca procent din PIB în ultimii 23 de ani. Un alt mod de manipulare a deficitului bugetar ca procent din PIB, în România, este prin prorogarea legilor.

Legea Educaţiei, intrată în vigoare în 2011, prevedea alocarea a 6% din PIB acestui sector. A fost prorogată an de an, niciodată nefiind alocat acest procent educaţiei. În acelaşi an, 2011, Guvernul Boc şi-a asumat, prin Legea Educaţiei Naţionale, că fiecare copil născut după data intrării în vigoare a legii va primi echivalentul a 500 de euro pentru susţinerea educaţiei sale.

Măsura ar fi trebuit să se aplice începând cu 2013, dar guvernele care s-au perindat la conducerea ţării au prorogat, sistematic, prin ordonanţe de urgenţă, punerea în aplicare a prevederilor care reglementează acordarea sumei menţionate. Toate guvernele care au prorogat prevederile legii au motivat acest lucru prin impactul financiar major pe care îl generează și lipsa de bani din bugetul de stat.

În nota ce a însoțit OUG 226/2020, în faza de proiect, scrie că, numai pentru 2021, ar fi fost nevoie de fonduri publice de circa un miliard de euro, în condițiile în care existau peste 2.000.000 de copii ce ar fi trebuit să primească sprijinul de 500 de euro. Au trecut doi ani de atunci, suma a crescut, însă statul român continuă să rămână dator copiilor.

Încă o datorie pe care Guvernul Ciucă a pasat-o mai departe, la început de an, prin prorogare şi care, probabil, va fi rostogolită şi de Guvernul Ciolacu. Astfel de datorii pot fi enumerate, dar ajungem să le observăm doar atunci când se prăbuşeşte un pod din cauza uzurii sau când locomotivele CFR iau foc sau se decftează în mijlocul câmpului pentru că nu au fost scoase din uz în urmă cu 25-30 de ani.  Ar fi fost minunat dacă deficitul ar fi crescut din cauza investiţiilor publice şi nu din cauza cheltuirii banului public pe cu totul alte lucruri.

Dacă am fi putut calcula Produsul Intern Net, scăzând măcar gradul de uzură al infrastructurii naţionale (educaţie, sănătate, energie etc), probabil că am fi fost la coada clasamentului european.

Paradoxurile creșterii PIB

Simon Kuznets, economist premiat cu Nobel în 1971, a avertizat, în mod repetat, că PIB-ul măsoară doar activitatea pieței și nu trebuie confundat cu un indicator care măsoară bunăstarea socio-economică a oamenilor. Într-un stat precum România în care PIB-ul a tot crescut, dar speranța de viață este a doua cea mai mică din UE, chiar nu ai cum să nu te întrebi care sunt cauzele unei asemenea anomalii.

Paradoxal, într-o ţară cu o populaţie tot mai bolnavă, PIB-ul poate creşte şi datorită cheltuielilor pe care oamenii le fac pentru a-şi cumpăra medicamente sau a plăti operaţii. Chiar dacă jocurile de noroc provoacă dependenţă, la PIB se adaugă sume imense datorită acestei industrii. Exploatarea combustibililor fosili stimulează economia și, deși  arderea acestora accelerează schimbările climatice agravând impactul furtunilor asupra infrastructurii civile, eforturile de reconstrucție se regăsesc tot în PIB.

Dacă venitul clasei mijlocii stagnează, chiar dacă PIB-ul crește, înseamnă că roadele creșterii economice nu sunt împărțite echitabil. Doar pentru că PIB-ul crește, nu înseamnă că nivelul de trai al unei persoane se îmbunătățește. Dacă populația unei țări este pe trend ascendent, acest lucru va împinge PIB-ul în sus, deoarece mai mulți oameni vor cheltui mai mulți bani.

Dar persoanele din acea țară s-ar putea să nu devină mai bogate, ba chiar, în medie, este posibil să devină mai sărace. (L. Anghel).

Administratie

Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”

Publicat

pe

De

Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.

Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu

Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.

Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.

„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.

Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”

Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.

„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.

Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.

Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori

Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.

„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.

Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.

„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”

În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.

„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.

Citeste in continuare

Administratie

Aproape 484.000 de țigarete, descoperite într-un camion la Calafat. Șoferul bulgar a fost arestat preventiv

Publicat

pe

De

Marfa de contrabandă era ascunsă printre alte bunuri transportate

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit 483.960 de țigarete ascunse într-un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Captura a fost realizată în urma unei acțiuni desfășurate împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, controlul a avut loc în parcarea din apropierea Stației de Taxare a podului Calafat–Vidin, în cadrul unei acțiuni de tip „BLITZ”.

