Anchete
Cati avocati sunt acuzati pe nedrept? Multi. Ii apara organele profesionale? Nu.
Cei din cauza carora mor pe bune oameni, trebuie sa raspunda! Dupa cum va spuneam, de pe 10 mai nu am mai vrut sa stiu de nimic. Insa, ceea ce i s-a intamplat unei colege (Dumnezeu sa o odihneasca in pace!) este unul dintre motivele pentru care m-am hotarat sa scriu public din nou. O poveste de viata cutremuratoare. Numai daca nu esti om, nu te impresioneaza.
Ca in multe alte dosare, colega noastra, avocat, si alti cetateni, a fost pusa sub acuzatie penala pe inventia unui procuror. Pe scurt, se pare ca se facuse niste trafic de influenta si se platisera niste bani pentru certificatele de revolutionar cu rol determinant. Erau 2 comisii: o comisie guvernamentala (din care facea parte colega avocat) si o comisie parlamentara care solutiona contestatiile. Traficul, mita si ce o mai fi fost s-a dat la comisia de contestatii, parlamentara, ca doar acolo ramanea definitiva decizia. Insa, procurorul i-a facut „scapati” pe cei din comisia parlamentara si i-a acuzat pe nedrept pe cei din comisia guvernamentala, facand trimitere la „comisia”. Care? Nu conta.
Si uite asa, niste oameni au fost acuzati, tarati prin instante, arestati preventiv, arestati la domiciliu. O alta inculpata in dosar era tot femeie, tot avocat, singura, cu copil mic, retinuta, arestata preventiv initial, cu protectia copilului chemata sa ia copilul. 7 ani. 7 ani de chin din viata unor oameni. Unii dintre ei le si cerusera avocatilor care ii aparau sa faca un calcul estimativ al inchisorii la care ar fi fost condamnati, ca nu mai credeau in nimeni si nimic. Daca iti poveste un avocat care a fost aparator in dosar despre el si parcursul lui, te ingrozesti.
Norocul lor (pentru scurta durata) ca la Curtea de Apel Bucuresti, judecatorul primei instante, intrat al nspelea in dosar, a acceptat sa asculte precizarile ca erau 2 comisii (una guvernanentala si una parlamentara), ca pana atunci se vorbea numai de comisia si punct. Declarau martorii, li se punea intrebari deapre comisie, insa nu se preciza care dintre ele, lasandu-se sa se creada ca era vorba de comisia guvernamentala (din care facea parte colega), nu cea parlamentara, despre care vorbea martorul. Achitati in fond. La ICCJ, au stat cu sufletul indoit, ca si acolo e o loterie. Prea multi condamnati dupa achitare la fond, fara sa fi savarsit infractiuni. Dupa 7 ani de chin achitati definitiv.
Insa, un alt inculpat din dosar (si el membru al comisiei guvernamentale si acuzat pe nedrept, nu a mai apucat sa afle solutia). A murit cu cateva zile inainte de a afla solutia de achitare. Colega, avocat, a apucat sa afle solutia de achitare definitiva, insa a murit dupa cateva zile. Era gravida, trebuia sa nasca maine, fusese programata la cezariana. Cu 4 zile inainte i s-a facut rau si a chemat salvarea. A venit SMURD ul, numai cu asistenta, fara medic. Nu a fost in stare sa ii faca o electrocardiograma. Au plimbat-o printre spitale. Gravida in 9 luni fiind, au dus-o initial la un spital, Fundeni, care nu avea noaptea ginecologie si neonatologie, apoi la Floreasca unde a fost prea tarziu. Colega, avocat, a murit. Insa, din cauza plimbatului printre spitale, fetita ei, a stat in burta 5 ore fara oxigen. Nu se stie care va fi soarta ei.
Dupa 7 ani de acuzatii inventate, au murit doi inculpati din dosar (unul nu a mai apucat sa afle solutia de achitare, altul la scurt timp). Au avut impact asupra starii lor de sanatate acuzatiile nefondate si inventate? Da. La justitia penala din ziua de azi, cand stii ca solutia e o loterie, indiferent ca nu ai savarsit nicio fapta penala, tararea a cativa ani prin instanta, cu sabia deasupra capului ca iti poti pierde libertatea, te afecteaza al naiba de tare. Cati oameni au murit inainte sa afle solutia definitiva de achitare? Foarte multi. Cati oameni nevinovati au murit in puscarie, la scurt timp dupa incarcerare? Foarte multi. Cine a raspuns pentru aceste abuzuri si acuzatii nefondate? Nimeni. Procurorii abuzatori o duc bine-mersi, incaseaza leafa. (Iar, in cazul celor condamnati pe nedrept, judecatorii care i-au condamnat pe „povesti” isi iau leafa sau pensia).
Cati cetateni au murit ca au fost plimbati printre spitale, din cauza unor protocoale aberante? Multi. Cati copii nu au avut o sansa sa supravietuiasca sau au ramas cu sechele pe viata din cauza asta? Multi. Cine raspunde? Nimeni. Ce se schimba? Nimic. Toti cei raspunzatori, legal sau moral sau pentru simplu fapt ca s-a intamplat in ograda lor de „sefi”, trebuie sa isi dea demisia. Colega avocat acuzata pe nedrept. Ce a facut Baroul Bucuresti sa o apere? Nimic. Ce a facut UNBR sa o apere? Nimic. Cati avocati sunt acuzati pe nedrept? Multi. Ii apara organele profesionale? Nu.
