Exclusiv
Constituirea unei grupari de crima organizata chiar la varful M.A.I. si IPJ Prahova pentru a servi intereselor dolosive ale politicului, intereselor dolosive ale chestorului sef Eduard Miritescu si ale membrilor care au aderat la aceasta grupare (III)
In articolele anterioare va dezvaluiam situatia împuternicirilor din cele mai importante structuri din IPJ Prahova efectuate cu sprijinul si la ordinul chestorului Eduard Mirițescu in vederea constituirii unei grupari de crima organizata chiar in interiorul M.A.I. pentru a servi intereselor dolosive ale politicului, intereselor dolosive ale lui Eduard Miritescu si a membrilor care au aderat pe parcurs la acesta grupare.
Va dezvaluiam cum interesele celor mentionati in acel articol s-au reunit cu interesele absconse ale gruparii de criminalitate economico – financiara organizata din care face parte si edilul PSD-ist Andrei Volosevici, grupare sprijinita si aparata de la varful M.A.I., chiar de catre comisarul Eduard Miritescu.
Am promis ca, incepand cu numarul viitor, ziarul Incisiv de Prahova va va dezvalui cine sunt personajele in cauza si ce personaje politice au in spate care sunt protejate de catre Eduard Miritescu si gruparea de crima organizata creata in in teriorul MAI.
Am precizat ca o sa incepem cu cel mai neainsemnat membru din aceasta grupare de crima organizata, cu numitul Balaban Mihai ce este posesorul mai multor dosare penale pentru furturi de masa lemnoasa si produse petroliere, precum si parlamentarul care se afla in spatele sau (si acesta, la randul sau cu un schelet mai mare ascuns in dulapul personal).
Reamintim ca in unul dintre articolele precedente am dezvaluit urmatoarele:
„Sambata, 22 iulie, la barul detinut de Balaban, pe raza localitatii, acesta i-a anuntat pe toti clientii prezenti ca a trimis politia LA ACEASTA SOCIETATE si ca o va inchide. Pentru ca are in spate un deputat puternic din Prahova si pe seful Politiei Ploiesti.”
Acesta este motivul pentru care am declarat public ca vom incepe dezvaluirile cu cine sunt membrii crimei organizate protejate de mafia din MAI creata de Eduard Miritescu, urmand sa continuam cu anumiti consilieri locali din Targsor implicati si continuand cu un alt parlamentar care a amenintat cu PISTOLUL.
Da, ati citit bine, un parlamentar roman a amenintat cu pistolul pe considerentul ca este protejat de crima organizata creata in interiorul M.A.I. de catre Eduard Miritescu.
Datele de ultima ora intrate in posesia Redactiei Incisiv de Prahova confirma in TOTALITATE cele dezvaluite de noi, in sensul ca se va „intocmi” o noua „descindere” la firma mentinata,
Vom reveni. (Cristina T.).
N.R – In dezvaluirile noastre, incepand de maine, dezvaluiri care va vor cutremura, va garantam, ca cel putin mafia din IPJ Prahova, MAI, si alte structuri care au acaparat aceasta grupare de criminalitate economico – financiara organizata, reiteram , va GARATAM ca vor avea ca efect un sesism/cutremur in acest sistem de siguranta nationala, indiferent de presiunile parlamentarului santajist si PISTOLAR! Pe langa ce am promis ca va vom dezvalui, ca bonus, majoritatea „matrapazlacurile” efectuate de cei doi sefi numiti de mafie in posturile de Sef interimar al Politiei Municipiului Ploiesti si sef al DGA Prahova. Cu aceasta ocazie o sa realizam, impreuna, cu probe, si/sau cu documente audio – video – ce caracatita conduce Urbea lui Caragiale!
