Nu exista vreo sansa ca noile modificari pentru pensiile magistratilor, aparute in tabelul cu amendamente care circula prin mediile juridice, sa treaca de Curtea Constitutionala a Romaniei, dezvaluie Lumea Justitiei. Teoretic nu exista, caci la ce se intampla in Romania ne putem astepta la orice. Mai exact, o buna parte din amendamentele propuse, ca urmare a deciziei CCR din 2 august 2023 care a declarat neconstitutional proiectul initial pentru taierea pensiilor magistratilor, sunt la randul lor neconstitutionale. Si nu o spunem noi, ci asta este opinia generala in randul sistemului judiciar. Evident, in momentul de fata nu discutam decat despre niste amendamente care, desi din cate am auzit noi au fost gandite la Comisia de munca din Camera Deputatilor, nu au fost asumate oficial de coalitia de guvernare. Probabil este doar un draft, care va mai suferi ceva schimbari.

In mediile juridice circula un tabel cu amendamente la Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a anexelor nr.1-3 la aceasta, precum si a legii in ansamblul sau. Tabelul nu a fost deocamdata asumat oficial, dar din informatiile noastre ar fi fost lucrat la Comisia de munca din Camera Deputatilor.

Conform noilor modificari propuse, varsta de pensionare a magistratilor va creste obligatoriu la 60 de ani, dar nu de acum, ci din 2035, fiind obligatorie si o vechime de 25 de ani doar in magistratura. Deci cine face 25 de ani in magistratura pana la 31 decembrie 2034 se poate pensiona indiferent de varsta.

Mai exact, la acest capitol amendamentele stabilesc urmatoarele:

“Art. 211 alin. 1 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor – Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei de pensionare de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare decat 100% din venitul net din ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.

(…)

Art. III – Prin exceptie de la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), care indeplinesc pana la data de 31 decembrie 2034 conditia de vechime de minimum 25 de ani realizata numai in aceste functii se pot pensiona si beneficia de pensia de serviciu, indiferent de varsta. La calculul acestei vechimi, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. II.

(2) Incepand cu 1 ianuarie 2035, personalul prevazut la alin. (1) se poate pensiona si beneficiaza de pensia de serviciu daca indeplineste si conditia de varsta de minimum 47 de ani si 6 luni. Aceasta varsta de pensionare creste cu cate 6 luni in fiecare an calendaristic, pana la atingerea varstei de pensionare de 60 de ani prevazuta la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2004”.

Vechimea din alte profesii ramane o problema

O problema nerezolvata va fi insa in continuare luarea in calcul a vechimii din alte profesii necesara pensionarii. In acest sens, se propune o vechime maxima de doar cinci ani, aspect care va face ca, in mod incorect, judecatori si procurori care aveau, spre exemplu, inca o luna sau doua luni pana sa iasa la pensie, sa fie nevoiti sa mai ramana inca doi ani in sistem. Ceea ce este profund incorect, avand in vedere situatiile in care colegi de-ai acestora au iesit de curand la pensie (pana la intrarea in vigoare a legii) cu o vechime din alte profesii mai mare de cinci ani. Cea mai buna varianta, din punctul nostru de vedere, ar consta in scaderea treptata a vechimii in alte profesii care sa fie luata in considerare, nu impunerea brusca a unei limite de cinci ani.

Iata amendamentuul privind vechimea din alte profesii juridice:

“Art. II – Pentru personalul prevazut la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru care conditia de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu se determina, potrivit legii anterioare, prin luarea in considerare si a vechimii in alte functii decat cele prevazute de art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, astfel cum a fost modificat si completat potrivit prezentei legi, in calculul vechimii de cel putin 25 de ani se ia in considerare si o perioada de cel mult 5 ani de vechime in acele functii”.

Fara recalculare si supraimpozitare

Pe de alta parte, observam ca se renunta la dispozitiile privind recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata. Totusi, nicio pensie nu va putea depasi venitul unui magistrat aflat in activitate.

Noul amendament are urmatoarea forma:

„Art. IV – (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu poate fi mai mare decat 100% din venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Pentru persoanele care au pensii de serviciu stabilite in baza unor decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu cate 1%.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si deciziilor de pensionare emise dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi in baza unor cereri inregistrate la casele de pensii inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

(3) In vederea aplicarii prezentului articol, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, casele de pensii competente solicita angajatorilor, pentru toate persoanele vizate de acest articol, adeverinte privind venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

(4) Decizia de pensionare emisa sau care se va emite se completeaza, in sensul mentionarii in cadrul acesteia a venitului net prevazut la alin. (3)”.

Nu in ultimul rand, conform tabelului, se renunta la prevederea care stabilea supraimpozitarea pensiilor magistratilor cu 15% pe partea de necontributivitate, si care depasea salariul mediu net brut.

Amintim ca premierul Marcel Ciolacu a anuntat convocarea Parlamentului intr-o sesiune extraordinara pentru adoptarea unui nou proiect de lege privind pensiile magistratilor, care sa fie in acord cu decizia CCR. (Irinel I.).

* Cititi aici tabelul cu modificarile la pensiile magistratilor