Iau vreo pozitie publica organele profesiei cu privire la abuzurile savarsite impotriva avocatilor? Nu. (In cazuri extrem de rare si numai dupa multe presiuni sau dupa ce reactioneaza intai foarte multi avocati individual, „binevoiesc” sa ia pozitie. Iar daca iau vreo pozitie, isi cer si scuze in comunicat ca a iesit cazul in public, „ca scade increderea in justitie”, care nu exista. Voi scrie si despre asta. Sau, mai mult, daca cumva misca un pai, te fac sa te simti obligat fata de ei, de parca nu asta le este obligatia morala si profesionala, ca de aia si-au asumat calitatea de reprezentant al avocatilor).
Iar avocatii ii voteaza pe aceiasi. Intr-o proportie covarsitoare au fost alese sau s-au reales singure aceleasi persoane care nu au facut nimic pentru profesie si avocati si nici pentru apararea ei. Se pare ca suntem batuti in cap. Urmeaza alegerile pentru Baroul Bucuresti. S-au aranjat lucrurile sa iasa tot aia care trebuie, cu toata gasca lor, care nu au facut nimic pentru profesie si avocati, dar in an electoral se dau mari ca au aruncat un os avocatilor nesemnificativ (iar in anii de mandate au vandut tot porcul) si parca vad ca avocatii sunt atat de orbi incat vor accepta sa iasa tot aia (pe bune sau nebune, prin frauda, ca sunt multe indicii ca se pregateste o mare fraudare a alegerilor, Consiliul Baroului Bucuresti modificand deciziile ca sa iasa cum trebuie pentru cine trebuie).
Avocatii care au probleme, sunt abuzati, nici prin gand nu le trece sa ceara ajutor la Barou sau UNBR. De ce? Pentru ca stiu ca nu ii ajuta nimeni, ba mai mult, poate se trezesc si suspendati. Pe grupurile de avocati, sa vedeti „mancatorie”. De abia asteapta sa apara vreo stire despre un avocat acuzat. Sa vedeti cum isi dau cu parerea, fara sa aiba habar de situatia de fapt sau de actele dosarului. Se mananca ca ulii. Cred ca poti sa ii numeri pe degete pe avocatii care zic: cum putem sa ne ajutam colegul/a?
O sa va spun de ce scriu si despre asta, Baroul Bucuresti si UNBR si cum au reusit ei, cei cu nspe mandate si salvatorii profesiei sa o puna in cap. Colega avocat, acuzata pe nedrept, achitata definitiv si decedata a fost avocat activ si cotizant la Casa de Pensii a Avocatilor (de asigurari a avocatilor), aproape 15 ani. Aproape 15 ani a cotizat luna de luna, in mod obligatoriu, sub sanctiunea suspendarii (a „donat” la fond niste zeci de mii de lei). A murit, dar ce sa vezi? Niciun ajutor pentru inmormantare. I s-a „multumit” frumos ca a donat 15 ani la CAA. Au apelat colegii ca sa se acorde o suma pentru inmormantare. Situatia financiara a ei si familiei ei nu era deloc grozava si mai mult, nimeni nu se astepta la o inmormantare (cu toate cheltuielile aferente, loc de veci, etc).
Dar ce sa vezi? Nu mai e activa. Dar ce sa vezi? Nu se poate ca nu ne lasa legea. Dar ce sa vezi? Sa vina cu certificatul de deces in original. (Idiot sa fii cand omul nici nu se raci si e in morga, iar copilul in incubator la alt spital, tu sa ceri sa se prezinte la sediul Baroului Bucuresti cu certificatul de deces in original). Dar ce sa vezi? Nu putem sa dam nimic, sa vina dupa ce ii da statul ajutorul de deces, sa ii dam noi diferenta, daca e cazul. Ce treaba are „statul” cu ajutorul avocatului? Ajutor de la stat, mai mic, ia orice membru al familiei celui decedat si neasigurat. Pai noi cotizam la un fond de pensii separat, obligati fiind, ca daca nu, suntem suspendati. Ce se intampla daca murim, inainte de a indeplini conditiile de pensionare? Bine ca te-ai dus, ca ne-ai donat si nu mai esti o „cheltuiala” pentru fond.
Si toate astea ca urmare a „legii”. Lege cu care se lauda „salvatorii” profesiei, politicieni, care au functii in profesie si vor si mai multe functii ca sa o faca praf. Dar, batuti in cap fiind, inghitim toate gogosile care ni se vand. Insa, realitatea este crunta. (Pana la urma au facut avocatii cheta, zecile de mii de lei cotizate de colega avocat decedata au ramas „donatie” la casa de pensii a avocatilor. C-asa e „legea” salvatorilor profesiei). Multi veti crede poate ca nu era momentul sa scriu, ca nu se face, ca nu e nici ingropata. Insa, de aia nu se intampla nimic, pentru ca mereu gasim scuze, ca nu azi, ca nu maine si nu mai comentam si nu mai facem nimic niciodata.
E un avocat. E unul dintre noi. Oricand poate fi oricare dintre noi in aceeasi situatie. Va impresioneaza ce i s-a intamplat colegei? Poate sa i se intample oricaruia dintre noi in orice moment. E posibil ca multora dintre noi sa li se fi intamplat deja. Insa, habar nu avem. Chiar daca am aflat, am zis toti „vai, sarmanul/a” si am trecut mai departe. Sa nu lasam ca moartea colegei sa fie in zadar. Cei vinovati sa raspunda! Cei nepasatori sa dispara dintre falsii reprezentanti! Legea sa se schimbe! Poate asa, va pleca mai linistita din lumea asta. Dumnezeu sa o odihneasca in pace si sa vegheze asupra fetitei ei!
Elena Radu
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 15 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 15 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