In afara de ce am promis ca va vom dezvalui vom veni cu probe cum a actionat numitul Alexandru Frangulea in activitatea sa de sef pe cand activa ca „sef ” la SERVICIUL ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE: Controale comandate de mafie atat la firmele de deseuri, cat si la cele cu obiect de activitate specializate pentru executarea jocurilor de artificii profesionale de interior si de exterior, artificii nunti, etc. Totul – va GARANTAM cu probe si declaratii – nu pe „ochi frumosi”. Upssss…
Vom ajunge si la deputatii Romaniei, unii dintre ei care sunt nasi de cununie (la una dintre ele, cununii) cu un membru „marcant” din aceasta grupare de criminalitate economico-financiara organizata din care face parte si primarul Andrei Volosevici, membru legat „ombilical” de Eduard Miritescu, Andrei Volosevici si nasicul sau de cununie, un parlamentar roman! Maine, in EXCLUSIVITATE!
Exclusiv
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii”
În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i se predică la televizor: a sunat la 112.
Un sătean vede arderi masive, fum gros, risc de incendiu la gospodării. Sună la Poliția Băicoi, convins că statul o să sară, cu sirenă cu tot, să-l ajute.
Ce vine, conform relatării sale?
- Polițiști de la Băicoi + polițiști locali din Scorțeni.
- Nici mare interes pentru ce arde, nici pentru noxe, nici pentru case.
- În schimb, mare interes pentru „obrăznicia” omului care a îndrăznit să deranjeze.
Mesajul, după cum îl povestește săteanul, e simplu și „pedagogic”:
- „Pentru atâta ne-ați deranjat?”
- „Asta nu e urgență.”
- Traducere: data viitoare, lasă să ardă, nu mai suni.
Finalul lecției de „educație civică”: în loc de „vă mulțumim pentru spiritul civic”, cetățeanul se trezește, spune el, cu o amendă sănătoasă. Sunat la 112? Bravo, ia și plătește.
Body-cam la buton, adevărul pe silențios (aici)
Același cetățean susține că body-cam-urile, acele icoane moderne ale „transparenței”, au funcționat așa:
- oprite când discuțiile deveneau jenante,
- pornite când trebuia să „dea bine la dosar”,
- folosite mai mult ca decor, nu ca dovadă completă.
Camerele nu ar fi surprins:
- toată discuția,
- lipsa de măsuri reale,
- atitudinea superioară față de omul care a sunat la 112.
În loc să fie scut pentru cetățean și polițist, body-cam-ul, dacă relatarea e corectă, devine emblema epocii: on pentru imagine, off pentru adevăr.
Biroul Control Intern, în varianta de familie: „ai noștri verifică pe ai noștri”
Plângerea cetățeanului ajunge la Biroul Control Intern al IPJ Prahova. Adică la cei care, teoretic, trebuie să taie în carne vie când apar abuzuri.
Practic, potrivit celor relatate, ajunge la:
- inspector principal Mare Adelina,
- fostă lucrătoare la post în zona Cocorăștii Mislii,
- cu foști colegi chiar printre cei de la Băicoi,
- cu mama – proprietară de magazin în Scorțeni,
- cu tată – fost polițist, despre care se spune că a lucrat exact la Băicoi.
Cu alte cuvinte, plângerea împotriva unor polițiști de la Băicoi este „verificată” chiar de:
- fosta lor colegă,
- fiica fostului lor coleg,
- om cu familie ancorată în comuna unde a izbucnit scandalul.
Nu mai vorbim de conflict de interese, e deja sitcom: „cine verifică plângerea? Coleguța și fata colegului”. Biroul control intern nu mai sună a filtru de legalitate, ci a filtru de protecție: să fie bine pentru „gașcă”, ca să nu fie rău.
De la cetățeanul „obrăznicuț” la polițistul „nebun”: aceeași rețetă, altă victimă
În aceeași zonă, același IPJ Prahova aplică aceeași tehnică și în interior: cine deranjează trebuie etichetat.
Agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:
- un an vechime în poliție,
- tânăr, de loc din Bordeni,
- cu tupeul de a nu sta în genunchi non-stop,
- cu obiceiul periculos de a comenta când vede abuzuri.