Camionul circula pe ruta Bulgaria–România

Pentru verificări a fost selectat un ansamblu rutier format din cap tractor și semiremorcă, înmatriculat în Bulgaria, care se deplasa pe ruta Bulgaria–România.

La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 48 de ani. Conform documentelor prezentate autorităților, acesta transporta bunuri diverse. Compartimentul destinat mărfurilor nu avea aplicat sigiliu vamal.

În urma extinderii verificărilor, polițiștii au identificat mai multe cutii de carton ascunse printre mărfurile transportate. În interiorul acestora se aflau pachete de țigarete inscripționate cu timbru de acciză bulgăresc.

Șoferul nu a putut prezenta documente care să ateste proveniența produselor.

Valoarea țigaretelor, estimată la peste 725.000 de lei

Inventarierea mărfii a indicat un total de 24.198 de pachete, respectiv 483.960 de țigarete. Valoarea estimată a produselor se ridică la aproximativ 725.940 de lei.

Cercetările au fost preluate de lucrătorii Biroului de Prevenire, Combatere a Migrației Ilegale și Traficului de Migranți din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, care urmează să stabilească întreaga situație de fapt.

Șoferul, arestat preventiv pentru 30 de zile

În acest caz, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru deținerea, în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României, a unor produse accizabile supuse marcării, fără marcaje sau cu marcaje necorespunzătoare ori false, peste limita legală de 10.000 de țigarete.

Cetățeanul bulgar a fost reținut pentru 24 de ore, după care a fost prezentat Judecătoriei Calafat cu propunere de arestare preventivă.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Calafat a admis propunerea și a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile. Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj.

Controale permanente pentru combaterea ilegalităților la frontieră

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni specifice, în colaborare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.

Activitățile au loc în contextul aplicării acquis-ului Schengen și urmăresc securizarea frontierelor, protejarea intereselor României și ale Uniunii Europene, precum și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Acuzațiile formulate fac obiectul cercetărilor, iar persoana beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare.

Citeste in continuare

Administratie

Turul Ciclist al României 2026 trece prin Păulești. Restricții și recomandări pentru participanții la trafic

Publicat

pe

De

Comuna Păulești, inclusă în etapa Brașov–Ploiești

Comuna Păulești va fi inclusă în traseul celei de-a patra etape a Turului Ciclist al României 2026, programată sâmbătă, 12 septembrie. Etapa va conecta Brașovul de Ploiești, iar caravana competiției va traversa și o porțiune din teritoriul localității prahovene.

Anunțul a fost făcut de primarul comunei Păulești, Tudor Sandu, care le-a transmis locuitorilor recomandări pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv.

Recomandări pentru intervalul 12:30–14:30

Pentru protejarea cicliștilor și pentru fluidizarea traficului, autoritățile recomandă evitarea deplasărilor pe DJ 102, în intervalul orar 12:30–14:30.

Sectorul vizat este cuprins între zona Calea Ferată Găgeni și sensul giratoriu Păulești, pe direcția către Ploiești.

În această perioadă, participanții la trafic sunt sfătuiți să evite utilizarea pe tronsonul menționat a următoarelor mijloace de deplasare:

  • biciclete;
  • trotinete;
  • vehicule și mijloace similare;
  • căruțe și alte atelaje.

Poliția și echipele de ordine, prezente pe traseu

Primăria Păulești le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să respecte indicațiile polițiștilor, precum și ale personalului de ordine aflat pe traseul competiției.

Respectarea recomandărilor este necesară pentru prevenirea incidentelor și pentru ca etapa să se desfășoare în condiții cât mai bune, atât pentru sportivi, cât și pentru locuitorii și participanții la trafic din zonă.

Localnicii, invitați să susțină cicliștii

Pe lângă recomandările privind traficul, autoritățile îi invită pe locuitorii comunei să iasă pe traseu și să îi încurajeze pe sportivi.

„Păuleștiul face parte din spectacolul Turului României!”, a transmis primarul Tudor Sandu, potrivit anunțului publicat de Primăria comunei Păulești, mulțumindu-le cetățenilor pentru înțelegere și colaborare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusiv21 de ore ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusiv21 de ore ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv2 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv2 zile ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv2 zile ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv3 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv3 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv3 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv4 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv5 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv5 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv5 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv6 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv