Anchete
Cati avocati sunt acuzati pe nedrept? Multi. Ii apara organele profesionale? Nu.
Cei din cauza carora mor pe bune oameni, trebuie sa raspunda! Dupa cum va spuneam, de pe 10 mai nu am mai vrut sa stiu de nimic. Insa, ceea ce i s-a intamplat unei colege (Dumnezeu sa o odihneasca in pace!) este unul dintre motivele pentru care m-am hotarat sa scriu public din nou. O poveste de viata cutremuratoare. Numai daca nu esti om, nu te impresioneaza.
Ca in multe alte dosare, colega noastra, avocat, si alti cetateni, a fost pusa sub acuzatie penala pe inventia unui procuror. Pe scurt, se pare ca se facuse niste trafic de influenta si se platisera niste bani pentru certificatele de revolutionar cu rol determinant. Erau 2 comisii: o comisie guvernamentala (din care facea parte colega avocat) si o comisie parlamentara care solutiona contestatiile. Traficul, mita si ce o mai fi fost s-a dat la comisia de contestatii, parlamentara, ca doar acolo ramanea definitiva decizia. Insa, procurorul i-a facut „scapati” pe cei din comisia parlamentara si i-a acuzat pe nedrept pe cei din comisia guvernamentala, facand trimitere la „comisia”. Care? Nu conta.
Si uite asa, niste oameni au fost acuzati, tarati prin instante, arestati preventiv, arestati la domiciliu. O alta inculpata in dosar era tot femeie, tot avocat, singura, cu copil mic, retinuta, arestata preventiv initial, cu protectia copilului chemata sa ia copilul. 7 ani. 7 ani de chin din viata unor oameni. Unii dintre ei le si cerusera avocatilor care ii aparau sa faca un calcul estimativ al inchisorii la care ar fi fost condamnati, ca nu mai credeau in nimeni si nimic. Daca iti poveste un avocat care a fost aparator in dosar despre el si parcursul lui, te ingrozesti.
Norocul lor (pentru scurta durata) ca la Curtea de Apel Bucuresti, judecatorul primei instante, intrat al nspelea in dosar, a acceptat sa asculte precizarile ca erau 2 comisii (una guvernanentala si una parlamentara), ca pana atunci se vorbea numai de comisia si punct. Declarau martorii, li se punea intrebari deapre comisie, insa nu se preciza care dintre ele, lasandu-se sa se creada ca era vorba de comisia guvernamentala (din care facea parte colega), nu cea parlamentara, despre care vorbea martorul. Achitati in fond. La ICCJ, au stat cu sufletul indoit, ca si acolo e o loterie. Prea multi condamnati dupa achitare la fond, fara sa fi savarsit infractiuni. Dupa 7 ani de chin achitati definitiv.
Insa, un alt inculpat din dosar (si el membru al comisiei guvernamentale si acuzat pe nedrept, nu a mai apucat sa afle solutia). A murit cu cateva zile inainte de a afla solutia de achitare. Colega, avocat, a apucat sa afle solutia de achitare definitiva, insa a murit dupa cateva zile. Era gravida, trebuia sa nasca maine, fusese programata la cezariana. Cu 4 zile inainte i s-a facut rau si a chemat salvarea. A venit SMURD ul, numai cu asistenta, fara medic. Nu a fost in stare sa ii faca o electrocardiograma. Au plimbat-o printre spitale. Gravida in 9 luni fiind, au dus-o initial la un spital, Fundeni, care nu avea noaptea ginecologie si neonatologie, apoi la Floreasca unde a fost prea tarziu. Colega, avocat, a murit. Insa, din cauza plimbatului printre spitale, fetita ei, a stat in burta 5 ore fara oxigen. Nu se stie care va fi soarta ei.
Dupa 7 ani de acuzatii inventate, au murit doi inculpati din dosar (unul nu a mai apucat sa afle solutia de achitare, altul la scurt timp). Au avut impact asupra starii lor de sanatate acuzatiile nefondate si inventate? Da. La justitia penala din ziua de azi, cand stii ca solutia e o loterie, indiferent ca nu ai savarsit nicio fapta penala, tararea a cativa ani prin instanta, cu sabia deasupra capului ca iti poti pierde libertatea, te afecteaza al naiba de tare. Cati oameni au murit inainte sa afle solutia definitiva de achitare? Foarte multi. Cati oameni nevinovati au murit in puscarie, la scurt timp dupa incarcerare? Foarte multi. Cine a raspuns pentru aceste abuzuri si acuzatii nefondate? Nimeni. Procurorii abuzatori o duc bine-mersi, incaseaza leafa. (Iar, in cazul celor condamnati pe nedrept, judecatorii care i-au condamnat pe „povesti” isi iau leafa sau pensia).
Cati cetateni au murit ca au fost plimbati printre spitale, din cauza unor protocoale aberante? Multi. Cati copii nu au avut o sansa sa supravietuiasca sau au ramas cu sechele pe viata din cauza asta? Multi. Cine raspunde? Nimeni. Ce se schimba? Nimic. Toti cei raspunzatori, legal sau moral sau pentru simplu fapt ca s-a intamplat in ograda lor de „sefi”, trebuie sa isi dea demisia. Colega avocat acuzata pe nedrept. Ce a facut Baroul Bucuresti sa o apere? Nimic. Ce a facut UNBR sa o apere? Nimic. Cati avocati sunt acuzati pe nedrept? Multi. Ii apara organele profesionale? Nu.
Iau vreo pozitie publica organele profesiei cu privire la abuzurile savarsite impotriva avocatilor? Nu. (In cazuri extrem de rare si numai dupa multe presiuni sau dupa ce reactioneaza intai foarte multi avocati individual, „binevoiesc” sa ia pozitie. Iar daca iau vreo pozitie, isi cer si scuze in comunicat ca a iesit cazul in public, „ca scade increderea in justitie”, care nu exista. Voi scrie si despre asta. Sau, mai mult, daca cumva misca un pai, te fac sa te simti obligat fata de ei, de parca nu asta le este obligatia morala si profesionala, ca de aia si-au asumat calitatea de reprezentant al avocatilor).
Iar avocatii ii voteaza pe aceiasi. Intr-o proportie covarsitoare au fost alese sau s-au reales singure aceleasi persoane care nu au facut nimic pentru profesie si avocati si nici pentru apararea ei. Se pare ca suntem batuti in cap. Urmeaza alegerile pentru Baroul Bucuresti. S-au aranjat lucrurile sa iasa tot aia care trebuie, cu toata gasca lor, care nu au facut nimic pentru profesie si avocati, dar in an electoral se dau mari ca au aruncat un os avocatilor nesemnificativ (iar in anii de mandate au vandut tot porcul) si parca vad ca avocatii sunt atat de orbi incat vor accepta sa iasa tot aia (pe bune sau nebune, prin frauda, ca sunt multe indicii ca se pregateste o mare fraudare a alegerilor, Consiliul Baroului Bucuresti modificand deciziile ca sa iasa cum trebuie pentru cine trebuie).
Avocatii care au probleme, sunt abuzati, nici prin gand nu le trece sa ceara ajutor la Barou sau UNBR. De ce? Pentru ca stiu ca nu ii ajuta nimeni, ba mai mult, poate se trezesc si suspendati. Pe grupurile de avocati, sa vedeti „mancatorie”. De abia asteapta sa apara vreo stire despre un avocat acuzat. Sa vedeti cum isi dau cu parerea, fara sa aiba habar de situatia de fapt sau de actele dosarului. Se mananca ca ulii. Cred ca poti sa ii numeri pe degete pe avocatii care zic: cum putem sa ne ajutam colegul/a?
O sa va spun de ce scriu si despre asta, Baroul Bucuresti si UNBR si cum au reusit ei, cei cu nspe mandate si salvatorii profesiei sa o puna in cap. Colega avocat, acuzata pe nedrept, achitata definitiv si decedata a fost avocat activ si cotizant la Casa de Pensii a Avocatilor (de asigurari a avocatilor), aproape 15 ani. Aproape 15 ani a cotizat luna de luna, in mod obligatoriu, sub sanctiunea suspendarii (a „donat” la fond niste zeci de mii de lei). A murit, dar ce sa vezi? Niciun ajutor pentru inmormantare. I s-a „multumit” frumos ca a donat 15 ani la CAA. Au apelat colegii ca sa se acorde o suma pentru inmormantare. Situatia financiara a ei si familiei ei nu era deloc grozava si mai mult, nimeni nu se astepta la o inmormantare (cu toate cheltuielile aferente, loc de veci, etc).
Dar ce sa vezi? Nu mai e activa. Dar ce sa vezi? Nu se poate ca nu ne lasa legea. Dar ce sa vezi? Sa vina cu certificatul de deces in original. (Idiot sa fii cand omul nici nu se raci si e in morga, iar copilul in incubator la alt spital, tu sa ceri sa se prezinte la sediul Baroului Bucuresti cu certificatul de deces in original). Dar ce sa vezi? Nu putem sa dam nimic, sa vina dupa ce ii da statul ajutorul de deces, sa ii dam noi diferenta, daca e cazul. Ce treaba are „statul” cu ajutorul avocatului? Ajutor de la stat, mai mic, ia orice membru al familiei celui decedat si neasigurat. Pai noi cotizam la un fond de pensii separat, obligati fiind, ca daca nu, suntem suspendati. Ce se intampla daca murim, inainte de a indeplini conditiile de pensionare? Bine ca te-ai dus, ca ne-ai donat si nu mai esti o „cheltuiala” pentru fond.
Si toate astea ca urmare a „legii”. Lege cu care se lauda „salvatorii” profesiei, politicieni, care au functii in profesie si vor si mai multe functii ca sa o faca praf. Dar, batuti in cap fiind, inghitim toate gogosile care ni se vand. Insa, realitatea este crunta. (Pana la urma au facut avocatii cheta, zecile de mii de lei cotizate de colega avocat decedata au ramas „donatie” la casa de pensii a avocatilor. C-asa e „legea” salvatorilor profesiei). Multi veti crede poate ca nu era momentul sa scriu, ca nu se face, ca nu e nici ingropata. Insa, de aia nu se intampla nimic, pentru ca mereu gasim scuze, ca nu azi, ca nu maine si nu mai comentam si nu mai facem nimic niciodata.
E un avocat. E unul dintre noi. Oricand poate fi oricare dintre noi in aceeasi situatie. Va impresioneaza ce i s-a intamplat colegei? Poate sa i se intample oricaruia dintre noi in orice moment. E posibil ca multora dintre noi sa li se fi intamplat deja. Insa, habar nu avem. Chiar daca am aflat, am zis toti „vai, sarmanul/a” si am trecut mai departe. Sa nu lasam ca moartea colegei sa fie in zadar. Cei vinovati sa raspunda! Cei nepasatori sa dispara dintre falsii reprezentanti! Legea sa se schimbe! Poate asa, va pleca mai linistita din lumea asta. Dumnezeu sa o odihneasca in pace si sa vegheze asupra fetitei ei!
Elena Radu
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