Pentru un șef din IPJ Prahova, asta nu e personalitate, e boală profesională. Așa că omul trece, brusc, de la statutul de polițist tânăr la potențial „caz psihologic”.
Hârtie, semnătură, ștampilă: trimis la psihologul Poliției Prahova. Nu pentru sprijin, ci pentru „dosar”. În loc să se întrebe sistemul „ce se întâmplă cu șefii care-și calcă oamenii în picioare?”, se întreabă: „nu cumva e nebun ăsta micu’ că îndrăznește să zică nu?”.
Psihologul cu halat administrativ: canapeaua s-a transformat în scaun de interogatoriu
Relatările din interior spun că psihologul IPJ Prahova nu mai e doar specialist, ci și extensie a conducerii.
Agentul Antonescu ajunge la „analiză psihologică” și se trezește într-o atmosferă mai apropiată de:
- interogatoriu decât consiliere,
- căutare de „defect” decât înțelegere,
- vânătoare de argument administrativ pentru a-l scoate „problematic”.
Logica de bun-simț face praf toată construcția:
- dacă agentul are o problemă psihică, cum a intrat în școala de poliție?
- cum a trecut testele psihologice inițiale?
- cum a funcționat un an fără incidente?
- și cum se face că devine „caz” exact după ce începe să nu mai tacă?
În IPJ Prahova, diagnosticul pare simplu:
- demnitatea = tulburare de comportament,
- refuzul de slugărnicie = simptom,
- spiritul critic = mare problemă psihologică.
Rutiera Băicoi: trei oameni, zero chef, un oraș lăsat în voia crucilor de pe drum
Pe decorul ăsta intră în scenă Poliția orașului Băicoi, linia rutieră. Acolo unde, conform informațiilor din interior, echipa arată așa:
Agentul Richea Radu – navetistul pedepsit
- Tată a doi copii mici.
- De loc din Valea Doftanei.
- Face zilnic o navetă grea, între casă și Băicoi.
- A depus, spun sursele, mai multe rapoarte să fie mutat mai aproape de casă.
La aproape toți s-a găsit soluție. La el, mereu se găsește motivul perfect de refuz. Când, în sfârșit, îl întreabă direct pe „barosul” de serviciu de ce la alții se poate și la el nu, primește răspunsul legendă, confirmat din mai multe direcții:
„Nu vreau, p**a mea.”
Nu argument legal, nu explicație profesională. Politică de personal la IPJ Prahova, stil tavernă.
Ca să fie pachetul complet, în 2024, Richea primește calificativul „Bine”, suficient cât să piardă la bani și să înțeleagă mesajul: „stai cuminte, ești tolerat, nu respectat”. Omul își ia atunci jurământul invers: va munci doar strict ce este obligatoriu. Restul – pauză.
Agentul Jumolea Valentin – rutieristul „atât s-a putut”
- De loc din Băicoi.
- Mutat de la Postul Scorțeni la rutieră Băicoi.
- Descris de colegi ca fiind:
- limitat profesional,
- leneș la muncă,
- dar suficient de alunecos și pupincurist cât să fie „ridicat” la rutieră.
Rol neoficial, după cum se vorbește în zonă: dă amenzi cui i se spune „de sus”, execută ordine fără prea multă discuție. La capitolul cunoaștere pe linie rutieră, colegii spun că e depășit, dar, cum nu există alții, „atât s-a putut”.
Are și o mare pasiune: pariurile. Cam greu de împăcat cu statutul de polițist rutier. În loc să fie concentrat pe drum, lege și prevenție, își împarte energia între:
- bilete la pariuri,
- spionaj conjugal la prietena (și ea polițistă), ca nu cumva să fie înșelat.
Un portret de tânăr imatur, dar cu uniformă, punând amenzi și emoții pe drumuri.
Agentul Costea Daiana – „obiectivul” perfect de hărțuit
- Tânără, proaspăt ieșită din școala de poliție,
- venită din județul Hunedoara,
- trimisă la rutieră Băicoi.
Nu rupe norma de sancțiuni, nu excelează la testări cu aparatele, nu „produce cifre” pentru statistica șefului. În schimb, primește:
- reproșuri constante,
- presiune directă,
- amenințări cu trimiterea la Biroul control intern, ca bâtă administrativă.
Singurul ei gând, povestit prin birouri: să scape cât mai repede de Băicoi și să se întoarcă în județul ei. Dorința de a învăța rutieră, în condițiile în care colegii sunt un navetist resemnat și un parior depășit, tinde spre zero.
Un tânăr mort pe strada Înfrățirii și un oraș care se întreabă: „unde era radarul?”
Cu o rutieră în configurația asta exotică, nu miră pe nimeni că Băicoiul numără victime, nu doar procese verbale.
Recent, pe strada Înfrățirii, în plină zi, un tânăr moare într-un accident violent. În oraș, oamenii pun aceeași întrebare amară: „dacă era radar acolo, mai murea?”.
În paralel:
- există porțiuni de „localitate” cu doar câmp și zero case,
- se bagă radarul acolo, pentru că „așa scrie în acte”,
- șoferii merg cu 70, convinși că nu deranjează pe nimeni,
- se trezesc cu amendă.
Statistica de „activitate” arată bine. Crucile de pe drumuri arată adevărul.
Dosare în dulap, telefoane fără răspuns, cetățeni care se lovesc de zid
Pe lângă haosul rutier, mai apare și altă plângere, repetată de cetățeni și polițiști:
- dosarele penale zac prin dulapuri,
- oamenii sună să întrebe „ce se mai întâmplă cu dosarul meu?”,
- răspunsul e, de cele mai multe ori, liniște și amânare.
Statul pare să funcționeze excelent doar când e vorba să dea amendă unui sătean care a sunat la 112. Când e vorba să ducă la capăt anchete, motoarele intră pe relanti.
IPJ Prahova – locul unde „deranjant” nu e compliment, e condamnare
Dacă pui cap la cap toate relatările:
- săteanul din Scorțeni, care sună la 112 pentru fum și e taxat,
- body-cam-urile folosite, conform lui, „la buton”,
- Biroul control intern, unde plângerea ajunge la cineva cu legături de familie și colegialitate cu cei reclamați,
- agentul Antonescu, polițistul tânăr trimis la psiholog pentru că nu se lasă strivit,
- agentul Richea, tatăl navetist, ținut intenționat departe de casă și tratat cu „nu vreau, p**a mea” când cere mutare,
- agentul Jumolea, promovat la rutieră deși e considerat depășit, dar bun executant,
- agentul Costea, tânăra împinsă spre fugă, nu spre formare,
- dosarele penale lăsate să adune praf,
- tânărul mort pe strada Înfrățirii, într-un oraș unde radarul păzește câmpul,
rezultă un tablou:
IPJ Prahova nu arată ca un scut pentru cetățean, ci ca un zid pentru șefi.
Cine are coloană vertebrală – deranjează.
Cine pune întrebări – e „problemă psihologică”.
Cine sună la 112 – e „problemă de comportament civic”.
Încheiere: nu mai sunați la 112, deranjați cariera
Mesajul pe care îl transmit, în fapt, aceste practici – dacă relatările celor implicați sunt exacte – este grotesc de clar:
- nu mai sunați la 112, deranjați sistemul;
- nu mai întrebați Biroul control intern de conflicte de interese, deranjați rețeaua de „ai noștri”;
- nu mai cereți mutare umană, deranjați orgoliul „barosului”;
- nu mai comentați când șeful vă calcă în picioare, că vă treziți la psiholog.
În timp ce ard câmpurile, mor oameni pe străzi și dosarele prind mucegai în dulapuri, adevărata prioritate pare să fie liniștea conducerii, nu siguranța publică.
Așa arată, în 2026, un IPJ Prahova în care normalitatea a ajuns să fie diagnostic, iar abuzul – stil de lucru. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative
De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu
Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un centru de reținere și arest preventiv?
Să păzească persoane reținute, să asigure escortă, să fie pregătit pentru situații de risc.
Ce ajunge să facă, potrivit dezvăluirilor Sindicatului Diamantul, semnate de Vitalie Josanu?
Să care frigidere, mobilier și „mărunțișuri” dintr-o magazie, pontat ca „activitate operativă cu caracter neprevăzut”.
La Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, „operațiunile” par să fi fost reinventate: munca de hamal a devenit, pe hârtie, misiune deosebită plătită din fonduri destinate luptei cu criminalitatea.
Chemarea la „armă”: „Aduceți haine de schimb și lăsați durerile de spate acasă”
Totul începe, arată Sindicatul Diamantul, nu printr-o alarmă oficială, ci printr-un mesaj pe un grup neoficial de WhatsApp, intitulat „Echipa CRAPsb…”.
Comisar-șef Mihașca Anca Mihaela, șefa centrului de reținere și arest preventiv, anunță „misiunea”: eliberarea de urgență a unei magazii de alimente pentru a face loc zugravilor.
Tonul este de comandă, nu de rugăminte:
- „Nu are cine să facă asta în locul nostru.”
- „Rog să vă aduceți haine de schimb, pt a nu mai exista discuții că se murdăresc uniformele.”
Traducerea este simplă: polițistul, învestit cu autoritate publică, este invitat să-și lase uniforma și demnitatea la vestiar și să se transforme, per ordin, în muncitor necalificat.
Medicina muncii, rescrisă pe WhatsApp: „Aveți probleme cu spatele? Veniți și faceți ce puteți”
La ora 11:57, conducerea lovește și în capitolul sănătate și securitate în muncă. Potrivit capturilor descrise de Sindicatul Diamantul, mesajul către oameni este limpede:
- „Cei care aveți probleme cu spatele, veți face ce puteți dar veniți.”
Cu alte cuvinte, afecțiunile lombare sunt irelevante când trebuie golită magazia. Iar însăși șefa centrului recunoaște, în discuțiile interne, că „în magazie sunt frigiderele mai mari, în rest mărunțișuri”.
Frigidere mari, coloane vertebrale sensibile, ordine ferme: o combinație explozivă, dar tolerată într-o instituție care, altfel, predică despre respectarea normelor de protecția muncii.
Dispoziția 16865/17.06.2026: mutat mobilier, decontat ca „activitate operativă”
Ceea ce pornește pe WhatsApp ca „rânduială internă” capătă rapid haină oficială. Conform dezvăluirii semnate de Vitalie Josanu pe site-ul Sindicatului Diamantul, operațiunea este acoperită de:
- Dispoziția Șefului IPJ Sibiu nr. 16865 din 17.06.2026,
- emisă sub autoritatea chestorului de poliție Ivancea Tiberiu Iulian,
- și pusă în circulație de comisar-șef Mihașca Anca Mihaela.
Documentul apare, spun sindicaliștii, postat pe grup, nesemnat la acel moment, cu mențiunea că la IPJ Sibiu ar exista practica semnării ulterioare a dispozițiilor „sensibile”, abia după ce se verifică dacă nu se iscă scandal.
Patru agenți sunt „selectați” netransparent, convocați prin mesaje private și obligați să se prezinte a doua zi pentru „activități de relocare mobilier/alte obiecte”. Unii dintre ei vin direct din escortă, după nopți nedormite.
Partea cea mai gravă, semnalată de Sindicatul Diamantul: toată această muncă de hamaliat este pontată ca:
- „activitate deosebită cu caracter operativ sau neprevăzut”
- în baza Ordinului MAI nr. 35/2019.
Altfel spus, fondurile pentru sporuri destinate polițiștilor implicați în misiuni reale – anchete, intervenții, acțiuni cu risc – sunt folosite pentru a plăti ore suplimentare ale unor agenți chemați să care frigidere.
„Activitate operativă” în varianta IPJ Sibiu: frigiderul, noul infractor
Ordinul MAI 35/2019 se referă la situații cu risc, misiuni neprevăzute, acțiuni deosebite.
La Sibiu, după cum rezultă din documentele prezentate de Sindicatul Diamantul, „operaționalul” capătă alt sens:
- frigiderul devine „obiectiv deosebit”,
- magazia – „perimetru de acțiune”,
- mutatul mobilei – „lucrări de excepție”.
Întrebarea-cheie, formulată ironic chiar de autorul dezvăluirii, Vitalie Josanu:
Cum poți numi „neprevăzută” o activitate pe care o programezi prin dispoziție scrisă, cu o zi înainte?
Răspunsul este simplu: doar dacă vrei să forțezi litera Regulamentului pentru a acoperi financiar o decizie abuzivă de management.
Lecțiile neînvățate: de la IPJ Neamț la IPJ Sibiu
Vitalie Josanu amintește, în același material, că nu este prima dată când polițiștii sunt transformați în hamali pe gratis sau pe banii altor destinații.
La IPJ Neamț, cu ani în urmă:
- polițiștii au fost puși să care mobilier, arhivă și tehnică într-un sediu temporar,
- „n-au iertat nici o colegă gravidă, căra și ea, săraca”,
- totul pentru a nu deranja șefii.
Abia după ce cazul a fost mediatizat, conducerea a angajat o firmă specializată de transport și manipulare.
„Mesajul a fost clar: nu suntem zilierii șefilor, îndeplinim exclusiv atribuțiile prevăzute în fișa postului!”, notează Josanu.
La Sibiu, însă, pare că lecția nu a fost învățată. Deși, la nivel formal, există proceduri de „lecții învățate”, în practică singura „procedură” aplicată rămâne vechiul obicei: ordinul se execută, nu se discută.
Concluzie: Polițiști în uniformă, tratați ca hamali de serviciu
Dincolo de ironie, dezvăluirea Sindicatului Diamantul ridică întrebări esențiale:
- Cât de normal este ca polițiști instruiți pentru paza persoanelor reținute și escortă să fie folosiți la cărat frigidere?
- Cât de legal este să pontăm astfel de activități ca „misiuni operative cu caracter neprevăzut”, sub umbrela Ordinului MAI 35/2019?
- Cât respect mai poate cere instituția de la cetățeni, când, în interior, propriii oameni sunt trimiși să-și nenorocească spatele, cu ordin pe WhatsApp?
„Nu suntem zilierii șefilor”, spuneau polițiștii din Neamț, într-un episod similar, relatat tot de Vitalie Josanu.
La Sibiu, aceeași frază pare mai actuală ca oricând.
Iar într-un stat de drept funcțional, asemenea „operațiuni frigorifice” ar trebui să rămână amintiri, nu practici curente acoperite cu ștampilă și fonduri operative. (Cerasela N.).
Exclusiv
Cameră de tortură cu pixul: Cum a transformat Poliția „ofițerul de serviciu” în sclav universal cu stație, ștampilă și coloana vertebrală pe avarie
„Sună la poliție!” – dar nu deranja, că omul de la serviciu ține tot statul pe un scaun de birou
Dacă ai crezut vreodată că „ofițerul de serviciu” dintr-o secție de poliție e doar ăla care ridică plictisit receptorul și zice „alo, poliția”, dezvăluirile Sindicatului Europol îți cam dinamitează mitul.
În spatele ușii cu geam mat scrie „Camera personalului de serviciu”. Înăuntru, însă, nu e un om, e o centrală nucleară:
- primește cetățeni,
- dă indicații,
- preia sesizări,
- sună șefi,
- raportează „evenimente operative”,
- ține legătura cu comanda Poliției Sectorului 1,
- înghite telefoane, faxuri, e-mailuri și aplicații informatice,
…în timp ce, în imaginarul public, el „doar stă la birou”.
Conform materialului publicat de Sindicatul Europol, acest post nu e „omul de la intrare”, e punctul în care se sprijină jumătate de secție. Doar că nimeni nu recunoaște oficial: dacă s-ar trezi ofițerii de serviciu toți deodată, jumătate din șefime ar intra în comă procesuală.
De la ghișeu la șefii în pijama: „alo, dom’ comandant, mai aveți un scandal”
Omul din cameră e primul pe care-l vede cetățeanul când intră:
- îl ascultă,
- îl trimite la cine trebuie (dacă există „cine trebuie”),
- îi ia sesizarea,
- o notează,
- o transmite mai departe.
În paralel, același om:
- sună conducerea secției pentru orice infracțiune serioasă de pe raza de competență,
- anunță imediat dacă apare un eveniment cu cadre MAI,
- ține legătura cu „ofițerul la comandă” al Poliției Sectorului 1, inclusiv când restul lumii e liberă de sărbători.
Pe românește: toată lumea are program, sărbători, weekend. Ofițerul de serviciu are „disponibilitatea legală să vă enervați în timp real”.
Arsenalu’, body-cam-ul și brățara: „băi, da’ dacă scap ceva jos, cade tot IPJ-ul”
Sindicatul Europol descrie clar o „bomboană” de responsabilitate: gestionarea armamentului.
Persoana de serviciu:
- împarte și primește armele polițiștilor de la secție și de la Poliția Sectorului 1,
- se ocupă și de struțo-cămilele specializate,
- păzește camera unde stau armele și muniția, cu evidență, integritate, securitate.
Pe lângă pistoale și gloanțe, la pachet mai are:
- body-cam-uri,
- telefoane EDAC,
- tablete,
- imprimante,
- telefoane SIME,
- brățări electronice.
Trebuie să le:
- dea,
- primească,
- încarce,
- verifice,
- noteze.
Dacă se strică ceva, ghici cine „n-a verificat cum trebuie”? Nu firma producătoare, nu departamentul IT, nu ministerul. Cel de la cameră, că „n-a fost atent”.
CCTV, barieră, PSI și plan de apocalipsă: când ești și paznic, și centralist, și pompier de rezervă
În același cubical, „omul de la ușă”:
- verifică cine intră și iese din sediu, oameni și mașini,
- se uită la camerele de supraveghere din interior și exterior,
- se asigură că sediul nu devine autogară sau motel.
La preluarea serviciului:
- verifică panoul PSI,
- se uită la extinctoare,
- la planul de apărare împotriva incendiilor.
Dacă pică vreun necaz serios sau se face vreun exercițiu, tot el:
- declanșează planurile de alarmare,
- sună factorii de decizie.
Pe scurt: în statul român, situațiile de urgență încep la telefonul „ofițerului de serviciu” și se termină la cafeluța șefului.
Dispariții, echipaje, stație: „unde e copilul, unde e patrula, unde e creierul sistemului?”
Când se anunță o infracțiune sau un eveniment „tare”, personalul de serviciu:
- anunță grupa operativă,
- dă date prin stație,
- trimite echipaje de ordine publică,
- ține legătura cu dispeceratul Sectorului 1.
Dacă dispare un adult:
- ia sesizarea,
- dă alarma prin stație,
- dirijează oamenii din teren,
- trimite nota prin e-mail,
- bagă persoana dispărută în aplicația specială,
- o scoate din aplicație când e găsită.
Dacă dispare un minor, Sindicatul Europol arată clar: presiunea se dublează. În plus:
- trebuie sunat imediat lucrătorul de la Serviciul Investigații Criminale – Compartiment Urmăriri,
- se pun în mișcare proceduri, alerte, oameni.
Toată lumea urlă „unde e copilul?”, dar primii care trebuie să știe cine, unde, cum sunt cei din cameră. Și, desigur, dacă se greșește ceva, nu scapă nimeni: nici părinții, nici polițistul, dar în statistici e „eroare de serviciu”.
Camera personalului de serviciu – secretariat, arhivă, STS, SCI, poștă, curier și doamnă de la registratură, toate în unul
Sindicatul Europol detaliază absurdul logistic:
În afara programului, camera personalului de serviciu devine:
- centrală telefonică (telefon fix, intern MAI, intern STS),
- ghișeu de fax pentru Secția 1 și Poliția Sectorului 1,
- „centru de scanare” pentru documente de trimis prin SCI.
Dacă omul de la relații cu publicul e în concediu, ghici cine:
- citește mailul public al secției,
- răspunde,
- înregistrează?
Corect: ofițerul de serviciu.
În plus:
- completează registrele din opisul de predare-primire a serviciului,
- pune vize de intrare-ieșire pentru deținuți învoiți,
- înregistrează liberații,
- introduce date în aplicații.
Iar în afara orelor de program:
- folosește ștampila,
- dă numere la lucrări penale și diverse,
- atât pentru Secția 1, cât și pentru Poliția Sectorului 1.
Dacă mai avea cineva iluzia că „secretariatul” e un birou separat, surpriză: după ora 16, secretariatul e omul de la cameră. Gratis.
Raportări, anexe, machete, telexuri: „șefu’, mai vreți un tabel sau două?”
Una dintre cele mai toxice părți, relatată clar de Sindicatul Europol: raportările.
Zilnic, omul de serviciu:
- întocmește note telex pentru evenimente grave,
- verifică persoane în baze de date,
- decriptează documente clasificate în Outlook,
- se îneacă în anexe, machete și „situații operative”.
Printre „deliciile” zilnice:
- Anexa 4 DGPMB – date operative,
- Anexa 2 la documentul nr. 22052/14.06.2017,
- situații cu efectivele folosite la menținerea ordinii publice,
- raportări cu infracțiunile și contravențiile din Sectorul 1,
- situația operativă complexă pe ultimele 24 de ore,
- centralizări de forțe,
- rapoarte pentru sezon estival, sărbători de iarnă, fenomene meteo.
Toate astea:
- zilnic,
- inclusiv în weekend,
- inclusiv în zile libere legale,
- uneori la ore târzii din noapte.
Dacă se depășește termenul? Nu se strică internetul, nu cade serverul. „A greșit ofițerul de serviciu.”
Aplicații, baze de date, SIME, SIRENE: „ai 30 de minute să nu greșești nimic”
În timp ce ține telefonul, pixul și ștampila, același om:
- verifică persoane în baze de date,
- introduce date în aplicații operative,
- gestionează alerte.
Dacă apare alertă SIME:
- întocmește telex preliminar,
- termen: două ore.
Dacă mașinile pleacă în regim prioritar:
- introduce datele în baza „Regim prioritar”.
Dacă apare alertă urgentă:
- formularul G către Biroul SIRENE,
- termen: 30 de minute.
Astea nu sunt „birocrații”. Sunt momente în care o eroare sau o întârziere poate să coste mult. Dar în organigrama minții șefilor, postul ăsta e tot „ăla de la ușă”.
Concluzie: Polițistul multifuncțional – de toate pentru toți, respect pentru nimeni
Din lista strânsă de Sindicatul Europol rezultă un tablou penibil:
- un singur om,
- într-o cameră,
- este poartă, centrală, secretariat, operator IT, dispecer, magazioner de arme, paznic, pompier, statistician, translator de proceduri și sac de box pentru nervii șefilor.
În teorie, instituția se laudă cu:
- „eficiență operativă”,
- „siguranță publică”,
- „reacție rapidă”.
În practică, jumătate din aceste lozinci stau pe umerii unuia singur: polițistul de serviciu, sufocat de zeci de sarcini, plătit ca și cum ar răspunde la două telefoane pe tură.
Atât timp cât rolul lui nu e recunoscut clar:
- în norme,
- în salarizare,
- în structură de personal,
statul român funcționează, în bună măsură, pe principiul: „un om face tot, restul semnează”.
Iar când Sindicatul Europol vine și spune public câtă muncă reală, responsabilitate și risc se ascund în spatele plăcuței „ofițer de serviciu”, nu mai e pamflet. E radiografia unui sistem în care cel mai încărcat post e, culmea, și cel mai ignorat. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 2 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
-
Exclusivacum 3 zileDe vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro



